·
·
A.
Andrei: ”Romania este
deosebit de fertila - semeni functionari si cresc... impozitele!"
·
A.I. :"România, din 1990 și pînă acum,
nu a avut nici 10% parte de capitalism, ci de hotie. Să ne amintim doar cum
urlau guvernanții în anii ‘90, dar și după 2000, încercînd să convingă
populația că industria socialistă e un morman de fiare vechi și că cine o ia de
la noi pe degeaba ne face un serviciu, că ne scapă de costurile întreținerii
ei. Să ne aducem aminte cum ”gaura neagră” pe nume Sidex a fost profitabilă la
doar un an de la cedarea ei pe nimic indienilor, fără ca noii proprietari să se
omoare prea mult cu investițiile. Cum rafinăria Petromidia Năvodari i-a fost
vîndută lui Dinu Patriciu pe 50 de milioane de dolari, iar acesta a vîndut-o
mai departe pe un miliard și jumătate de dolari. Să mai amintim doar de
compania națională Petrom, cedată pe nimic grupului austriac OMV, cu tot cu
resursele naturale, petrol și gaze, din subsolul țării, ceea ce reprezintă,
fără doar și poate, o crimă economică, pentru care nu a plătit nimeni pînă acum
și nici nu o să plătească vreodată.
·
Abel Dimitriev: ”Romania nu e o țară. România e un
film porno cu subtitrare și sunet nesincronizat. Aici democrația nu s-a născut
din idealuri. S-a născut dintr-un țipăt într-un veceu dintr-un tren cu direcția
spre Europa și spatele spre est. Între o labă grăbită și o crimă în ziua de
Crăciun. Democratia aici e un bordel cu două camere. Una cu tapet inclusiv și
discursuri europene, cealaltă cu mucegai pe pereți și un singur bec pâlpâind.
Într-una se face sex anal cu contract, în cealaltă se moare încet de gripă. In
prima cameră, cea de la etajul sus, lofturi cu ferestre mari și postări pe
Facebook despre copii uciși din Ukraina. Mansarda cu newslettere și sentimente
europene. Aici umblă România cultă. O vezi? Aici curg ideile transmise prin
retea Neurolink și se ia metroul doar ca să citească manifestul electoral al
lui Dacian Cioloș pe telefon. Se bea cafea cu ovăz, se votează cu hashtag și se
spune superior că țăranii sunt problema democrației. Aici se lăfăie România
luminată, spațiu urban bine ventilat, cu pereți albi, lista IMDB cu filmele lui
Mungiu, oameni care mănâncă supă miso și au orgasm doar când primesc notificare
de la Declic. Democrația e ceva ce vine în plic, cu instrucțiuni. E produs de
import, ca filmele porno cu bukkake. Aici nu votezi. Alegi cu eleganță. Știi
deja cu cine. Cei care nu votează cum trebuie sunt necivilizați, needucați,
inutili. Li se dă block de la istorie și mute de la Europa. Aici, a vota greșit
e echivalentul a-ți băga pula-n Beethoven. Ei nu se nasc. Ei sunt selectați de
algoritm. Sunt crescuți în incubatoare cu citate din Yuval Harari și esență de
Mircea Cărtărescu. Când râd, râd în fonturi sans-serif. Când plâng, donează.
Când fac sex, o fac cu consimțământ notarial și playlist cu spoken word
feminist. Aici, democrația e curată, iar votul e un ritual liturgic oficiat de
influenceriță vegană care citește din manifestul de identitate eco-non-binară.
Dacă ai mătreață în păr sau cocoloașe în ciorapi, nu ai dreptul să te apropii
de urnă. E o blasfemie. E ca și cum l-ai astepta pe Moș Nicolae cu noroi pe
ghete.Aici, democrația este e un material de Recorder cu peruci din broșuri
europene, care s-a trezit într-o dimineață de noiembrie cu bube pe spinare. Se
scărpina în concept și sângereaza in idealuri. Are febră la urnă și o durere de
ficat civic. Aici se crede ca poporul nu voteaza cum trebuie. Voteaza cu burta
goală, cu neuronul obosit, cu mațele înnodate în superstiții. Poporul a simtit
ne-european. A simțit analfabet. Dar ce e democrația, dacă nu dreptul sfânt de
a vota ce ți se sugerează subtil, etic și sustenabil? Democrația adevărată nu e
când toți votează. Democrația adevărată e când cei corecți votează corect, iar
ceilalți își cer scuze că există. În manualul sacru al cetățeanului european
ideal scrie clar: votul tău este liber, dar are o singură direcție. Poți alege
orice, atâta timp cât alegi ce trebuie. Poți avea păreri, dar dacă nu sunt în
limbaj neutru de gen și sustenabile ideologic, ești extremist, deci trebuie sa
fi educat. România trebuie să devină o corporatie democratică, nu un circ
electoral. Cu cod vestimentar, formular de intenție și interviu de pre-vot.
Care sunt valorile tale civice? Câte autostrăzi mentale ai parcurs în ultima
lună? Poți să reciți convenția europeană a drepturilor omului în timp ce îți
sortezi gunoiul? Dacă răspunsul e da, felicitări! Primești ștampila. Dacă nu,
te duci la reeducare, la un curs despre valorile europene în contextul
post-adevărului afectiv.In cealaltă parte însă, jos, în noroiul cleios al
vieții românești, se târăște România care nu votează corect. România în sandale
de plastic, cu unghii bătute de ciuperci și speranțe cărate în pungi de rafie.
România care n-are balsam de haine, dar are cinci copii și o durere cronică în
frunte. România cu cearcăne, fără factură plătită la timp, care trăiește între
două găuri în tavan și trei bătăi la geam de la recuperatori. România asta nu
citește Ziarul Financiar. Citește factura de la ENEL. Citește la lumânare, când
se oprește curentul. Nu plânge la spectacole de teatru cu minoritati. Plânge
când copilul cere al doilea sandviș. România asta nu poartă blugi sustenabili,
ci blugi rupți la genunchi, nu din modă, ci din nevoie. Blugi care miros a
motorină și a frica zilei de mâine. Democrația pentru ei e ceva ce au văzut la
televizor între două reclame la suplimente pentru hemoroizi și un reportaj cu
bătrâni care își vând votul pe un litru de ulei. E un vis în care nu sunt
primiți. Pentru că ei nu votează cum trebuie. Votează din greșeală, din
saracie, din scârbă, din stomac, nu din minte. Aici democratia devine o mână cu
manichiura roasă, tremurândă, care bagă ștampila într-un pătrat, în timp ce
deasupra ei plutesc râsete de elită: "uite, o altă scursură a votat
greșit!”. Devine un vot dat de o babă cu pampers schimbat o dată la trei zile,
o mamă singură cu dinții mâncați de cariile tranziției, un bărbat care n-a
citit în viața lui o carte dar are mainile batotorite de la galeti de ciment
carat. În România săracă nu există viitor. Exista doar azi. Ziua în care s-a
mai închis o fabrică, s-a mai îmbătat un tată, s-a mai dus o mamă la muncă in
Italia și nu s-a mai întors. România asta are o bășină în loc de buget și un
cartof fiert pe post de cină. Are în buzunar două țigări și-o speranța care
miroase a apă de colonie Zambila. În România de jos, blugii nu sunt fashion.
Sunt singurii pantaloni. Bananele nu sunt simbolul democrației. Sunt un lux
mâncat de Crăciun. Aici democrația e un viol cu pretenții de dragoste.Dar sus
și jos au același buletin. Asta e tragedia. Și comedia. Și când vin alegerile,
se întâlnesc. La coadă, la urnă. Femeia din Primăverii, cu fular franțuzesc și
lecții de morală, și mama cu cizme de cauciuc de pe Toporaș. Una votează cu
rațiunea, alta cu stomacul. Una cu Bruxelles, alta cu jignirea. Dar votul
valorează la fel.Asta îi înnebunește pe cei din mansarde, pe ONG-iștii cu
sprâncenele pensate și broșe cu curcubeu, care beau smoothie de pătrunjel și se
ceartă dacă e mai sustenabil să piși în cadă sau în ghiveci.Ai crede că românul
de la parter votează pentru un viitor mai bun? Pula. El votează ca să se
răzbune. Pe stat, pe elite, pe viață. Pe toți cei care l-au făcut să-și mănânce
ciorba rece și să se spele la lighean în timp ce pe ecran niște propagandiști
cu voci subțiri îi explică de ce e fascist dacă zice doamne ajută. Elita urlă:
„dar cum puteți vota așa? Nu vedeți că George Simion e un prost, și extremist
și rusofil și legionar și tigan si rasist?”. Dar ei n-au nevoie de altul care
se crede destept. Au nevoie de unul care urlă ca ei, scuipă ca ei și mănâncă
slănină ca ei. Într-o țară în care educația e un lux și sănătatea e un spital
infect, deșteptăciunea a ajuns ofensatoare. Votul prostului e o palmă dată
profesorului care i-a spus „nu o să ajungi niciodată nimic”. Și ghici ce? A
avut dreptate. N-a ajuns nimic. Dar poate vota. Și democratic e egal cu
profesorul. Democrația românească nu e nici liberală, nici conservatoare. E
diarhee cu drept de vot. O cascadă uriașă de căcat care curge pe treptele
parlamentului si în care elitele încearcă să înoate cu papucii lor italienești,
în timp ce plebea se pișă cu ciorapii uzi și râde cu gura știrbă. Aici, în
România, votul nu e curat. E furia multimii.Și cum să nu fie furioasă? Când își
crește copiii din alocații și vinde legături de pătrunjel la colț ca să-și
plătească curentul. Când bagă pastile pentru depresie ca să uite de foame. Când
îi cade tencuiala în cap în timp ce își face duș cu apă încălzită la oală.
România săracă e un schelet cu drept de vot. O rană deschisă pe obrazul Europei
civilizate, acoperită cu pudră și promisiuni. Și voi, elite de sticlă, veniti
cu mintea voastra luminată de articole VICE și îi spui că votează greșit. Că nu
înțelege. Păi ce sa inteleaga când copilul îi doarme pe stomacul gol și
nevastă-sa spală la cur bătrâni într-un azi din Italia? Ce să voteze femeia
care i-a făcut o labă vecinului pentru o butelie de aragaz? Ce să aleagă
tânărul care este făcut tigan in Spania in timp ce muncește pe șantier ca sa
trimită pachet acasă? Ce să înțeleagă bătrânul care trăiește din pensie de 800
de lei pe lună, dintre care 500 se duc pe pastile și restul pe pâine, ulei,
zahăr și rugăciune? Masele au început să urle. Nu să strige. Nu să protesteze.
Să urle. Ca un fetus care s-a săturat de uter. E urletul final, strămoșesc, al
unei națiuni care s-a trezit cu limba ruptă în două și votul confiscat de
balsamul de rufe din Cotroceni. Si nu despre George Simion este vorba, si nici
macar despre Calin Georgescu. Este vorba despre cei care stau în fundul țării,
la marginea hărții, cu ochii-n pământ și mâinile crăpate. Despre bărbații care
muncesc cu ziua și nu-și pot plăti datoriile. Despre bunicii lăsați la sate,
care trăiesc singuri în case dărăpănate, cu sobe crăpate si se roaga sa sa isi
mai vada copiii macar o dată înainte de moarte. Că statul român sigur i-a
uitat. Este vorba despre mama batojocorita in strainatate care munceste din
greu și trimite pachet cu haine si dulciuri pentru copii care n-o mai recunosc
la aeroport. Despre școlile din sate unde n-are cine preda, că doamna
învățătoare face naveta din oraș. Despre copiii care se joacă cu câini
vagabonzi și visează la TikTok, pentru că nimeni nu le mai spune povești.
Mamele-s plecate. Tații au uitat să fie tați. Și bunica, deși oarbă, le face
mâncare și le spune „să nu plângeți, mama voastră lucrează pentru voi”. Este
despre un popor care a fost violat de tranziție, bătut de reformă, scuipat de
progres și apoi pus să zâmbească pentru poza de buletin european.Si voi le
vorbiti astora despre tranziția către energie verde si justitie climatica?
Stati in cafenele si baruri, scrieți articole, vorbiți la conferințe. Sunteți
savanți în politica, filosofi în commenturi, vânzători de speranțe second-hand
pe platforme cu abonament. I-ați scuipat cu valori europene când ei cereau,
simplu, pâine, acoperiș și demnitate. N-au primit. Au primit, în schimb,
batjocură. Și au băgat-o la inimă. Și-acum,la vot, v-o scot din stomac cu mâna
murdară de sânge electoral.Între excursiile și city-breakurile voastre de
hipsteri, cunoscute pentru vibe-ul alternativ, cafenele de specialitate, artă
urbană, baruri indie și stiluri arhitecturale eclectice din Croix-Rousse-ul din
Lyon, Copenhaga și Lille v-ați oprit vreodată prin Zimnicea să vedeți cum
trăiesc romanii în viața lor de zi cu zi? Ăia citesc apometrele nu Dan Brown.
Acolo, stilul industrial înseamnă că n-ai bani de faianță. Și tu te întrebi de
ce ăștia nu sunt receptivi la discursuri despre politici pro-imigrație și
multiculturalism? Păi ăștia au probleme reale. Ce știți voi despre sărăcie?
Știți cum este sa îți fie foame? Ați mâncat vreodată mai mult de 2 zile la rand
doar cartofi prăjiți? Ați privit vreodată în ochi durerea unui tată al cărui
copil e premiant dar nu are bani să îi schimbe ghiozdanul cusut cu ață de anul
trecut? Tu ii vorbesti ca Europa a adus bunastare, dar el intra in magazin cu
100 de lei si iese cu 3 carnati, o paine si un pachet de cafea. De pasta de
ținti nici nu are bani, iar tu il faci stirb. Pentru voi Europa a însemnat un
contract pe perioadă nedeterminată la Deloitte, pentru ei a însemnat jumate de
familie plecată peste hotare, paduri rase si paine din aluat congelat. Voi le
vorbiti ca de cand Romania e in UE PIB-ul se umflă mai ceva ca bibilica în
călduri, ca au crescut salariile si pensiile, dar ei vad ca au crescut si
chiria si intretinerea, iar fantanile si izvoarele publice au diparut mai ceva
ca pandemia dupca ce a atacat Rusia Ukraina. Pentru ca nu? Izvoarele nu sunt
omologate UE, deci 5 lei apa. Pe hârtie, suntem Singapore. În realitate, suntem
un bidon cu păduchi lipit de Europa cu scotch emoțional. Aici, progresul
înseamnă că un copil are tabletă, dar n-are masă la pranz. Are net, dar n-are
mamă. E ca și cum ți-ar da o lingură lucioasa și ți-ar spune să mănânci viitor
dintr-o farfurie spartă. Asta e Romania Europeana. Elite fragile, cu fețe de
porțelan și suflete de sticlă reciclată, știți cum arată România reală? România
reală are ciorapi cusuti si pamant sub unghii. Voi le vorbiti despre valorile
europene, cand ei isi inumara banii de paine. Cat valoreza, in termeni
europeni, dorul de parinti? Aceasta nu este doar o criză. Este operația de
apendicită făcută pe viu, cu briceagul spălat în palincă. Da luminații mei, or
să decidă soarta țării saracii astia, umiliții si obidiții. Si, aia e.
Puneți-vă din timp la cadă la pașapoarte ca să prindeți loc ca e bătaie pe
emigrare. Și vedeți ca SUA nu va primește fără viză, tot în Europa aia plină de
spălători de cur o să ajungeți. Voi lumina lumii, ființe pure, neatinse de
maioneză, sublime entități care ați citit 4 tratate de hermeneutică și ați
share-uit o cameră cu un bisexual metis într-un hostel vegan din Amsterdam.
Chiar voi sa stați la aceiași coadă de Mercator cu nespălații cultural. Asta da
destin fatidic.România reală nu are voce. Are oftat. Are spaimă. Are tăcere.
Are rușine. E o mamă care minte că a mâncat deja. E o babă care moare de frig
în casă și spune că n-are nevoie de ajutor, maica. E un om care strigă fără
glas: “vreau să trăiesc, dar nu-mi permite bugetul.” Iar tu, valoare europeana,
tu n-ai fost acolo, n-ai cum să înțelegi. N-ai băgat un colț de pâine in ceaiul
neîndulcit. N-ai strâns din dinți în fața copilului ca să nu te vadă plângând.
Căci sărăcia nu-i doar lipsa banilor. E lipsa viitorului. E când te uiți la
mâinile tale muncite și-ți dai seama că n-au făcut nimic pentru tine, doar
pentru alții. E când te întreabă copilul dacă mai ai bani pentru pâine și tu
zâmbești, deși știi că nu mai ai nici pentru detergent. România de jos nu vrea
să fie salvată. Vrea să fie auzită. Nu vrea să fie compătimită, vrea să nu mai
fie batjocorită. Vrea să vă vadă plângând pe LinkedIn, cum vi se sparge cocul
de pe creier și cum v-ați pierdut bursele Erasmus din cauza tâmpiților care au
votat gresit. Păi, da. Asta e România reală. Aia in care țăranul nu citește
pentru ca stă la udat pe câmp, dar trăiește. Aia care nu speră, dar urlă. Aia
care vrea doar să scuipe. În față. La urnă. Pentru că democrația, în România,
nu e despre speranță. E despre răzbunare. Democrația romaneasca e aia în care o
tânără studentă din Galați a venit la București pentru studii, a rămas gravidă
în anul întâi și s-a apucat de onlyfans ca să își poată întrețina copilul
crescut acum singură. E țara în care tinerii de la marginea Berceniului, care
au copilărit cu porum în spatele blocului și au jucat fotbal pe mijlocul
străzii neasfaltate folosind două cataroaie pe post de poartă, au plecat in
Germania la muncă pe șantier și s-au întors în Dimitrie Leonida cu blocuri din
sticlă și intersecții pline de farmacii, case de pariuri sportive și amanet.
Democratia in Romania e ca jobul care plătește 2.200 net și-ți cere pasiune,
seriozitate și permis categoria B. Într-o astfel de democrație votul nu mai e
dat. E vomitat. România nu se prăbușește spectaculos. Nu explodează ca un
imperiu. România se scurge, picură, putrezește lent, ca hoitul unui câine lovit
de mașină și lăsat în soare. Îi put voturile, îi crapă asfaltul sub pașii
copiilor desculți, și peste tot miroase a speranță avortată în ligheanul unei
bătrâne care trăiește din mila statului și își dă pensia pe medicamente
compensate. Așadar, dragă Românie democratică, uite-te în oglindă. Nu, nu în
aia de la IKEA din sufrageria corporatistă, ci în oglinda spartă dintr-un veceu
de gară, unde un țăran cu sacoșă de rafie își aruncă ziarul plin de căcat cu
care s-a șters la cur în coșul de gunoi pin de tampoane și pliante cu portrete de
politicieni. Uite-te bine. Ești frumoasă. Ești o țară de vis. Un vis ud, jegos,
în care poporul se îneacă în promisiuni și elitele se dau cu parfum francez
peste transpirația națională. Asta e democrația ta, o curvă bătrână cu ruj pe
dinți și chiloți mulați pe varice, care-și flutură votul printre clădiri de
sticlă și tarabe cu șosete chinezesti. Ai reușit, Românie! Ai pus în aceeași
cabină de vot un traficant de ketamină cu două clase și o influensăriță vegană
cu master la SNSPA. Ai transformat votul într-un orgie democratică în care sunt
penetrați toți, fără lubrifiant și cu constituția împachetată sul și înfiptă
direct în curul realității. Bravo!
·
activenews.ro: "Poporul român, jignit grosolan
de doi oficiali ai FBI: „Toți sunt slinoși... Sunt un amestec între necinstea
rusească și atitudinea „mi se cuvine” a italienilor. Yuck!”
·
Adela
Onete: "Toată
societatea românească s-a îmbolnăvit, de ani buni, de porcăria asta de replică
importată, ca multe alte otrăvuri: "Nu este problema mea!" Și tot
culegem "roadele"...
·
Adi
Sfintes: "În
țara-n care lege-i impostură (...)/ Ei sunt stăpânii posturilor grase,/ cu
pensii speciale și diurnă,/ ei, nesătulii rozători de oase,/ ce-au transformat
poporu-acesta-n turmă./ Ei protejează crima și hoția,/ ei recreează iadul pe
pământ,/ ei au adus în suflete sclavia,/ mai josnici și mai sadici ca oricând./
N-au niciun scrupul, nu au conștiință,/ pe toți ne-ar subjuga, dac-ar putea,/ e
banul singura credință/ la care știu a se-nchina./ Obrazul nu le crapă de
rușine,/ indiferența lor seceră vieți,/ ei numai răul îl fac bine - / o clasă
socială de ereți."***"Dacă această țară n-a pierit de frig și de
tristețe absolută, e pentru că românii au băjenit să bea prin Occident
cucută/I-au smuls din case deznădejdea, prea tare-i umilise sărăcia, simțeau că
inutilă-i legea și nu mai pot trăi în România/Erau datori la bănci și la
vecini, nu se-ajungeau, argați fără simbrie, copiii lor stăteau pe mărăcini,
zadarnic așteptând o jucărie/Le-a fost așa de grea străinătatea, deși spuneau
din poze că sunt bine, dar viața lor ce semăna cu moartea, n-au vrut să te mai
doară și pe tine/Din râvna nefiresc de prost plătită au tot trimis mandate la
părinți, acasă sărăcia a fost oprită; dar nu de ticăloșii ce pe-arginți/Au tot
vândut această țară la târgul marilor sclavii, ci de-apatrizii cu privirea
amară care și-n moarte vor rămâne vii/Și-acum ce faceți, fiare blestemate?
vreți să-ncuiați sub lacăt viața lor? Voi n-aveți drept de viață și de moarte;
deschideți ochii, orbilor!/Măcar în fața morții absolute să-i respectați pe fiii
alungați, să nu mai spuneți vrute și nevrute să interziceți dreptul de-a fi
frați/Azi Cain și Abel locuiesc alături pe o planetă pururi suferindă, tu vino,
Doamne, bolile să mături redă-ne dreptul de-a privi-n oglindă!/ Poporu-acesta
nu mai are țară, vechi lacăte se-arată pe la porți, trezește artileria stelară
și, dacă poți, trezește-ne din morți!/Și dă-ne suflet s-acceptăm durerea de-a
reprimi bolnavii-n țara lor, de-a încuia în spaima ei tăcerea, de-a nu fi hrană
nouă corbilor/ Conducători bezmetici, fără milă, lăsați românii să revină
acasă, să nu murim de scârbă și de silă, să fim de-acum o nație frumoasă!/Să
ducem împreună suferința ce ne-a surprins împrăștiați pe hărți, ne va salva,
dacă vom fi, credința, vom învia precum Iisus din morți/Puțină demnitate-n fața
bolii ne-ar ridica spre cer măcar o treaptă, când Dumnezeu își va trimite solii
va abroga decizia nedreaptă/De-a nu fi oameni pururea nesinceri, de-a instiga
români contra români, și poate va trimite câțiva îngeri să populeze casa de
nebuni/Dar până atunci, bezmeticilor orbi, lăsați românii să reintre-n țară, au
fost la curtea Europei robi și nu se-ntorc acasă ca să moară/Lăsați românii să
se-ntoarcă-n țară și-o să se facă iarăși primăvară..."
·
Adonis
Mihalache: România
este din nou condamnată, pentru a doua oară în mai puţin de un secol, la a trăi
într-o cauză pierdută.*** Nu mai este vorba de un butoi de pulbere, ci de o
firavă structurată dezagregată de-a lungul şi de-a latul. O structură cu zeci
şi zeci de fisuri între oameni, pe subiecte induse şi exploatate de guvernanţi
şi politicieni pentru a genera o anumită tensiune de rupere. O structură în
care degenerarea până la discreditare a dialogului public va sfârşi prin a
justifica intervenţia în forţă a puterii.*** Fisuri ce se observă de oriunde am
privi. Social, dar şi economic, în ultimul caz prin măsurile care par menite a
destabiliza şi desfiinţa toate acele izvoare de (pre)capitalism.
·
Adrian
Constantin: ”Despre o
istorie a fricii la români: Hai să plecăm din vremuri imemoriale. În mileniul
întunecat noi care eram urmași mult corciți ai românilor nu eram trecuți nici
măcar pe hartă . Brumă de latinitate era sub acoperire. Se zicea Gothia ,
Gepidia … Autohtonii erau mereu cu sufletul la gură și cu frica siguranței de
mâine. În fața atacatorilor de stepă au fugit spre zonele deluroase pentru a
prezeva avutul și toate cele. Era o zonă de insecuritate . Capacitatea de
ripostă militară era minimă. Mai târziu invazia slavă a fost puternică și a
influențat chiar și compoziția etnică. Norocul nostru a fost că au plecat la
sud de Dunăre . Altfel astăzi eram un popor slav . Să nu uităm că în materie de
vocabular al limbii române procentul de cuvinte slave nu este de trecut cu
vederea. Am conviețuit cu ei între pânze de populație. Procentul de latinitate,
atât cât a fost , a făcut cumva să supraviețuim . A fost un noroc. Nu am avut
capacitate combativă. Valurile de turanici ne-au stăpânit . Au fost uzi ,
pecenegi , cumani și apoi Hanatul tătarilor . Am pus capul în jos și am tăcut.
Frica și supunerea necondiționată au făcut parte din ființa noastră. Supunerea
și jocul dublu între puteri se vede și în secolul XII. Suntem între Coroana
Apostolică Maghiară și Hanatul tătar. Facem un joc dublu . Mai trâziu în
veacurile XIV - XVIII facem un joc triplu între puterile zonale . Să zicem un
amestec de abilitate și servilism . Am învățat în continuare cultura supunerii
. Am avut și momente de revoltă când micii noștri principi au ridicat cu
duritate prudentă sabia contra Islamului sunit sau contra vecinilor creștini.
Au fost victorii trecătoare . În final am plătit tribut . Secolul al XVI - lea
a instituit regimul tributar către Înalta Poartă. Totul era de vânzare. Ca să
ajungi hakim trebuia să pupi imineii Marelui Padișah . Și ultimul condotier
revoltat numit Mihai Pătrașcu a pupat imineii ca să ajungă domnitor. Contextul
internațional a favorizat în limite rebeliunea față de Înalta Poartă. Mereu
frica a dominat . Învățați să fim curve cu două fete am mers mai departe.
Astfel au fost toți domnitorii de la final de veac XVI. Veacul fanariot a
apăsat puternic pe accelerație. Acum frica și servitutea și corupția au căpătat
proporții imense. Frica combinată cu oportunismul se vede și la 1821 și 1848.
După 1856 ne aflăm ca niște cățeluși servili la cheremul Marilor Puteri. Ce am
obținut la 1959 a fost un cadou interesat al Marilor Puteri. Concesionările
făcute de către Cuza și mai apoi de către o dinastie străină au demonstrat
aceasta. Eram o țară colonială . Resursele erau amanetate unor trusturi străine
. Aceasta a continuat și în perioada interbelică . Eram un stat în care
rămășițele unui Ev Mediu prelungit erau evidente. Partide politice corupte și o
regalitate ruptă de realitățile unei țări agrare. Același roman fricos popula
România. 1888 sau 1907 au fost niște răbuvniri animalice ale unui vulg adus în
această situație de către un sistem politic conservatorist pus doar pe
prezervarea unor privilegii de secole adunate. În socialism am intrat într-o
nouă etapă a fricii. Frica acum era atent manageriată de către un stat ostil.
Post 1989 frica a funcționat în dinamica ei internă. Frica și prostia crasă.
Acest popor este adaptat iremediabil la o cultură a fricii.
·
Adrian
Cosereanu: ”In prezent
tinerii trăiesc o tragedie, o înstrăinare și frustrări pe toate planurile.Cei
ce muncesc trăiesc din ce în ce mai rău, muncesc mai multe ore pentru bani mai
puțin.Cei în vârstă, care au plătit din munca lor studiile universitare
gratuite ale mizeriilor politice care conduc actualmente țara, au ajuns bătaia
de joc a acestor trădători de țară. Bolnavii nu pot fi tratați și sint
considerați numere interschimbabile. Sistemul de educație este la pământ, se
discuta de criza și asta trenează de zeci de ani de capitalism, dar în cadrul
acestei crize, un grup politic infracțional trăiește în lux și hub-uri.
Industria României nu mai există. Agricultura nu poate produce decât la ordin
și ceea ce vrea UE. Tara este militarizata și sub ocupația forțelor străine
Interesul național nu mai este definit ci exista interes de grup.
Infrastructura a fost demolata pentru a fi imposibil de dezvoltat o economie
multilaterala.....Sportul a ajuns o afacere mereu în pierdere pentru poporul
român , învățământul o afacere, medicina o afacere, relațiile de familie sint
afaceri și în schimb, nimic nu mai există...Un dezastru de proporții în cadrul
căruia, cei ce l-au produs, spun cu seninătate: "ce vrei bai
comunistule?... " Dar noi trăim în capitalism și trăim rău și din ce în ce
mai rău și nimeni nu spune:"Ce vrei bai capitalistule...?", care ar
fi mult mai actual....
·
Adrian
Dogaru: "O specie
umană ce mă târăște în veac/ Dezgust profund emană și nu există leac!" ***
”Mi-e dor de tine Românie, altarul meu, izvor de mir,/ Cu adieri de iasomie, în
visu-mi tainic te respir!// Mi-e dor de tine Românie, cu așteptarea mă omori/ Ce
boală, ce blestem să fie, de te-am visat de-atâtea ori?”*** ”Noi i-am ucis când
ne-am strunit mânia/ Lăsând pe mâini străine hotarul și cu glia!/ I-am omorât
tot acceptând ponoase/ Fricoși și lași cu toții, baricadaţi în case!// I-am
omorât c-am acceptat drept mită/ Din patru-n patru ani ulei, găleți sau pită!/
I-am omorât când i-am lăsat tot ce-au dorit sa spună/ Deși știam cu toții că
nu-i decât minciună!!// Trăim în nepăsare, trăim în labirint/ Lăsând să ne
conducă ființe care mint,/ Durere și credință manifestăm fictiv/ Înfăptuind în
masă păcatul COLECTIV!!!” *** "O specie umană ce mă târăște în veac/
Dezgust profund emană și nu există leac!" *** ”Mi-e dor de tine Românie,
altarul meu, izvor de mir,/ Cu adieri de iasomie, în visu-mi tainic te respir!//
Mi-e dor de tine Românie, cu așteptarea mă omori/ Ce boală, ce blestem să fie,
de te-am visat de-atâtea ori?”*** ”O
țară de pripas /Unde a început să pută libertatea pas cu pas! ” *** ”Sunt îngemănați tâlharii precum spicul
cel de grâu/Și tot fac pe adversarii să țină poporu-n frâu!/Au prins mințile
debile într-un joc periculos /Care acum se fac utile dacă li se aruncă un
os!/Sunt nebuni ce se frămăntă să dezbine această clică/Dar poporul nu cuvântă
și din colb nu se ridică! /Plânge mama și muncește în genunchi căzând pe brânci
/E sleită și trăiește clipa numai pentru prunci!/Mulți bătrâni în chinuri grele
neștiuți de nimeni mor /Toate duhurile rele năpădesc acest popor!/Ard hotarele
mocnit transformându-se în scrum /Crezul ni s-a prăpădit înecat în nor de fum
!/Scotocesc adânc nebunii în istoria de veacuri /Poate s-or trezi străbunii ce
dețin atâtea leacuri!/Noi suntem prezenți în toate și în toate suntem
noi/Resemnați că nu se poate tot dăm vina pe ciocoi!/Cu toți așteptăm să vină
palizi clipa de apoi /Și trăim într-o ruină viața noastră fără noi!*** ”Labirint
Totu-i vraiște în țara asta și poporu-i năucit Demult ne-a lovit năpasta însă
astăzi s-a sfârșit! Hoțul scoate teoreme și le face legi cretine Iară prostul
în izmene crede că așa e bine . Sunt încolăciți cu toții peste stârvul țării
sfinte Fariseii și cu hoții calcă lacomi pe morminte! Hoarde întregi roiesc
flămânde ,trag de hoit fără încetare Făcând lacrimi să inunde România asta mare
! E sfârșitul și nu-l vede neamul ăsta fără leac Mila Domnului se pierde ca o
ceață în sfert de veac ! Au ucis creștinătatea plămădind atâta ură Siluită-i
libertatea ne-au pus plasture pe gură! Intrigi sunt țesute în strană și
coliva-i măsluită Mătrăguna este hrană și minciuna -i prețuită! Orbii ne arată
calea spre hidosul adevăr Cu alt steag se ascunde jalea izvorâtă în tricolor!
Peste tot se întind vlăstarii altor nații hămesite Și în slujba lor tâlharii
sunt cu mâinile mânjite! Când și când pe la tribună mai apar copii din flori
Machiavelic să expună scara strâmbă de valori! Însă totu-i de fațadă nu există
oponenți Iară cei ce sunt în stradă sunt ai lor locotenenți! Suntem noi
minoritate sau sunt ei purtați de iele ? Că prea multă greutate e pe crucea
țării mele ! Rugăciunea noastră -i slută ne închinăm strângând păcate Stârvul a
început să pută printre suflete spurcate! Nici un fel de rațiune doar narațiuni
ce mint Sfanta noastră națiune s-a pierdut în labirint!
·
Adrian
Onciu: "Suntem o
țară săracă, dirijată de niște politicieni slugarnici, aflați într-o perpetuă
poziție de drepți. Și cu capul plecat.”
·
Adrian
Paunescu: Nici nu
trăiesc și nici nu pot sa mor.*** ”Hai
sã dormim pânã poimîine, / În vis vom avea autostrãzi și pîine, / Lideri
cinstiți, croiți cãtre bine, / Care cu omul și țara vor ține./Sat fãrã câini,
pe tron stau hoții, /Oamenii simpli la circ sunt cu toții, /Noi vrem papagali,
nu vulturi și ulii, /Sport național: furatul cãciulii./ Popor adormit, în vorbe
ți-e fapta,/ Mergi cãtre stânga trãgând inspre dreapta, / Plângem tardiv în
spirit de turmã /Cã n-am avut mintea cea de pe urmã./Somn ușor, apatie ușoarã,/Ne
vom trezi și fãrã țarã, /Când oaspeții noștri or să ne spunã : / Marș afarã și…
noapte bunã!”***”... Din tot ce facem, nu avem nimic,/Ne macina straine
interese./ Faina noastra n-ar spor nici pic,/ Nici painea in cuptor nu ne mai
iese./ Traim acelasi tragic sintamant,/ Sub politicieni si sub contabili,/Ca
noi, ca neam, avem destinul frant/ Si suntem de prisos si nerentabili./Umili,
ne cerem scuze de la toti,/ Ca nu ne-au chinuit destul in viata,/ Si ne conduc
niste fanarioti,/ Ce pe cei mici tradarea ii invata./Poet nebun, ce vorbe mai
indrugi,/ De zici ca esti din neam ce nu se lasa,/Cand am ajuns in tara noastra
slugi/ Si suntem cersetori la noi acasa?”*** Esti parca blestemat, poporul
meu/probabil, te-a uitat si Dumnezeu/alesii tai te mint, te vand, te fura,
silabe moarte ti-au patruns in gura.***Ne-a uitat pe Pământ Dumnezeu./ Intr-o
țara mereu vinovată.” *** ”Noi n-avem niciun drept la fericire.” ***
"Tragica mea, condamnata mea ţară,/ Din nou răstignită şi funerară,/ În
static şi jalnic galop antigalop,/ Între secetă, foamete şi potop./ Tragica mea
adorată Românie,/ Calea nu ţi se mai ştie,/ Asupra ta îşi continuă asaltul/ Ba
unul, ba celălalt, ba altul./ Mutată cu forţa, de la lei la roni,/ Te-au
încălecat pigmei autohtoni,/ Care te-au trădat şi te crucifică,/ Într-o
păcăleală aproape mirifică./ Te-au retrogradat urât, cu voia,/ După cum i-a
mânat paranoia,/ Din săracă, te-au făcut mizeră,/ În timp ce afacerile lor
prosperă./ Vor să te scoată şi de pe hartă,/ Ţara mea tristă, de pe linie
moartă,/ Văduvă între văduvele sărace,/ După fiecare război, după fiecare
pace./ Şi, acum, când eşti într-o criză majoră,/ Marinarul mlaştinii mi te
devoră./ Ţukalarul lui mic şi obedient/ Îţi acoperă florile şi vieţile cu
ciment./ A venit o haită portocalie,/ Să ia România şi s-o sfâşie,/ A furat
şi-a minţit şi trădează,/ Ciumă ajunsă în ultima fază./ Prin complot, cinism şi
bârfă/ Vor să te facă o ultimă târfă,/ Să te culci cu toţi banii de împrumut/
Şi să uiţi cine-ai fost şi ce rang ai avut./ Că ai fost regină între popoare/
Şi te respecta, chiar dacă nu te iubea, fiecare./ Sate se sparg, oraşe
se-nnămolesc,/ Se falsifică specificul românesc,/ În spaţiul mioritic, oiţa nu
mai trăieşte,/ Mai sunt nişte lupi care urlă câineşte, Şi, ca de moarte să se
mai spele,/ Ciobanul a emigrat între stele./ Vâjâie vântul în orbitele goale/
Ale viteazului cu durere de şale,/ E târziu şi în ceasuri şi afară/
Civilizaţia, acum, stă să dispară./ Ca într-un deochi, ca într-un blestem/ În
socialism eram bolnavi de sistem,/ Ca o pedeapsă cu puşcărie grea,/ Lipsa
competiţiei ne deprima./ Şi-acum în capitalism ni se-arată/ Toată această
recesiune turbată,/ Pe roşu am prins toate stopurile/ Terorizaţi, am trecut
toate hopurile./ Ce e tot acest coşmar, pentru Dumnezeu?/ Parcă ne e şi mai rău
şi mai greu,/ Căzută de-o crimă fără căinţă,/ Libertatea e de unică folosinţă./
Cei mai mulţi n-au nici dreptul la pâine,/ Aparenţă de om, tratament pentru
câine,/ Dreptatea însăşi, elementară,/ A fost ucisă pe un peron de gară./ Stăm
cu chirie la noi acasă,/ Birurile se înmulţesc şi ne apasă/ Şi întrebăm tăişul
sabiei/ Şi pe cârmaciul nărod al corabiei/ Cu ce drept în prăpăd să ne lase,/
Cine-i stăpânul propriei noastre case?/ Cui i s-a retrocedat, cu minciună
vinovată,/ Ceva ce n-avusese, de fapt, niciodată?/ Melancolica mea Românie,/
Fă-ne să ştim că mai eşti vie,/ Scutură-ţi pigmeii care te călăresc/ Şi gustă o
bucată de măr creţesc./ Fă-ţi dreptate, că altfel mori,/ Printre atâţia
vânzători şi trădători,/ Tu eşti o ţară între ţările astrale,/ Însângerată-i
gloria istoriei tale./ N-au cum să te mai conducă nişte derbedei,/ Care, când
nu fac pe alţii, fac pe ei,/ Vezi că din bun-simţ se şi moare,/ Românie de sine
stătătoare şi pierzătoare./ Tragică Românie, aflată sub ape,/ Ce aproape e
potopul, ce aproape!/ Poate că n-avem puterea de a-l recunoaşte,/ Dar potopul
lucrează între berze şi broaşte/ Şi ţara ni se pustieşte de tot,/ Când pe
guvernanţi îi doare în cot/ Şi coboară şi ei, din când în când,/ Să-i audă pe
oameni plângând./ Şi se prefac jenant că regretă,/ În sumbrul lor teatru de
operetă,/ În potop, nici clopotele nu mai bat/ Pământul horcăie şi s-a
înmuiat./ Poate că te vei răzbuna, odată şi-odată,/ Românie minţită, furată şi
violată,/ Românie de noroi, Românie de icoană,/ Caz unic şi tragic de văduvă
orfană./ Doar atât am putut aici închega,/ O rugăciune pentru învierea ta/ Şi
te rog eu, cum te roagă fiecare,/ Să ieşi din cumplita crucificare.Şi, din
inteligenţă şi din instinct,/ Glasul tău să se audă distinct,/ Ca-n faţa lumii,
în faţa porţii,/ Să se adune viii şi morţii!/ Şi, ca o-ntoarcere la tine în
destin, Ridică-te, ţară! Ajută-ne, Doamne!/ Amin!*** "Furăm şi păcălim
cu-o artă rară,/ Europenii ne şi zic fachiri,/ Că nici nu ştii, în fiecare
seară,/ De la români ce-i bine să admiri."*** poporul meu, minţit cu bună
ştiinţă! Mi-e milă, mi-e ruşine şi mi-e greu,/ să te privesc în ochi, poporul
meu,/poporul meu, de trudă şi credinţă,/poporul meu, minţit cu bună ştiinţă!
/Că te-a găsit acest sfârşit de veac,/ şi păcălit, şi singur, şi sărac,/
victimizat de notele de plată,/ eşti, şi orfan, şi văduv, totodată.// Mi-e silă
de tiranii tăi pitici,/ că te-au legat să nu te mai ridici,/ că te-au îndatorat
la lumea-ntreagă,/ din tine numai praful să se-aleagă.// Borfaşii ţi-au zidit
în curte bâlci,/ ca să te-mbolnăveşti, râzând, de gâlci/ şi când îţi e
distracţia mai mare/ să-ţi umble liniştit în buzunare.// Şi a venit o şleahtă
de golani/ ca să îţi fure cei din urmă bani,/ ca să te simţi din ce în ce mai
bine,/ când ăştia iau şi pielea de pe tine.// Ca la incendiu, toţi pornesc spre
prag/ şi nici copiii nu se mai retrag/ şi rândurile-n uşă se îngroaşă,/ în
toată panica sinucigaşă. // Eşti parcă blestemat, poporul meu,/ probabil, te-a
uitat şi Dumnezeu,/ aleşii tăi te mint, te vând, te fură,/ silabe moarte ţi-au
pătruns în gură.// Ţi-au pus impozit şi pe umbra ta,/ ţi-au dat pământ, să nu
îl poţi lucra,/ cu droguri mincinoase te prepară,/ să-ţi pierzi, şi cap, şi
buzunar, şi ţară./ Iar legile, cu care te alegi,/ sunt cele mai de râs
fărădelegi,/ şi fiecare dintre ele spune/ că tot ce faci e o infracţiune./ Mi-e
milă, mi-e ruşine şi mi-e greu,/ de tot calvarul tău, poporul meu,/ de toate
înscenările enorme/ de toate ticăloasele reforme.// Cu umilinta, zilnic te
însori,/ la semafoare numai cerşetori,/ şi, peste toate, cu o hârcă-n mână,/
minciuna peste ţară, e stăpână.// Sudoarea ta, ce-i ieftină , oricum,/ţi-o fac
neomenoşii lideri scrum,/ în false bănci şi fonduri păcălite,/ te calcă
derbedeii în copite. *** Țara lui Dumnezeu
E uneori urât și-adesea greuși totuși viața cât e de frumoasă,când știi că-n
România Dumnezeuse-ntoarce seara, ca la el acasă.Iubiți-vă țara, n-o duceți la
târg,că nu e o vită s-o vândă samsarii,cu milă,cu grijă, cu drag și cu sârg
feriți-o de orice avarii. Iubiți-vă țara, n-o dați pe vopsea,că nu este circ
ambulant pe maidane,simbol și măsură de-a pururea eaîntregii condiții
umane.Iubiți-vă țara, n-o țineți în frâu,când vrea să învie, când vrea să
cuteze,ciopliți-i statuie de lacrimi și grâu,n-o-nchideți în vechi
paranteze.Iubiți-vă țara ca și pe părinți,Că ea e pluralul la mamă și tată,Ea
simte rușinea și-și iese din minți,Când deget murdar o arată.Iubiți-vă
țara,oricât v-ar costa,și-n ziua de moarte și-n ziua de Paște,și, dacă v-o
cere, muriți pentru ea,că-n fii și-n nepoți veți renaște.Iubiți-vă țara, nebun
și urgent,în păci și-n razboaie, in leac și în rană,cu toate-ale ei pe acest
continent,creștină și europeană.Iubiți-vă țara, purtați-o în mâini,spre ziua de
mâine-poimâine a lumii,iubiți-vă țara și n-o dați la câini,iubiți-vă
țara,rămâneți români,sfințiți-o în lacrima mumii. **** ”Dar prea sunt competiţii de cuvinte/
Şi prea se-nşală şi prea mult se minte,/ Şi prea au pus puterea lor hilară,/
Incompetenţii pe această ţară”
·
Adrian
POPESCU: ”𝗘𝘅𝗰𝗲𝗽𝘁̦𝗶𝗮 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗻𝘂 𝗱𝗲𝘃𝗶𝗻𝗲 𝗻𝗶𝗰𝗶𝗼𝗱𝗮𝘁𝗮̆ 𝗿𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮̆ 𝘿𝙚𝙨𝙥𝙧𝙚 𝙧𝙤𝙢𝙖̂𝙣𝙞𝙞 𝙘𝙖𝙧𝙚 𝙣-𝙖𝙪 𝙖𝙘𝙘𝙚𝙥𝙩𝙖𝙩 𝙨𝙖̆ 𝙛𝙞𝙚 𝙘𝙤𝙣𝙛𝙞𝙨𝙘𝙖𝙩̦𝙞 𝙙𝙚 𝙩𝙪𝙧𝙢𝙖̆ O frază care surprinde esența unei
minorități stranii și greu de digerat: românii conștienți de sine.> „𝕆𝕞𝕦𝕝 𝕝𝕦𝕔𝕚𝕕 𝕖𝕤𝕥𝕖 𝕔𝕠𝕟𝕕𝕒𝕞𝕟𝕒𝕥 𝕝𝕒 𝕤𝕚𝕟𝕘𝕦𝕣ă𝕥𝕒𝕥𝕖, 𝕡𝕖𝕟𝕥𝕣𝕦 𝕔ă, 𝕕𝕚𝕟 𝕞𝕠𝕞𝕖𝕟𝕥 𝕔𝕖 𝕧𝕖𝕕𝕖 𝕝𝕦𝕞𝕖𝕒 𝕒ș𝕒 𝕔𝕦𝕞 𝕖𝕤𝕥𝕖, î𝕚 𝕝𝕚𝕡𝕤𝕖ș𝕥𝕖 𝕤𝕡𝕣𝕚𝕛𝕚𝕟𝕦𝕝 𝕚𝕝𝕦𝕫𝕚𝕚𝕝𝕠𝕣 𝕔𝕠𝕝𝕖𝕔𝕥𝕚𝕧𝕖.” — 𝘗𝘦 𝘤𝘶𝘭𝘮𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘱𝘦𝘳𝘢̆𝘳𝘪𝘪, 𝘌𝘮𝘪𝘭 𝘊𝘪𝘰𝘳𝘢𝘯 Istoric vorbind, românii care „𝘢𝘶 𝘴̦𝘵𝘪𝘶𝘵 𝘤𝘦 𝘷𝘰𝘳 𝘴̦𝘪 𝘤𝘪𝘯𝘦 𝘴𝘶𝘯𝘵” se pot număra pe degete. Sunt cei
care au trăit cu un sens clar al direcției, al valorilor și al apartenenței Dar
aceștia n-au fost niciodată norma — ci accidentul. Iar istoria noastră, de la 𝘉𝘶𝘳𝘦𝘣𝘪𝘴𝘵𝘢 la 𝘉𝘳𝘢̆𝘵𝘪𝘦𝘯𝘪, nu s-a construit pe unitate de
voință, ci pe improvizație, răbdare și amânare.În Evul Mediu, românul n-a avut
timp să știe ce vrea. A vrut mai multă pâine, mai puțin bir și o domnie mai
dreaptă. A primit în schimb fanarioți, trădări și domnii schimbate la fiecare
deceniu. Conștiința de sine? Un lux. A ști cine ești presupune libertate,
educație și timp pentru reflecție. Românul de atunci n-avea niciuna.> „Î𝕟 𝕔𝕖𝕝𝕖 𝕞𝕒𝕚 𝕒𝕕â𝕟𝕔𝕚 𝕤𝕚𝕟𝕘𝕦𝕣ă𝕥ăț𝕚 𝕤𝕖 𝕟𝕒ș𝕥𝕖 𝕠 𝕝𝕦𝕔𝕚𝕕𝕚𝕥𝕒𝕥𝕖 𝕡𝕖 𝕔𝕒𝕣𝕖 𝕞𝕦𝕝ț𝕚 𝕠 𝕖𝕧𝕚𝕥ă 𝕕𝕚𝕟 𝕗𝕣𝕚𝕔ă.”— 𝘓𝘢𝘤𝘳𝘪𝘮𝘪 𝘴̦𝘪 𝘴𝘧𝘪𝘯𝘵̦𝘪, 𝘌𝘮𝘪𝘭 𝘊𝘪𝘰𝘳𝘢𝘯 Secolul XIX ne-a adus o formă de
conștiință națională. Dar și aici, elitele – de la 𝘒𝘰𝘨𝘢̆𝘭𝘯𝘪𝘤𝘦𝘢𝘯𝘶 la 𝘌𝘮𝘪𝘯𝘦𝘴𝘤𝘶 – știau ce vor, în vreme ce poporul
mergea după fruntea care părea mai puternică. Educația, cu greu răspândită, n-a
fost niciodată suficientă pentru un consens real despre ce vrem ca popor.În
comunism, „𝘴̦𝘵𝘪𝘮 𝘤𝘦 𝘷𝘳𝘦𝘮” a fost un slogan, nu o realitate.
Oamenii voiau „𝘴𝘢̆
𝘵𝘳𝘢̆𝘪𝘢𝘴𝘤𝘢̆ 𝘮𝘢𝘪 𝘣𝘪𝘯𝘦” – dar n-aveau voie să o spună. Unii
au știut ce vor și au plătit cu ani grei în închisori ca Aiud sau Pitești. Dar
majoritatea a tăcut și s-a adaptat. A avea o direcție într-o lume care te
pedepsește pentru conștiință nu e doar rar, ci periculos.> „𝕊ă 𝕘â𝕟𝕕𝕖ș𝕥𝕚 î𝕟𝕤𝕖𝕒𝕞𝕟ă 𝕤ă 𝕥𝕖 𝕕𝕖𝕤𝕥𝕣𝕒𝕞𝕚. 𝕋𝕖 𝕕𝕖𝕤𝕡𝕒𝕣ț𝕚 𝕕𝕖 𝕔𝕖𝕚𝕝𝕒𝕝ț𝕚, 𝕕𝕖 𝕝𝕦𝕞𝕖, 𝕕𝕖 𝕥𝕠𝕥 𝕔𝕖𝕖𝕒 𝕔𝕖 𝕝𝕖𝕒𝕘ă.”— 𝘗𝘦 𝘤𝘶𝘭𝘮𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘱𝘦𝘳𝘢̆𝘳𝘪𝘪, 𝘌𝘮𝘪𝘭 𝘊𝘪𝘰𝘳𝘢𝘯În tranziție, ne-am pierdut definitiv
busola. Am confