Albert Camus: „Fiecare om are nevoie de sclavi aşa
cum are nevoie de aer. Să porunceşti e ca şi cum ai respira. Până şi cei mai
nenorociţi ajung să respire. Chiar şi cel din urmă om din societate îşi are
măcar perechea sau copilul său. Dacă e burlac, un câine. Esenţial e să te poţi
înfuria fără ca celălalt să aibă dreptul să-ţi răspundă. Puterea le rezolvă pe
toate.” *** „În anumite cazuri faptul de a continua, simplul fapt de a
continua, e un lucru ce întrece puterile unui om.” *** ”Măreția omului stă în
determinarea lui de a fi mai puternic decât imprejurările.”
Albert Einstein: ”Rădăcinile psihologice ale
războiului sunt, după părerea mea, întemeiate din punct de vedere biologic pe
caracteristicile agresive ale fiinţelor de sex masculin.”
Alda Merini (1931 - 2009) Când îmi zâmbești,
zâmbetul tău are puterea unei îmbrățișări.” *** ”Tu/ cu o simplă mângâiere/ îmi
iei puterea/ de a mă apăra.”
Alfred Tennyson (1809 - 1892): ”Respectul de sine,
conștiința de sine, controlul de sine, iată trei lucruri care ne fac puternici.”
Alina Mungiu Pippidi: "Este o tăcere lașă în
societate. Dacă nu crește presiunea socială, nimeni nu va da înapoi puterea
luată”
Alphonse de Lamartine (1790 - 1869): ”Pălăvrăjeala
e puterea celor slabi.”
Amos Nattini: ”Energia care ne vine din
afară, unită cu energia din noi, ne dă puterea de a vedea ce e în noi privind
spre afară.”
Andy Gabriel Moraru: ”Atat timp cat majoritatea va
permite ca lumea sa fie condusa de catre cei putini dar puternici, majoritatea
vom fi victime!”
Anna Freud: „Căutam mereu putere şi încredere în
afara mea, dar acestea vin dinăuntru. Erau acolo dintotdeauna.”
Anonim: ”Cand ai un ciocan in mana toate lucrurile
ti se par cuie. ***Puterea adevarata este cea psihica. *** Sa nu iti fie
niciodata rusine de o cicatrice. Pur si simplu inseamna ca ai fost mai
puternica decat ce a incercat sa te doboare. *** Este tot atât de riscant să
dai unui nebun un cuţit şi puterea unui om rău.*** Forţa însoţită de prostie
generează adesea pagubă.*** Nu este cu putinţă ca acela care săvârşeşte
fărădelegi, care calcă jurământul, care minte, să întemeieze o putere de lungă
durată.*** Nu există înţelegere între leu şi om, iar lupul şi mielul nu pot
trăi în pace.***Sabia nu are putere acolo unde se află pana.*** Forţa are efect
asupra firilor servile, nu asupra celor libere.***Cel ce-şi domină poporul prin
adevărul cuvintelor sale, cu toate greutăţile şi amărăciunile, va fi urmat ca
şi cel care făureşte sentimentul măreţiei.***Zicala că dreptatea este de partea
puterii este crudă şi cu toate că prejudecăţile noastre ne fac să o negăm, ea
rămâne adevărată. Morala pe care însă trebuie să o tragem este că o naţiune
trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă ca să fie foarte sigură că are puterea
să-şi apere propria sa concepţie despre dreptate.***Forţa are efect asupra
firilor servile, nu asupra celor libere.***Când ai în mâna puterea, ai si
posibilitatea de a te bucura de ea.***Exista un fel de putere ce se capata
datorita instinctului de proprietate, care consta în aceea de a ne apropia
lumea exterioara, îmbolditi de dragostea mediului înconjurator. Îngaduinta
îndupleca cu duioasa si calda întelegere pâna si inimile acelora care au
puterea de a pedepsi.*** Când esti puternic, fii blând, daca vrei sa insufli
respect, iar nu teama celor din jur.***”Daca te pui cu taurul, te ia in coarne.”***
"Nu e nimic mai puternic decât un om înfrânt care s-a reconstruit
singur." *** "Să nu uităm nici o clipă că omul poate cuprinde în
iubirea sa, mai mult decât poate cuprinde în ura sa. PUTEREA care unește este
mai mare decât puterea care desparte." *** ”Mă întreb tot mai des ce
putere deţin oamenii care deţin puterea când preferă să pară proşti doar ca să
nu se vadă cât sunt de ticăloşi.” *** ”Sindromul Hybris sau Sindromul
Hubris se referă la persoanele care manifestă o schimbare semnificativă de
personalitate, în sens negativ, odată cu dobândirea unei funcţii de conducere
sau când acced la o poziţie în societate care le conferă putere. Se poate
întâmpla acest lucru în politică, în afaceri sau în orice alt domeniu. De
la Pittacos din Mytilene, un remarcabil om politic grec, exemplu de
echilibru, onestitate şi inteligenţă, din secolul al VI-lea i.Hr., a rămas o
celebră zicere, pe care unii o atribuie lui Pitagora, şi pe care timpul a
confirmat-o constant, sedimentându-se în conştiinţa colectivă ca expresie a
unui adevăr mereu verificabil, indiferent de epocă: “Vrei să cunoşti un
om? Învesteşte-l cu o mare putere”. Acelaşi lucru îl sublinia şi Abraham
Lincoln, preşedintele american, cel care a abolit sclavia şi care a condus
Statele Unite în timpul Războiului Civil, expresie a celei mai mari crize
morale, politice şi constituţionale de peste ocean, când spunea: “Aproape
toţi oamenii rezistă nenorocirilor. Dacă vrei să testezi cu adevărat caracterul
unui om, dă-i putere”. Realitatea în care trăim astăzi ne oferă nenumărate
exemple despre ce se întâmplă cu mulţi dintre cei care dobândesc funcţii şi
putere, în general nu pe baza unor merite excepţionale, ci ca urmare a unor
împrejurări de care profită din plin. Persoane care, brusc, par a pierde
contactul cu lumea în care trăiesc, îşi supraestimează competenţele şi
capacităţile, devin intoleranţi şi dispreţuitori faţă de ceilalţi, nu ezită să
facă abuz de putere, ignorând, cu bună ştiinţă, regulile, legile, bunul simţ,
fără a fi interesaţi de “costuri” şi consecinţe. Sindromul Hybris este o
realitate veche de când lumea, dar a fost teoretizat în epoca modernă de
către David Owen, medic şi ministru al muncii în Guvernul britanic condus
de James Callaghan, în anii 1970. Într-un articol publicat într-o cunoscută
revistă de neurologie, devenit ulterior un capitol important al cărţii
“Sickness and in Power”, publicată în 2008 şi tradusă şi în româneşte, cu
titlul “Bolnavi la putere”, medicul Owen examinează felul în care mulţi dintre
cei care deţin, fie şi temporar, puterea, manifestă Sindromul Hybris. Acest
sindrom nu este o boală în sensul clasic al cuvântului, ci o alterare a
comportamentului, a funcţiilor mentale, o tulburare de personalitate dobândită,
care poate să schimbe persoane considerate a fi, înainte, “normale”, şi care
are grave consecinţe la nivel decizional şi pentru societatea care are astfel
de lideri. Mulţi dintre cei care ajung în funcţii importante, spune David Owen,
care a analizat comportamentul unor renumiţi lideri politici ai lumii, din
ultimii 100 de ani, par a fi intoxicaţi de un straniu “agent patogen” –
puterea, care, paradoxal, îi fascinează şi pe cei care o exercită, şi pe cei
care o suportă şi care conduce, în cazul primilor, la un fel de narcisism
patologic. Se pare că – remarca autorul studiului – succesul îl face pe
cel ales “să-şi piardă uzul raţiunii”, să se considere invincibil, infailibil,
invulnerabil, iar situaţia se deteriorează atunci când respectivul lider începe
să submineze autoritatea instituţiilor autonome, pentru a exercita un control
mai direct şi mai extins. O astfel de atitudine distorsionată, arogantă conduce
la demoralizarea celor din jur, adesea generând şi stări conflictuale între cei
apropiaţi. În Grecia antică, în Atena secolului al VI-lea i.Hr., acolo unde
trebuie căutate formele cele mai vechi ale democraţiei europene, tendinţa
unui individ bogat şi puternic de a-i trata pe cei mulţi cu trufie şi dispreţ,
de a se compara cu zeii, era “un atentat la ordinea firească a lucrurilor”, o
“crimă” contra societăţii. În limba greacă, “hybris”-ul denumeşte “lipsa de
măsură”, un comportament sau un sentiment exacerbat, alimentat de excesul de
putere şi de aparentul succes, căruia i se opun echilibrul, moderaţia,
cunoaşterea de sine şi a limitelor. Din punct de vedere filosofic şi moral, aşa
cum este abordat conceptul în scrierile lui Platon şi
Aristotel, hybris-ul este tentaţia excesului sau un soi de “nebunie
imprudentă”, nesăbuită, o greşeală fundamentală, pusă în relaţie cu “moira”,
termenul grecesc pentru “destin”, înţeles ca partea de fericire sau nefericire
a fiecăruia şi care are legătură cu zeii, cu oamenii şi cu rangul social.
“Hybris”-ul este “vina” unora de a-şi dori mai mult decât ceea ce justa măsură
a destinului i-a atribuit. “Priviţi, spunea Socrate, animalele care
au dimensiuni excepţionale, pe care Cerul nu le lasă să le decimeze pe cele mai
mici; priviţi casele şi copacii cei mai înalţi, pe acestea coboară fulgerul,
fiindcă Cerul pedepseşte întotdeauna lipsa de măsură”. – “vina
tragică” – este şi un element definitoriu al tragediei, cea mai veche
specie dramatică, apărută tot în antichitatea grecească, şi al epopeilor în
care eroul (personajul principal), îmbătat de succes, uita “măsura”, având
pretenţia de a se compara cu zeii, ceea ce, invariabil, atragea reacţia lui
Nemesis, zeiţa răzbunării. Medicul David
Owen a preluat acest concept, al hybris-ului, cu o istorie îndelungată, şi l-a
asociat unui sindrom – Sindromul Hybris/Hubris – atât de actual şi
evident în cazul celor care caută şi obţin puterea, dar nu ştiu să o gestioneze
în mod corect, cu decenţă, intelingenţă şi onestitate, considerând-o, cu
cinism, privilegiul lor. Principalele simptome. Iată principalele
caracteristici ale celui care, ajuns, într-o poziţie de conducere, este atins
de Sindromul Hybris, caracteristici identificate, în urma unei ample analize,
de către autorul cărţii “Bolnavi la putere”, David Owen, cel care are o
semnificativă experienţă şi ca medic şi ca politician: Megalomania - * folosirea
puterii pentru autoglorificare; lumea e un fel de “arenă” în care lui, celui
privilegiat, i se cuvin puterea şi slava; * obsesia imaginii de sine şi
predispoziţia spre megalomanie, spre acţiuni care să-i aducă un beneficiu de
imagine; * pierderea contactului cu realitatea şi izolarea progresivă; *
acţiuni imprudente şi impulsive, neglijenţă, nervozitate; * ignorarea
sfaturilor şi criticilor celorlalţi şi dependenţa excesivă faţă de
propriile opinii; *discurs “mesianic”, de deţinător al adevărurilor absolute,
tendinţa de exaltare nejustificată; * incompetenţa evidentă, din pricina
excesului de încredere şi a lipsei de atenţie la detalii; * confundarea
dorinţelor şi punctelor lui de vedere cu ale poporului sau ale organizaţiei/
companiei din care face parte şi exprimarea lor într-un mod patetic,
nenatural; * tendinţa de a vorbi despre sine reverenţios, la persoana a III-a,
sau de a folosi, penibil, pluralul inglobant “noi” ori, în mod excesiv, “eu”; *
convingerea, exprimată cu emfază, că singura “instanţă” în faţa căreia trebuie
să dea socoteală pentru faptele sale, este “istoria” sau “Dumnezeu” şi că
aceasta îi va fi, desigur, favorabilă; * atenţie exagerată acordată “viziunii”
sale, alegerilor sale, ignorând aspectele practice şi adevăratele consecinţe.
alta sursa: (Cum se manifestă sindromul Hubris la o persoană? - Vede
lumea ca un loc de auto-glorificare prin utilizarea puterii; - Are tendinţa de
a acţiona în primul rând pentru a spori imaginea personală; - Prezintă o
preocupare disproporţionată pentru imagine şi prezentare; - Prezintă zel
mesianic şi exaltare în vorbire; - Combină sinele cu naţiunea sau organizaţia;
- Foloseşte „noi” reguli în conversaţie; - Prezintă încredere excesivă în sine;
- Are în mod vădit dispreţ faţă de ceilalţi; - Arată răspunderea doar în faţa
unei instanţe superioare (istorie sau Dumnezeu); - Prezintă o credinţă de
neclintit că vor fi justificate în acea instanţă; - Pierde contactul cu
realitatea; - Recurge la nelinişte, nesăbuinţă şi acţiuni impulsive; - Permite
corectitudinii morale să nu ia în considerare caracterul practic, costul sau
rezultatul; - Afişează incompetenţă cu ignorarea piuliţelor şi a şuruburilor de
elaborare a politicilor) Se consideră că, dacă o persoană ajunsă într-o poziţie
importantă, în politică, în afaceri, în orice alt domeniu în care îşi poate
exercita puterea, manifestă cel puţin trei dintre aceste simptome, este victima
Sindromului Hybris. Excesul de putere – cauză esentială a corupţiei, o
constantă a tuturor epocilor, cu accente diferite. Excesul de putere, întotdeauna,
a fost principala cauză a corupţiei şi nu trebuie uitate nici dramaticele
consecinţe ale sistemelor dictoriale, în istorie, când o persoană (sau o
colectivitate restrânsă) a deţinut autoritatea supremă, în dispreţul legilor şi
al drepturilor celor multi. Blaise Pascal, om de ştiinţă, filosof şi teolog,
din secolul al XVII-lea, în scrierile sale referitoare la condiţia celor care
deţin puterea, observa că toată aroganţa lor se naşte, de cele mai multe ori,
din faptul că nu ştiu ce şi cine sunt, iar cei din jur nu-i sancţionează pentru
anomaliile lor comportamentale. Într-o carte publicată în 1977, “Ces malades
qui nous gouvernent”/ “Aceşti bolnavi care ne guvernează”, (tradusă şi în limba
română, în 1993), autorii – jurnalistul şi istoricul francez Pierre Accoce
şi Pierre Rentchwick – citându-l pe preşedintele american Dwight
Eisenhower, atrăgeau atenţia asupra faptului că: “O naţiune trebuie să aibă
dreptul de a cunoaşte cu exactitate şi în orice moment starea de sănătate a
conducătorilor săi”, pentru că orice boală, mai mult sau mai puţin evidentă,
infuentează major deciziile. Desigur, Sindromul Hybris nu este o boală în
sensul convenţional al cuvântului, nu presupune tratamente medicale, dar
simptomele celui/celor care corespund unui astfel de profil ar trebui să fie un
semnal de alarmă în orice societate căreia îi pasă de binele oamenilor, de un
fel de a fi în istorie, de viitor. Medicul David Owen spunea că mulţi dintre
cei care prezintă Sindromul Hybris redevin oameni “normali”, atunci când îşi
pierd privilegiile şi funcţiile deţinute conjunctural. Dar tolerarea unor
astfel de comportamente alterate poate deveni o ameninţare pentru cei mulţi, în
orice societate. Un studiu coordonat de Sukhvinder Obhi, profesor de
neurostiinte, la Universitatea Wilfrid, din Ontario, Canada, şi publicat în
2013, merge dincolo de Sindromul Hybris şi demonstrează că faptul de a
deţine puterea reduce capacitatea de empatie a persoanelor aflate în această
ipostază, aspecte pe care le putem observa şi noi, prin experienţă directă, dar
care au fost şi argumentate ştiinţific. Mai exact, susţine specialistul în
neurostiinte, din Canada, care s-a bazat pe rezultatele unor observaţii făcute
de-a lungul a 20 de ani, persoanele aflate sub influenţa puterii acţionează ca
şi cum ar fi suferit o leziune cerebrală, devenind mai impulsivi, mai puţin
conştienţi de riscuri, mai puţin lucizi când este vorba de a vedea lucrurile
din perspectiva celorlalţi. De o astfel de tulburare ar fi
responsabili neuronii-oglindă, care se deteriorează pe măsură ce
exerciţiul puterii devine tot mai înverşunat. Neuronii-oglindă au un rol
fundamental în privinţa a cel puţin trei aspecte: conştiinţa de sine, empatia
şi proiecţia asupra viitorului. Ian Robertson, cercetător irlandez, susţine şi
el că “excesul de putere inundă creierul cu dopamină”, un neurotransmiţător, o
substanţă chimică eliberată de neuroni pentru a trimite semnale către alte
celule nervoase şi care influenţează major comportamentul “dependent” –
dependent de putere, în cazul celor cu Sindrom Hybris. De la grecii antici şi
până astăzi, Hybris-ul trimite la ideea că omul trebuie să fie conştient şi
responsabil în legătură cu locul său în lume, în societate, să păstreze
“dreapta măsură” şi respectul faţă de ceilalţi. Iar cei care ajung,
vremelnic, în vârful ierarhiei, de orice fel ar fi aceasta, cu atât mai mult ar
trebui să-si controleze comportamentul, pentru a nu atenta la ordinea firească
a lucrurilor. În contextul lumii actuale, este evident că şi democraţiile
consolidate, nu numai cele recente, se confruntă cu o serie de probleme care
derivă din Sindromul Hybris sau din indiferenţa sau neconstientizarea unor
astfel de “simptome” nu numai de către cei vizati, dar si de către cei mulţi –
corupţia, inegalitatea socială, incompetenţa, mediocritatea, educaţia precară,
jocurile de interese etc. În urmă cu peste un veac, Titu Maiorescu,
personalitate marcantă a culturii românesti şi, pentru o vreme, Ministru al
Cultelor şi Instrucţiunii Publice”, adresa un îndemn contemporanilor săi: “Să
învăţăm marele adevăr că mediocrităţile trebuiesc descurajate de la viaţa
publică a unui popor (…) Ceea ce are valoare se arată la prima sa înfăţişare,
în meritul său şi nu are trebuinţă de indulgenţă, căci este bun pentru toţi şi
pentru totdeauna”. Astăzi, în 2020, după o jumătate de secol de comunism şi
după alţi 30 de ani de tranziţie ezitantă spre un alt fel de societate, încă
mai căutăm sensul autentic al unor concepte precum “democraţie”, “valoare”,
“lideri” etc. Dacă suntem atenţi, probabil că am identifica Sindromul Hybris la
toate nivelurile societăţii. Am putea face un exerciţiu, ghidându-ne după
simptomele Sindromului Hybris, şi să încercăm să realizăm un portret-robot al
liderilor noştri (din politică, din viaţa profesională etc.) şi să înţelegem în
ce măsură lucrurile clamate în discursuri sau pe care ni le-am dori, cu
adevărat, spre binele tuturor, sunt şi posibile în realitatea de astăzi. Şi
dacă nu sunt, care să fie explicaţia?” *** ”Autoritatile de la Bucuresti vad
greu de coama Casei Poporului.” *** ”Daca esti mai puternic ai si
responsabilitati mai mari.” *** ”Eu, guvernul, te las să faci revoluție, să
blochezi noaptea străzile și să te contrezi cu jandarmii, să te simți erou, iar
în schimb tu, indignatule, taci când vine vorba despre anumite teme: taci când
Camera Deputaților adoptă legea care oficializează limba maghiară în justiție,
taci când UE ne refuză intrarea în Shenghen doar pentru motivul că vom răscoli
sentimentele naționaliste ale occidentalilor, taci când maghiarii solicită
autonomie, taci când se discută despre ”regionalizare” și, mai ales, taci când
cineva amintește că din 2014 străinii vor avea voie să cumpere pământ aici, în
România.” *** ”Oamenii care detin puterea s-au inteles, nu-s prosti. sunt
ticalosi.”
Antoine de Saint-Exupery: ”Puterea, daca are drept
temelie dorinta de a domina, este doar o ambitie stupida. Dar daca este act de
om creator si actiune de creatie [...], atunci slavesc aceasta putere.” ** *"
Jandarmul, fiind făcut pentru a lovi, se ofileşte dacă e lipsit de asemenea
hrană. Jandarmul poate lovi fără să înţeleagă de ce o face; pumnii nu au
creier.” ***„Cel ce întemniţează şi execută aruncă greşelile asupra altuia.
Este, deci, slab. Căci cu cât eşti mai puternic, cu atât mai mult pui pe seama ta
greşelile. Ele îţi slujesc drept învăţăminte pentru biruinţă.”
Antonin Artaud (1896 - 4 martie 1948): ”Iubirea e
o putere care, fără voință, nu are nicio putere.”
Antonio Banderas ( 10 august 1960 - ): ”Marea
noastră putere e în noi.”
Arnold Schwarzenegger: ”Puterea nu apare din
lucrurile pe care le poti face. Puterea apare cand faci lucruri pe care Puterea
nu izvoraste din victorie- Straduintele tale iti dezvolta puterea. Atunci cand
treci prin momente grele si te decizi sa nu renunti, aceasta este puterea.
Arthur Schopenhauer: ”Foarte nimerit spune un
antic că sunt trei puteri care domină lumea:inteligenţa, puterea şi norocul. Eu
cred că ultimul este cel mai puternic.” ***„Cel mai mare om din lume nu este
cuceritorul, ci acela care se stăpânește pe sine însuși.” **"Voința și
puterea nu ajung. Omul trebuie să știe ce vrea și ce poate.”
Benjamin Disraeli: „Lumea este condusă de cu totul
alte personaje decât cele pe care le văd neinițiații.”
Bianka Luz: ”Îți voi dezvălui unele dintre
puterile tale: Ai puterea de a comunica cu copacii, cu animalele, insectele, cu
aerul, cu Pământul, poți crea ploaie acolo unde este nevoie de apă! Poți
comunica cu orice, pentru că totul este conectat la tine. Crezi că strămoșii
antici cereau ploaia strămoșii lor? NU!. Aduceau ploaia prin voința, dorința și
puterea lor . De asemenea, ai această putere, poți comunica și cu strămoșii tăi
și roagă-i să te îndrume, ei abia așteaptă să facă acest lucru. Cere-i spiritului
tău să-ți dezvăluie ce vrei să știi. Astăzi suntem într-un moment al
sincronicității, când planifici ceva și totul merge conform planului. Cere
îndrumare și vei fi ajutat. Ești o Ființă Minunată, dacă mai multe ființe se
reunesc pentru a trimite dragoste și vindecare unei persoane bolnave, ce crezi
că se va întâmpla? Ai o putere imensă, nu-ți fie frică să comunici, toată acea
energie se află în plexul solar care așteaptă să-l dezlegi! Chiar dacă nu este
ceea ce ai fost învățat și îți este frică să-ți schimbi convingerile, tiparele
mentale, chiar dacă dogma încearcă să te blocheze, este timpul să ieși din
cutia gândurilor care îți construiește „realitatea” iluzorie. INVESTIGEAZĂ! Ai
puterea de a te vindeca și de a vă vindeca, nu lăsa frica să te domine, care
ți-o insuflă alții, și care vor să te priveze de puterile tale. Stop! Fii
liber! Rupe lanțurile care te leagă o dată pentru totdeauna! Strălucește,
strălucește! Ești un maestru al luminii, îți creezi realitatea, ești noul om,
folosește-ți puterea, umple Pământul cu lumina ta!! Adu lumină tuturor celor
care au nevoie, trăiește ca un adevărat maestru care ești cu adevărat. Spune-mi
ce profesor ți-a spus că nu poți? Cine ți-a spus că ești păcătos? Cine te-a
amenințat cu un fals iad? Cine te-a înjurat pentru simplul fapt că te-ai
născut? Realizează, ești energia lui „ IO SUNT”! Rupe lanțurile , numele tău
este cunoscut din totdeauna. Ești iubit enorm și protejat de o armată de lumină
care nu se odihnește să te ajute în transcendența ta spre Tărâmurile Superioare
ale Conștiinței!”
Blaise Pascal: ” Dreptatea trebuie sa fie
puternica iar puterea – dreapta”
Bob Dylan (1941 - ):chiar tu îți poți construi
scara care să te ducă la cer și, apoi, să o urci treaptă cu treaptă.”
Bob Marley: „Sunt unii oameni care au puterea de a
iubi şi alţii care iubesc puterea.” **„Nu-ți dai seama cât de puternic ești
până în momentul în care singura ta opțiune e să fii puternic.”
Bosquet: ”Când prietenii noştri ajung la putere,
nu mai sunt prietenii noştri.”
Bruce Lee: „Nu te ruga pentru o viață ușoară.
Roagă-te să-i reziști uneia dificile.”
Carl Gustav Jung: „Unde stăpânește dragostea nu
există dorință de putere, iar unde predomină puterea lipsește dragostea.”
Carl Sagan: ”Una dintre cele mai triste lecții ale istoriei este următoarea: dacă am
fost înșelați suficient de mult, avem tendința de a respinge orice dovadă a
înșelăciunii. Nu mai suntem interesați să aflăm adevărul. Înșelătorul ne-a
prins. Este pur și simplu prea dureros să recunoaștem, chiar și pentru noi
înșine, că am fost păcăliți. Odată ce dai o putere unui șarlatan asupra ta,
aproape niciodată nu o vei mai primi înapoi"
Carol al II : „Nu contează de unde pleci, ci unde
ajungi cu propriile puteri !”
Celsus: „Nimeni nu are obligatii mai mari decat
puterile lui.”
Cezar Adonis Mihalache: Ar putea fi o nouă
„putere” în stat. Sau măcar o instituţie… Şi asta nu graţie eforturilor lui
directe, deşi este evident că s-a străduit din plin să împingă lucrurile spre o
anumită direcţie, inclusiv prin folosirea unor însemne oficiale ca mesaje electorale
și apoi populiste, ci, pentru simplul fapt că şi preşedintele interimar şi
premierul „copy-paste” i-au dat tot concursul. Dar cel mai desăvârşit în felul
naiv de a ridica garajul lui Traian Băsescu la nivelul de importanță persuasivă
la care s-a ajuns, „curticica” devenind un fel de „mecca” a presei, a fost
ex-ministrul Ioan Rus. Astfel, dacă importanţa garajului pentru media a fost
construită pas cu pas graţie fiecărei păreri emise de la tribuna Cotrocenilor
de către Crin Antonescu, președintele-interimar găsind de cuviinţă să dea câte
o replică oficială de la înalta tribună oricărei ironii sau aserţiuni venite
dinspre garajul suspendatului, Ioan Rus a a oficializat importanţa… în stat a
incintei suspendatului prin asumarea unei demisii în urma presiunilor venite
chiar dinspre locul cu pricina. Desigur, fără aportul premierului şi al
preşedintelui interimar, care au intrat în jocul reproşurilor returnate, nu
s-ar fi ajuns aici. Or, dacă pentru premierul „copy-paste” poate exista o
scuză, penibilul în care a căzut Crin Antonescu a atins și dimensiunile
grotescului, amândoi întrecându-se în a-i reproşa suspendatului exact ceea ce
acesta aştepta să i se impute pentru a-şi putea duce calamburul mai departe!
Adică presupusele presiuni, influenţe, intruziuni şi jocuri de culise pe care
încă le înnoadă din garajul lipsit de liniile telefonice… speciale. Fără cei
doi nu am a fi ajuns în situaţia în care, fără excepţie, declaraţiile din
curtea-garaj ajung să capete o poleială de maximă și imediată importanţă pentru
țară. Cu tot cu teatralitatea unei butaforii prost regizate în care, în vreme
ce se aprind proiectoarele camerelor de filmat, se trag alene porțile garajului
pentru a dezvălui o tribună mai importantă chiar decât cele de la Guvern şi
Paltul Cotroceni.În tot acest film al ridicolului, raportul de forţe în rocada
declaraţiilor pare să fie tot mai evident în favoarea tribunei din garaj,
locatarul de acolo nemaifiind de mult în situația de a răspunde el întrebărilor
venite dinspre Crin Antonescu ori Victor Ponta, ci, mai degrabă, a devenit
conducătorul ostilităților. Traian Băsescu s-a insinuat în acel rol de
„jucător” în care pare a se simţi bine şi în biroul de la Cotroceni, dar şi
într-un garaj. Şi chiar dacă garajul a devenit, între timp, „gărăjel”, iar
curtea „curticică”, în încercarea lui Crin Antonescu de a diminua importanța pe
care a căpătat-o tribuna lui Traian Băsescu, incinta suspendatului ocupă încă
primul loc pe agenda de preocupări zilnice a preşedintelui interimar al
României.Şi de parcă „scena” nu era suficient de aglomerată cu doi
„preşedinţi”, în jocul replicilor pentru mulţimile spectatoare şi
telespectatoare a mai fost introdusă o piesă. Insinuarea a venit tot dinspre
Traian Băsescu şi tot pentru a duce discuţiile despre Stat şi instituţiile
statului în direcţia dorită. Acea a decredibilizării. El a fost cel care s-a
dus primul în hala televiziunii OTV, ţinându-i, manipulator, isonul lui Dan
Diaconescu în eticheta acestuia de „viitor preşedinte”, al treilea personaj în calamburul
unui interimar, al unui suspendat şi al unei naţiuni spectatoare, prezenţa
ulterioară şi a lui Crin Antonescu în aceaşi hală fiind de natură să-l pună şi
mai bine în evidenţă pe D. D. în postura pe care a adoptat-o. Un rol confirmat
şi de premier prin „ironia” vizând eliminarea Elodiei din listele permanente…În
acest fel, tot acest circ nu face decât să servească teoriilor pe care ni le-a
servit Traian Băsescu despre Statul Român şi instituţiile sale nereformate. Nu
fac decât să confirme degringolada şi haosul din instituţiile publice, lipsa de
responsabilitate a funcţionarilor, laşitatea şi frica de a-şi asuma anumite
răspunderi de capii acestor instituții, demonstrând în cele din urmă acel
adevăr cinic pe care ni l-a aruncat Traian Băsescu în ochi cu mult timp în
urmă. Faptul că instituţiile statului nu au habar care le sunt limitele (ba,
adesea, nici măcar nu-şi cunosc rolurile!), îşi aruncă „pisica”, în clipa în
care trebuie să dea măsura responsabilităţii lor, dintr-o curte în alta, cum a
fost în cazul stabilirii instituţiei care ar fi trebuit să aibă evidența
populaţiei ţării, iar adesea se timorează reciproc prin presiuni fără perdele,
în aceeaşi tentativă de a fenta asumarea unor răspunderi directe.Astfel, din
poarta garajului, cu privirea ironic-sfredelitoare, Traian Băsescu reuşeşte să
manipuleze în continuare, graţie şi felului în care evoluează actorii politici
în amatorismul lor depăşit doar de măsura orgoliilor şi frustărilor, îndreptând
lucrurile în direcţia pe care şi-a propus-o: dovedirea ineficienţei
instituţiilor statului şi, probabil, a statului în sine. Aici este adevăratul
pericol care pândeşte din incinta suspendatului. Şi culmea este că, despovorat
de răspunderile de şef de stat, adică acelea care i-au erodat procentele de
încredere populară, reuşește să acumuleze acum procent după procent. Acum când,
toţi ceilalţi, sunt fie mult prea prinşi pentru a-şi hrăni orgoliile puerile,
fie pentru a plăti diverse poliţe „restante. Aşa cum este cazul
preşedintelui-interimar care, vrând să-i dea o lecţie ex-liberalului „trădător”
Teodor Meleşcanu, decredibilează SIE, aruncând în spatele instituţiei, prin
insinuări fără perdea, vinovăţii nedovedite…
Charlie Chaplin: ”Ai nevoie de putere doar cand
vrei sa faci ceva rau, pentru restul e nevoie doar de dragoste” ***”Este o
dorinţă stranie aceea de a căuta puterea şi de a pierde libertatea.”
Chuck Palahniuk (1962 - ): ”Vei ști cât de
puternic ești atunci când puterea îți va rămâne singura soluție.”
Corina Zupcau: ”N-ar da/ Cei ridicați pe
piedestal/ n-ar coborî să-nvețe pe cel amărât,/ să-i dea puterea de-nceput/
unui sărman ce-și crede sufletul pierdut,n-ar da un zâmbet sau mai mult.”
Crispus Gaius Sallustius: ”Le vine greu să fie
moderați, când sunt la putere, cei care s-au prefăcut, din ambiție, că sunt
onești.emil cioran, Faptul atât de simplu de a privi un cuţit şi de a înţelege
că nu depinde decât de tine să-l foloseşti într-un anume scop îţi dă o senzaţie
de irezistibilă putere, vecină cu megalomania.***
Dan Negru: "Cei mari sunt mari doar
pentru ca stam noi in genunchi.”
Dante Alighieri: „Lumea nu e a celor modeşti, ci a
celor energici.”
Dorin Dan: ”ăștia de la putere merită să fie nu
numai judecați, dar dați în judecată pentru încălcarea convențiilor
internaționale, la care samalvonicie se dedau multe guverne, mărturisind ceea
ce se știe: că drepturile sînt drepturi, nu stări de fapt. Iar ei fac stări de
fapt! Nu le pasă de drepturi. Legile îi protejează și conduc cu decrete, ca
orice tiran. Justifică o criză economică în care aruncă populația globului, cu
bună știință și cu rea credință, făcînd din medicină un paravan, o religie ad
hoc, cum mai ieri au făcut din teroriști, cum au făcut din *războiul rece*, cum
fac mereu: inventatori de dușmani etnici, religioși, de clasă, de orice,
constructori a ceva distructiv: frica în mase, ura, dușmănia oamenilor
împotriva altor oameni, ca să fie slabi și să poată fi manipulați mai ușor.
Urîtă treabă!”
Dorin Farca: "Oricum i-ai alege, cata vreme
nu ai nici o parghie asupra lor timp de 4 ani (asupra altora chiar niciodata)
totul e inutil. Au fost facute o gramada de studii si experimente care au
dovedit fara tagada ceea ce se stia oricum de mii de ani. Puterea corupe...
puterea absoluta corupe absolut. Oameni ce par corecti si onesti intr-un mediu
corect si onest pot deveni animale atunci cand detin puterea. Si apoi... in
general... in sistemul actual bazat pe a detine "puterea" cei ce o
doresc in mod special sunt psihopatii, narcisistii, persoanele care nu pot trai
fara a controla si a decide vietile altora. Sistemul actual nu este atragator
pentru persoane oneste, care nu sufera de grandomanie... in schimb sistemul
actual atrage ca musca la c....t chiar sociopatii." "Ideologiile de
dreapta... chiar si cele de asa zis "centru-dreapta" sunt de fapt
ideologii ce propavaduiesc dictatura si extremismul. Sustinatorii stangii in
schimb, marea lor majoritate chiar sunt bine intentionati... doar ca...
societatea fiind structurata ierarhic, pe modelul impus de
"dreapta"... cei bine intentionati ce ajung in diverse functii
"se strica". Pentru ca.. de fapt... nu conteaza ca esti bun sau rau
initial... daca devii dependent de droguri te manifesti la fel. Iar
"puterea" are exact efectul drogurilor creand dependenta."
E. Junger: „Mâna ce cinsteşte arma ce-o ţine, mâna
ce cinsteşte pana ce-o ţine, e mai puternică decât orice bombă atomică, decât
orice presă rotativă.”
Eckhart Tolle: ”Atunci cand cultivi momentul acum,
iti amintesti in continuare lucruri din trecut, dar cautarea de sine s-a
detasat de aceasta reamintire. Si inca folosesti viitorul, pentru chestiuni
practice. Puterea dominanta a mintii, care este reteta neimplinirii, se
risipeste.”
Eleanor Roosevelt: „Femeia e ca o punguță de ceai:
nu știi niciodată cât de tare este până nu o vezi cum fierbe.”
Emil Cioran: „E suficient să fi ajuns o singură
dată să comanzi, ca dorinţa de putere să te facă virtual un dictator.” *** ” Un
pic de putere te face mai tare,/ Prea multă putere pe alţii îi doare.”
Emmanuel Schmitt (1960 - ): ”Nu avem nicio putere
asupra împrejurarilor, dar toti avem putere asupra propriilor alegeri.”
Epictet (55 – 135): ”Cele două puteri care fac din
om un înțelept sunt răbdarea și rezistența.
Euripide: „Puterea celor tineri sta in fapta, a
celor batrani in chibzuinta.” *** ”E la fel de periculos sa-i dai unuia ce si-a
iesit din minti o sabie, ca si unui ticalos puterea.” *** ”Forţa însoţită de
prostie dă adesea naştere la pagubă.
Ezra Pound (1885 – 1972): ” Importantă nu e ideea,
ci puterea de a crede în ea.”
Feodor Dostoievski: ”Cel care are putere, care are
mintea și sufletul tare, acela domnește peste ceilalți.”
Francesco Alberoni (1958 - ): "Numai
iubirea are puterea de a intra în trecut si de a-l reinterpreta.”
Francois Fenelon: ”Bunăvoinţa ne face mai mulţi
prieteni decât bogăţia; ea ne va da mai multă trecere decât puterea.”
Frank Herbert (1920 - 1986): ”Rostit sau nerostit,
gândul este o realitate și are puterea realității.”
Friedrich Nietzsche: „Ce nu mă omoară mă face mai
puternic.”
Friedrich von Schiller: ”Cine nu se teme de nimic
nu e mai puţin puternic decât acela de care se tem toţi.” ***„Și cei slabi,
dacă sunt uniți, devin puternici.”
Gary Zukav: ”Crearea unei puteri autentice
înseamnă alinierea personalității tale cu sufletul tău.
George Meredith: ”O femeie cu umor este o comoara;
o frumusete cu umor este o putere!”
George Sand: „Cel mai cinstit dintre oameni este
cel care gândeşte şi acţionează cât mai bine, însă cel mai puternic este cel
care ştie să scrie şi să vorbească cât mai bine.”
Georges Simenon ( 13 februarie 1903 - 1989): ”Trebuie
să acceptăm viața așa cum e ea, oricum e mai puternică decât noi.”
Georgescu Harry: ” Putere nu inseamna sa abuzezi
alti oameni, ci sa atingi nivelul de maiestrie in ceea ce faci..
Giosue Caduci: ”Întotdeauna cel cu suflet mic se
socoteşte mai mic decât este... A nu-ţi da seama de propria demnitate şi,
totodată, de forţa ta e un semn foarte rău atât pentru oameni, cât şi pentru
naţiuni.”
Grigore Leșe (20 februarie 1954 -): ”Cântecele
erau plăcerea zeilor. Puterea spiritului.”
Grigore Vieru: "Sufletul rănit naşte
mărgărint.”
GUVERNUL creste acciza la benzina cu 6,8%,
respectiv 7 eurocenti; interzice comercintilor sa ofere gratuit potentialilor
clienti tutun si alcool; accizele la carburanti cresc cu 20%; achizitia unui
apartament va avea taxa 5,5%; bugetul tarii in 2014 este de 230 mld lei.; cine
iese din sistemul bugetar nu va mai fi inlocuit; salariul minim va creste la
900 lei; singurii care primesc bani in plus din buget sunt medicii si
farmacistii rezidenti si profesorii debutanti ( +10%) si numai daca au cel mult
2000 lei salariul brut; accize marite cu 50% la metalele nobile; primarii sunt
a treia exceptie de la ordonanta care ingheata salariile in 2014.* Guvernul
sare in ajutorul chinezilor, vrea sa micsoreze garantia de 10.000 e pentru
obtinerea vizei de sedere. Se estimeaza ca vor veni in Romania, in urmatorii 5
ani, 100.000 chinezi.* Puterea aloca din nou 4,5 mil E primariilor.* GUVERNUL
transfera 3,5 mil lei primariilor, cheltuieli pt sezonul rece. * L. Dagnea:
primariile nu au bani suficienti pentru iarna. * in administratia locala exista
niste incompatibilitati majore. * Ponta: indemnizatiile in AGA si CA vor fi
limitate. * Ponta: sub haina insolventei se ascunde evaziunea. * Seful CNADNR:
in Romania deszapezirea costa de 5 ori mai mult decat in Finlanda, ca-n tarile
nordice zapada si gheata nu sunt indepartate integral.* Sova promite taxa pe
autostrada: 3 E/100 km.* ajutoarele de minimis nu se mai acorda dupa
principiul: primul venit, primul servit *guvernul ar putea taxa zaharul ca
tigarile. * guvernul gandeste o pensionare anticipata fara penalizare *guvernul
va creste toate pensiile cu 3,76% *guvernul vrea ca tva-ul sa nu mai circule
numerar de la unul la altul. *guvernul vrea raportul salarii 1 la 15. * Traian
Băsescu: "nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic
din Gara de Nord". **Traian Băsescu recunoaşte că a încălcat legea bancară
în cazul creditului luat de fiica sa. "Deşi ştiam legea bancară, am
rugat-o pe fiica mea să facă public contractul de credit de la CEC, altfel
"Am pus CEC într-o situație dificilă și are dreptul acum să rezilieze
acest contract. Știu că am încălcat legea bancară, dar era imposibil ca acest
contract să nu fie făcut public". * Victor Ponta a fost invitat la cina de
Craciun de regele Mihai. *Ponta îi sfătuiește pe românii care nu au porc să
taie o panglică. “Multă lume mă întreabă ce o să taie de Ignat, și le dau
tuturor exemplul meu: eu, pe 20 decembrie, de Sfântul Ignat, sigur îmi găsesc
ceva de tăiat. Că o fi vorba de încă 300 de metri de autostradă, de un spital
proaspăt zugrăvit, de o grădiniță cu capace noi la weceuri – întotdeauna e ceva
de inaugurat și o panglică de tăiat. Hai să nu ne mai plângem, haideți să
trecem de perioada aceasta de conflict care durează de 1o ani. Cine nu are nici
panglică, să-și taie gazele, și gata.” *Ponta: "Producem mai multa energie
decat avem nevoie si trebuie sa exportam. Pentru asta trebuie sa avem
infrastructura necesara pentru a exporta si in alte state comunitare: voce:
Avem, deci, mai multa energie decat avem nevoie? Atunci de ce trebuie sa
exploatam gazele de sist? *Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru
restituirea Proprietăţilor spune că există nereguli mari în hotărârea de
instanţă care le-a făcut cadou unor şmecheri o avere uriaşă pe banii noştri. *
Dumitru Pelican: Fi-mi-ar sila de ea de reforma, ca asa reforma de 20 de ani si
am adus-o in pragul infarctului pentru cetatean. *Deputatul PC Gheorghe Coman
este urmărit penal pentru fapte de corupţie. Acesta a fost prins când primea 3.140
de lei pentru a menţine în funcţie un şef.
Hannah Arendt (1906 - 4 decembrie 1975): ”Remediul
la neprevăzutul nostru destin, la apăsătoarea nesiguranță a viitorului constă
în puterea pe care o avem de a face promisiuni pe care apoi să le împlinim.”
Hermann Hesse:
"Unii dintre noi cred că a ține de
noi ne face puternici; dar uneori este să renunți."
Herodot (484 î.C. - 425 î.C.): ”Cea mai mare
durere a unui om: să aibă înțelegere pentru multe lucruri și putere asupra niciunuia.”
Hiromi Uehara: „Vocea care nu vorbeşte niciodată
poate, câteodată, să fie cea mai puternică dintre toate.”
Homer: ”Nu trebuie să doarmă toată noaptea
conducătorul căruia i s-a încredinţat soarta poporului şi care are atâtea
griji.
Honore de Balzac: „Rănile făcute de bani nu sunt
mortale.” **„Puterea nu constă în a lovi tare şi des, ci în a lovi pe
drept şi unde trebuie lovit.” **„Există clipe când oamenii sunt învestiţi cu o
putere inexplicabilă.”
I. Stone: „Piatra poate fi zdrobită prin puterea
oarbă, dar niciodată silită să se desăvârşească.”
J. Neru: „Rănile pricinuite de propriile-ţi mâini
se lecuiesc întotdeauna mai greu decât acelea pricinuite de duşman.”
James Alan McPherson (1943 - 27 iulie 2016): ”Cred
că iubirea e puterea de a renunța la tine pentru celălalt.”
Jean de la Fontaine: Părerea celui puternic e
totdeauna cea mai bună.***Timpul şi răbdarea fac mai mult decât mânia şi
puterea.
Jean Guehenno: ”Orgoliul omului puternic naşte
nedreptatea.”
Jean Jaques
Goldman: ”În viaţă trebuie să ai curaj şi putere. Aurul vine
singur.”
Jean Racine: ”Tiranul e blând cât timp e lipsit de
putere.
Jean-Paul Sartre: „În culmea puterii, eşti
totdeauna singur.”
Jimi Hendrix: „Cu puterea sufletului, orice este
posibil”.
Johann Gottfried Herder: ”Forţa ilegală este cea
mai mare imbecilitate.
Johann Wolfgang von Goethe: „Lumea nu e a celor
care pot, ci a celor care vor.” *** ”Ceea ce nu te ucide te face mai puternic.”
Kevin Heath: ”Atunci cand copilul tau are o
slabiciune, invata-l sa transforme slabiciunea in putere. Singurul esec este sa
nu incerci sa faci asta.”
Lao Tse (604 î.C. - 470 î.C.): "Atunci când
guvernează, înțeleptul îndrumă ființele umane către TAO, dar le lasă pe toate
să se conducă după natura lor proprie diversă. Oamenii pot fi agili sau lenți,
apatici sau pasionali, puternici sau slabi, durabili (constanți) sau efemeri. În
guvernare, înțeleptul se limitează doar să înlăture orice formă de exces care
ar putea fi dăunătoare maselor largi de oameni, cum ar fi : puterea, bogăția,
ambiția." *** ”Cine poate nu discuta, cine discuta nu poate.” *** ”Sa fii iubit
de cineva iti da putere, iar sa iubesti pe cineva iti da curaj.”
Lindsay Anderson **„Cu cat un personaj are mai
multa putere, cu atat el devine caricatura.”
Louis Aragon (3 octombrie 1897 - 1982): ”Iubirea e
singura limitare a libertății care ne dă putere.”
Mahabharata: „Prietenii si dusmanii provin din
interes.”
Mahatma Gandhi: „E bine să ai putere, dar e și mai
bine să n-ai nevoie de putere.”
Maica Tereza: ”Fii devotat lucrurilor marunte,
caci in ele sta puterea ta.”
Marcus Tullius Cicero: ”Când domină plăcerea, e
inevitabil ca cele mai mari virtuţi să nu aibă nici o putere. *** Nu
există nici o putere atât de mare, încât să nu poată fi slăbită şi înfrântă
prin forţa oamenilor. Nimic nu poate fi veşnic, odată ce s-a născut.
Maria -Luiza Cristescu: ”Oamenii gresesc punind
puterea in aceeasei sfera larga cu omenescul. Nici unstapinitor dintre cei mai
laudati n-a mai fost om dupa ce a ajuns stapin. A fost cel mult un stapin mai
priceput in arta lui, a manevrat mai bine si nu s-au vazut itele lucrarii lui.
Marii stapinitori n-au nevoie sa-si ucida cel mai bun prieten, sa-si arate
“adevarata fire”, adica cruzimea. Iata pe viu ceea ce stiam: obrazul unui
stapinitor nu cunoaste decit citeva expresii. Privirea goala aruncata peste capeteleplecate,
zimbetul mic si stralucirea de cruzime reprimata a ochilor, mijitul lor cind il
bintuie un gind, risul de satisfactie. Toate astea se asaza pe expresia-masca a
puterii. Alte nuante nu are. Se mai adauga doar frica si vesnica dorinta de a
prevedea viitorul si a-l mentine intr-un prezent neschimbat. Puterea restringe
reactiile sufletului si, ca urmare, schimbarile de expresie ale fetei. Le
abstractizeaza. Adica, face dintr-o vita, care se intinde deasa, vie,
miscatoare pe case, pe pomi, o retea de pirghii exacte si bine intinse care se
imbina scirtiind sau nu si actioneaza intr-un fel si numai in acela. Viul,
incilcitul, nodul, pornirea suie si fara de eficienta dispar, sint retezate…”
Marie Curie: „Primul principiu în viață: să nu te
dai bătut în faţa oamenilor sau a întâmplărilor.” *** ”Nu trebuie să-ți fie
frică de nimic în viață. Trebuie doar să înțelegi.”
Marin Preda: „Puterea celui cu adevărat puternic
astfel se manifestă: să știi că poți distruge pe cineva, să n-o faci și acela
să nu știe.”
Mary Howitt: ”Cel mai fericit este acela care are
puterea de a aduna intelepciune de la o floare.”
Mehmet Murat Ildan: "Există două grupuri
de oameni: turme și persoane inteligente. Deoarece turmele au superioritate
numerică, indivizii inteligenți rămân slabi în determinarea destinului potrivit
al țării! Soluția: Împrăștie turma, împuternicește indivizii!"
Mihai Alex Scarlat: "Vei continua să suferi
dacă vei reacţiona emoţional la tot ceea ce auzi. Adevărata putere este să stai
în spate şi să observi totul logic. Dacă cuvintele te controlează asta înseamnă
că oricine te poate controla. Doar respiră şi da-le drumul lucrurilor să
curgă."
Mihai Eminescu: ”Nu, dreptatea nu-i nimic fara
putere.”
Montaigne: „E vrednic de milă să ai atâta putere
încât toate să-ţi cedeze.”
Neagu Romeo: ”Cateodata nu ajungi la
"putere" daca nu ai "dosare"... Pur si simplu nu ti se
deschide usa! E ca o negociere. Trebuie sa-ti vinzi sufletul prin propriul
dosar ca sa fii admis in "inalta societate".
Nicolae Steinhardt: „Puterea absolută corupe
absolut. Puterea absolută devine neapărat demenţă.”
Nicolae Tudor: "puterea trece de la un tiran
la altul mai rău./ visează toţi să aibă cel puţin un servitor,/ nimeni nu e
biciuit pentru obrăznicie."
Octavian Lupascu**" Nimic nu-ți stă-n putere
dacă grăiești în gol, /Nimic nu are sens și tu n-ai niciun rol /Pe scena astei
vieți -și n-ai puteri deloc! -, /Cât timp gânduri și vorbe la tine nu se-ntorc.
/Puterea stă în soare, căldură, și în ploi! /Puterea vine, pleacă, și n-o
deținem noi... /Puterea se plantează, se udă, înflorește... /Unde socoate ea...
că merită a crește! /Poți răsădi iubire pe câmpuri și-n ființe, /C-o parte din
Putere poți îngriji credințe, /Dar n-o să ai Puterea, n-o să-i cunoști măsura, /Decât
atunci când vrea, nu vrea, Natura! /E-n firea noastră slabă să credem în
minciuni! /Crezând c-avem Putere, avem doar slăbiciuni /Și ne-amăgim continuu
c-am fi cumva iubiți /De tot ce ne- înconjoară -hrăniți ori nehrăniți! /Ne
credem în putere având picioare, mâini, /Că ne-ar iubi copacii, pisici ori
flori și câini... /Dar dacă n-ai puterea s-alinți, să dai mâncare, /Nu-ți fuge
și pământul la altul care are? /Nu-ți alinta cățelul, mâncare dă-i puțin, /Să
vezi cum, cu Putere, iubește pe vecin! /Ne amăgim în van luptând, și suferim /Crezând
c-avem Putere și, uneori, murim /Cu gândul că ce dăm se va întoarce-odată! /Naivi,fără
Putere, la mâna Mamei Soartă! /Suntem doar sclavii minții și inima ne bate /Doar
dacă-i dăm mâncare și bem pe săturate!
P. Cervantes: ”Ușor se plănuiește și se
începe o întreprindere; dar de cele mai adese ori cu greu se iese din ea.
De obicei puțină putere au bunurile date de noroc pentru a remedia
nenorociri trimise din cer.”
Paolo Spoladore (1960 - ): ”Abține-te cu tărie de
la a judeca orice lucru, orice persoană, și chiar pe tine însuți; vei primi o
putere și o liniște pe care nici nu ți le imaginezi.”
Paul Ree: "Proștii ajung repede să conducă
pentru că pe ei nicio frământare nu-i deranjează.”
Paul Valery: ”Ciclonul poate şterge un oraş de pe
faţa pământului, dar nu poate desface plicul unei scrisori, nu poate dezlega un
nod de aţă.” *** ”Puterea n-are farmec fără abuzuri.”
Paulo Coelho: „Puterea gazelei stă în fermitatea
picioarelor ei. Puterea pescăruşului constă în precizia cu care prinde
peştele.” *** ”Politicianul este vulpe flămândă, în opoziţie, şi urs obez, la
putere. Suc gastric sau grăsime la creieri.” *** ”Nu realizezi cat de
puternic esti pana nu experimentezi iertarea.”
Pitagora: „Vrei să cunoşti un om? Învesteşte-l cu
o mare putere.”
Platon: ”Când cineva dă putere prea mare unor
lucruri mici, întrecând măsura, ca mâncare corpului, dregătorii sufletului, se
răstoarnă toate şi devenind excesive, degenerează unele în boli, altele în
nedreptăţi, consecinţe ale trufiei. *** Noi trăim nu cum vrem, ci cum
putem.
Plutarh: ”Când cineva poate face ce vrea, este o
mare primejdie ca nu cumva să voiască ce nu trebuie.
Proverbe: „Cel care zâmbește în loc să se înfurie
va fi întotdeauna mai puternic.” *** „O lingură de istețime face uneori mai
mult decât un car de putere.”
Publius Syrus: ”Puterea obiceiului este tiranică. ***
”Se poate observa următorul lucru: cei care înainte aveau un caracter plăcut,
se schimbă când sunt la putere şi în prosperitate, şi dispreţuind prieteniile
vechi, preferă pe cele noi.
Radu Satcau: ”Patru, bă. chiar cinci sînt acolo
sus: domnu, propaganda, varianta și alternativa. A cincea : observatorii, ziși
și 'turnătorii'.
Ralph W. Sockman: ”Nimic nu e atât de puternic ca
blândetea si nimic nu e mai blând decât puterea adevărată.”
Ralph Waldo Emerson: ”Puterea de a fi tu insuti
intr-o lume care incearca in permanenta sa te schimbe este una dintre cele mai
mari realizari din viata ta. –
Reinhold Messner: ”Insuflețirea nostră crește
deodată cu entuziasmul. Dacă fac cu entuziasm ceea ce fac, sunt puternic.”
Remus Constantin Raclău: ”Putere vs. Societate
Civilă. De când există putere, există şi opoziţie; întotdeauna va exista
cineva, din afara puterii care va voi să acceadă la putere. Întotdeauna va
exista o persoană sau un grup de persoane, căruia să nu-i placă, (le placă), o
anumită măsură, o anumită strategie adoptată de cei de la putere, stilul lor de
conducere în ansamblu, sau de ce nu, chiar persoana (persoanele) aflate la
vârful puterii. Motivele pot fi extrem de diverse şi pot avea un grad
extrem de divers de obiectivitate sau de subiectivism. Principala problemă a
celor aflaţi în opoziţie cu centrul de putere, este varietatea opiniilor şi
capacitatea redusă de armonizare a lor. În timp ce PUTEREA are
privilegiul de a dispune de o mediatizare instituţionalizată, oferită de însăşi
poziţia lor dominantă în societate, şi prin aceasta, de toate mijloacele de
propagandă, manipulare şi diversiune mediatică, OPOZIŢIA, (şi nu mă refer aici
la opoziţia de pe scena politică ci la cea din societatea civilă), lipsită de o
mass-media aservită şi docilă, se zbate în anonimat. În timp ce PUTEREA îşi
coordonează strategia, în urma culegerii şi prelucrării de date precise,
obţinute instituţional, focalizându-şi punctiform acţiunile prin toate
pârghiile oferite de instituţiile de stat, aflate în subordinea şi sub
controlul său, OPOZIŢIA CIVILĂ este constrânsă să improvizeze
strategii individuale în grupuri restrânse numeric, bazate pe afinităţi de
percepţii şi idei de soluţii, aproape niciodată con-divise în totalitate şi de
regulă după filtrarea lor prin prisma propriilor percepţii şi a unei realităţi
trăite personal. PUTEREA beneficiază de o disciplină impusă ierarhic, prin
angajamente ferme, în scris, asumate pe cale administrativă, pe linie de
partid, şi/sau pe criterii de apartenenţă la organizaţii mai mult sau mai puţin
publice, după caz, acţionând în mod organizat şi în strânsă coordonare cu
ceilalţi membri ai grupului de lucru, sub semnul eficienţei şi al rezultatelor
concrete, imediate sau de perspectivă, după un plan precis, în care fiecare îşi
cunoaşte şi îşi respectă rolul în schema de putere, sub impulsul
recompenselor materiale substanţiale, în caz de rezultate pozitive şi al fricii
de sancţiunile aspre, aplicate în caz de indisciplină sau eşec. De cealaltă
parte a baricadei, membrii OPOZIŢIEI CIVICE acţionează anarhic, individual
sau în grupuri mici, în virtutea dreptului democratic la liberă exprimare şi la
liberă acţiune, sub impulsul idealurilor umaniste pur teoretice.
Relaţiile dintre membrii grupurilor sunt absolut libere, bazate pe conştiinţă
şi spirit civic, pe principii de egalitate în drepturi de pe poziţii identice
în cadrul grupurilor. Nimeni nu se simte obligat cu nimic şi față de
nimeni, ierarhiile fiind practic inexistente; oamenii aderă sau pleacă din
grupuri după libera conştiinţă. Lideri de regulă sunt membrii fondatori, autori
ai unor schiţe de program iniţial; ei sunt recunoscuţi şi contestaţi în egală
măsură în baza judecăţilor de valoare individuale ale fiecărui membru al
grupului, singurele recompense fiind recunoaşterea ideilor valoroase şi
introducerea lor în programul grupului, iar unica sancţiune care contează cu
adevărat este excluderea din grup. Pe de altă parte. nici PUTEREA nu este
străină de fenomenul de lipsă de agregare a SOCIETĂȚII CIVILE, fiind
foarte activă prin infiltrări de personaje cât mai credibile în rândurile
OPOZITIEI CIVILE, bine mimetizate, cu scopul de a întreține o stare de
neîncredere și de rivalitate între diversele grupări componente și chiar prin
crearea de FALSE GRUPĂRI de OPOZIȚIE CIVICĂ, menite – pe deoparte – a
lansa ”pe piață” teme și ținte false, iar pe de altă parte, având scopul de a
confuziona și împrăștia nemulțumiții, în cât mai multe tabere adverse și
ineficiente. Astfel că nu trebuie să ne mire faptul că relaţiile dintre
grupările OPOZIŢIEI CIVICE sunt de regulă reci, de concurenţă în atragerea
de membri şi de invidie intre lideri în caz de recunoaştere publică a
meritelor. Conştienţi de necesitatea unirii eforturilor în dorinţa obţinerii de
rezultate concrete în plan social, fiecare lider sau grupare de lideri,
pretinde ca unirea grupărilor SOCIETĂŢII CIVILE, să se facă sub stindardul
propriei mişcări, avându-i ca lideri ai noii alianţe, pe domniile lor –
bineînţeles. În contextul mondial actual al globalizării se resimte puternic
o coordonare tot mai accentuată a CENTRELOR de PUTERE MONDIALE, cu efecte
practice in Centrele de Putere Naționale, ceea ce ar necesita, spre
echilibrarea balanței, o coordonare între Opozițiile Civice ale fiecărei Națiuni.
În fapt MIȘCAREA ANTIGLOBALIZARE, capătă pe zi ce trece, dimensiuni
globale, însă deocamdată se află în stadiu incipient, manifestându-se zgomotos
și violent, doar în cazul reunirii factorilor de decizie mondiali cu ocazia
diferitelor congrese, forumuri sau întruniri periodice.”
Rene Descartes (1596 - 1650): ”Puterea minții
trebuie să fie întotdeauna înaintea puterii voinței.”
Richard Bach (1936 - ): ”Nu-ți îngădui dorințe pe
care nu ai puterea să le împlinești!”
Rikki Rogers: ”Puterea nu apare din lucrurile pe
care le poti face. Puterea apare cand faci lucruri pe care nu credeai ca le
poti face! –
Robert Browning (1812 - 12 decembrie 1889): ”Cine
a făcut mai mult are puterea de a suporta mai mult. Cei mai puternici îi susțin
pe cei mai slabi.”
Robert Frost: ”Puternici cu adevărat sunt doar
oamenii care au putere şi nu se grăbesc s-o folosească.”
Rudyard Kipling: "Dacă te poți stăpâni, când
norodul din jur se frământă,/ Brav înfruntând insolentul reproș, cu liniște
sfântă, / Dacă-ți păstrezi, în virtute, credința și-ncaleci sfiala,/ Când se
îndoiește de tine mulțimea, și-i ierți îndoiala.../ Dacă aștepți cu nădejde și
nu te răpune-așteptarea,/ Dacă minciunii, stăpână pe lume, îi spulberi
chemarea,/ Dacă asaltul mâniei te lasă senin, fără ură,/ Dacă pășești peste
dorul de-a fi cel dintâi, cu măsură.../ Dacă te leagănă visul, dar stărui
stăpân peste vise/ Dacă din gânduri mărețe renunți să-ți faci țeluri prezise/
Dacă cuvântul, izvor de ispite și cruntul dezastru,/ Nu-s pentru tine
opreliști, nici vâsle în drumul spre astru.../ Dacă suporți să auzi, despre
spusele tale cinstite,/ Gânduri jelene, scornite de răi, pentru gloate
smintite,/ Dacă din opera ta s-au ales doar ruine și spații,/ Singur, cu scule
stricate, de poți s-o refaci, din fundații.../ Dacă pierzând, într-o clipă de
risc pe o șansă, avutul,/ Poți să începi, de la capăt, uitând în tăcere trecutul,/
Ferm adunând cu răbdare, întregul pe lungă durată,/ Fără să sufli o vorbă, de
pierderea grea îndurată.../ Dacă superb, prin voință forțezi, când îți vine
sorocul,/ Inima, capul, tăria, să nu își astâmpere jocul/ Gol de puterea
vieții, urmându-ți destinul spre ținte,/ Tare, cu vrerea din tine, ce-ți spune
mereu: Înainte!.../ Dacă mulțimilor poți să vorbești, cu deprinderi egale,/
Dacă constant îți păstrezi modestia, și-n cercuri regale/ Dacă ești
nevulnerabil la prieteni, la cei cu pornire,/ Dacă pe toți îi stimezi
îndeajuns, însă nu peste fire.../ Dacă momentul cumplit al prăpădului crâncen
și mare/ Calm vei putea să-l asemeni, în timp, c-un minut oarecare./ Lumea cu
tot ce cuprinde va fi stăpânită de tine,/ Tu, peste toți vei răzbate: om al
puterii depline! / îmbrățișarea de debut,/ n-ar vrea să vadă cum îi strălucesc/
ochii încercănați de tristeți/ ca o fântână din care ar putea/ să-și astâmpere
setea și ei/ în dorința de putere absurdă./ Nici o povață nu le-ar da,/ ar
spune nu este treaba mea/ și-așa ți-am dat din timpul meu,/ prea mult! Iar
necăjitul de pe stradă/ e prea flămând să înțeleagă/ poziția pe care stă cel
nesătul/ de tot mai sus,/ dar nu atât de aproape de cer/ încât să-l vadă pe
Iisus!”
Ruxandra Hurezean: ”Cum se deformează percepția
omului aflat la putere. Tentația absurdului. „Să trăiți Șefu’, ați fost
nemaipomenit la conferință, v-am văzut!”, „Ce cravată frumoasă aveți astăzi”,
aud asta zilnic de la supușii lingușitori ai oamenilor aflați vremelnic la
putere. Foarte puțini dintre ei sînt persoane echilibrate și cu simțul
ridicolului. Trebuie să fii „boier” de acasă, să ai ceva aristocratic în
educația ta ca să nu ți se urce la cap gudurelile ridicole ale trepădușilor de
pe la Palate. În viermuiala încă medievală de pe coridoare și din mădularele
putrezite de corupție, clientelele politice s-au adaptat, s-au camuflat și au
rezistat făcînd cerc de ipocrizie în jurul prizonierilor de la vîrf. Piramida
clientelară a rezistat lingușind, iar suveranul a înțeles încet-încet că el
este cel mai tare, e supremul, adulatul, minunatul. I se spune în fiecare zi,
pe toate vocile, de la șofer la liftier, secretară și directorime. Toți au un
stil gata format, textele lingușitoare potrivindu-se oricărui șef, sînt tot mai
cu talent rostite de atîta exersat. Ziua unui politician în funcție de stat
începe cu bine. I se deschide portiera mașinii și un portar scoate chipiul: „Să
trăiți, Șefu! Fură pe aici niște găozari de pe la nu știu care televiziune,
le-am zis eu cîteva și s-au cărat! Doar nu era să-i las să vă ia, așa, de
dimineață!” Ei, așa se naște solidaritatea echipei! La partid, alte ritualuri.
Acolo se înghesuie care să stea cît mai aproape de Șefu’ ca să-i șoptescă ceva,
o cerere, un compliment, o încurajare, o asigurare. Sau în avion. Cum să nu te
dai peste cap să stai lîngă Șefu’? Șefu’ începe să creadă că e un om vînat,
important, distribuitor de beneficii, un fel de Dumnezeu pe pămînt. Omul de la
putere aproape că nici nu-și mai dă seama cînd a ajuns un alt om. Cei care nu
fac plecăciuni mieroase, sigur îi sînt dușmani. Firește, dacă nu dușmani ei
înșiși, atunci influențați de dușmani, angajați în slujba lor. Poate chiar în
slujba mogulilor. Orice critică, orice argument rațional, orice aluzie la vreo
greșeală, este, în comparație cu slava închinată pe la Palat, o blasfemie, o
răutate fără margini, o obrăznicie intolerabilă, care nu poate veni decît de la
un vîndut dușmanilor. Pentru cîte un prizonier al puterii, lumea se împarte, în
mod trist, doar în două: supușii mei și supușii lor. Nu mai ai camarazi, nu mai
ai colegi, prieteni, nu mai ai cetățeni onești, cei din fața ta nu mai sînt
românii tăi dragi, studenții care au stat la coadă să te voteze, nu mai sînt
cărturarii care te-au apărat pe internet, nu mai sînt amicii din banca de la
școală. Sînt toți niște potențiali dușmani. Pentru că altfel, ar scoate chipiul
și ar saluta respectuos, doar asta vezi în fiecare zi!”
Samuel Johnson (18 septembrie 1709 - 1784): ”O musca, domnilor, poate întepa un cal si sa-l
faca sa sara în sus, dar musca tot musca ramâne si calul tot cal.”
Sandor Kasza: ”AUTENTICA PUTERE: Puterea,
privilegiile, agoniseala, controlul si manipularea emotionala a oamenilor,
dominatia sociala si superioritatea fata de semeni, menite toate a ne
oferi oportunitati si satisfactii mentale, sunt iluzii efemere... pe care le
dobandim si le mentinem, cedandu-ne energia sufleteasca. Cand ramanem fara energie sufleteasca si ne
pierdem privilegiile, puterea, clarviziunea, iubirea, compasiunea si sanatatea,
realizam ca am hranit iluzii si ca, nu mai putem gasi in mod real in launtrul
nostru, motive pentru a ne bucura de ceea ce suntem, de ceea ce am agonisit si
de propria viata. Autentica putere o dobandim prin constiinta,
compasiune, iubire si spirit, cand fricile, nemultumirile, nevoile, lacomiile,
neajunsurile, neputinta, incapatanarea, egocentrismul, supararile, furiile
rusinea, vinovatiile sau prejudecatile, nu ne mai pot domina si controla
gandurile si deciziile, in plan mental si emotional.”
Seneca: „Un om tare, când e lovit, îşi sporeşte
puterea.”* **„A-si porunci siesi este cea mai mare forta.” **„Cu cât ai
mai multă putere, cu atâta trebuie să abuzezi mai puţin de ea.”
Sfantul Macarie: ”Omului nu-i este cu putinta sa
dezradacineze pacatul cu propria putere, ci doar cu puterea dumnezeiasca. -
Sociologi francezi: „Puterea corupe, iar puterea
absoluta corupe in mod absolut.”
Stephen Covey: ”Viata noastra este rezultatul
alegerilor pe care le facem, a da vina pe cei din jur, pe mediu, pe ceilalti
factori, inseamna a da acestor lucruri puterea de a ne controla.”
Sun Tzu: ”Arată-te puternic când eşti slab şi slab
când eşti puternic.”
Syrus: „A-ti insusi ceea ce-i comun este inceputul
dezbinarii.”
Tacitus: „Mai multa putere au acolo moravurile
bune, decat in alta parte legile bune.”
TALMUD: ”Doi pot duce de trei ori mai mult ca
unul.
Tao: ”Putem fi în stare de lucruri mărețe, dar
viața e formată și din mărunțișuri.”
Theodore Roosevelt, Jr.: ”Cand esti intrebat daca
poti sa faci o treaba, spune-le sigur ca pot, apoi pune-te pe invatat si afla
cum sa o faci.”
Theodore Roosevelt: ”Crede ca poti si problema
este rezolvata pe jumatate.”
Thomas John Watson: ”Intelepciunea este puterea de
a pune timpul si cunostintele noastre la buna folosinta.”
Thomas Morus (1478 - 1535): ”Îmi doresc să am
puterea de a schimba lucrurile pe care le pot schimba, să am răbdarea de a trăi
cu lucrurile pe care nu le pot schimba, dar mai ales îmi doresc să am
înțelepciunea de a le deosebi.”
Titus Popovici: "Puterea și adevărul mână în
mână pot face minuni.”
Tucidide: ”Cei care au puterea de a constrânge,
n-au nevoie să recurgă la judecată. ***"Cel mai departe ajunge
cel care nu cedează în fața celui egal cu el, își păstrează demnitatea în fața
celui mai puternic decât el și știe să se înfrâneze în fața celui fără de
apărare.”
V. Banaru: „Puterea Omului e în binele făcut.”
Vaclav Havel: „Cum este posibil ca unii oameni să
fie atât de atraşi de putere, încât atunci când rămân fără ea, li se prăbuşeşte
tot universul? ”
Vali Nicolae: ”Adevarata putere este sa lasi
oamenii sa te piarda, in loc sa ii rogi sa te pastreze/aleaga.”
Vauvernagues: ”Noi nu avem nici puterea, nici
prilejul de-a îndeplini tot binele și tot răul pe care-l proiectăm.”
Victoria Stoiciu: ”Cel mai comun mod în care
oamenii renunță la puterea lor e atunci cînd cred că nu au nici un fel de
putere. Este ceea ce văd foarte des - oameni descurajați, care își spun că
lumea nu poate fi schimbată. Dar există și oameni care nu se dau bătuți în fața
nedreptății. Când ura față de semeni întunecă mintea e caz de patologie
psihiatrică. Întrebare: indivizii cu astfel de strategii anti-umane și
obsesiv-distructive, pot fi numiți oameni? Pentru a înăbuși în fașă orice
revoltă, nu trebuie să se acționeze cu violență. Metodele asemănătoare celor
ale lui Hitler sunt depășite. Este suficient să creezi o condiționare colectivă
atât de puternică încât ideea însăși de revoltă nu va mai apărea în mintea
oamenilor.Idealul ar fi să formatăm indivizii încă de la naștere limitând
aptitudinile lor biologice înnăscute. După aceea, am continua condiționarea
reducând de manieră drastică educația, pentru a îi aduce la o formă de inserție
profesională. Un individ incult nu are decât un orizont de gândire limitat și,
cu cât gândirea sa este cantonată în preocupări mediocre, cu atât mai puțin se
poate el revolta. Trebuie să facem în așa fel încât accesul la știimță să
devină din ce în ce mai dificil și elitist, între popor și știință să existe o
prăpastie, iar informația destinată publicului larg să fie lipsită de orice
conținut cu caracter subversiv. Mai ales fără filozofie. Și aici, trebuie să
folosim puterea de convingere și nu violența directă: vom difuza masiv, prin
intermediul televiziunii, emisiuni de divertisment care să se adreseze doar
laturii emoționale sau instinctive. Mințile vor fi ocupate cu ceea ce este
inutil și ludic. Este bine, printr-o vorbărie și muzică neîncetate, să
împiedicăm mintea să gândească. Vom pune sexualitatea pe primul loc al intereselor
umane. Nu există un tranchilizant social mai bun. În general, vom face în așa
fel încât să eliminăm partea serioasă a existenței, să luăm în derizoriu tot
ceea ce este valoros, să întreținem o apologie constantă a lejerității, astfel
încât euforia publicității să devină standardul fericirii umane și modelul
libertății. Condiționarea va produce astfel ea singură o asemenea integrare,
încât unica frică – pe care va trebui să o întreținem – va fi cea de a fi
exclus din sistem și deci de a nu mai putea accede la condițiile necesare
fericirii. Omul de masă, astfel produs, trebuie să fie tratat precum ceea ce
este: o vită, și trebuie să fie supravegheat cum trebuie să fie păzită o turmă.
Tot ceea ce conduce la adormirea lucidității sale este bun din punct de vedere
social, iar ceea ce ar amenința să îl trezească trebuie să fie ridiculizat,
înăbușit, combătut. Orice doctrină care ar pune sub semnul întrebării sistemul
trebuie să fie desemnată drept subversivă și teroristă, iar cei care o susțin
vor fi apoi tratați ca atare.”
William James (1842 - 1910): ”Cea mai eficientă
armă împotriva stresului e puterea ta de a alege un gând în locul altui gând.”
William Shakespeare: „Rănile pe care omul şi le
face siesi se tămăduiesc greu.” *** ”Noi, necunoscându-ne pe noi înşine, cerem
adesea propriul nostru rău, pe care puterile înţelepte ale cerului ni-l refuză
spre binele nostru.” *** ”Nu-i sclav pe lume să nu aibă puterea care sfarmă
cătuşa.”
Woodrow Wilson (1856 - 1924): ”Mintea are aceeasi
putere ca si mâinile: nu numai sa cuprinda lucrurile, dar sa le si schimbe.”
Zob Gheorghe: ”Absolutismul a nu ridicat lumea - a
ținut-o în animalitate; *** Decalajul Europa- restul lumii a creat de
capitaliști prin vastele jafuri; *** Absolutismul luminat a fost o șmecherie
nobiliară pentru a se salva pe ei nobilii ( De exemplu au pus-o pe Ecaterina a
II a ca să o reguleze în interesul lor în Rusia. Și prostănaca credea că face
reforme. ***. Absoluții regi au pus competenți în funcții cheie pentru că
altfel erau dați jos și decapitați de burghezie; *** Democrația nu poate fi întunecată; ori e
puterea poporului ori nu este a treia posibilitate fiind exclusă; ***
Actualmente nu există decât puterea oligarhiei capitaliste care a băgat
teroarea paralizantă în voi toți anihilându-vă capacitatea gândirii raționale.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu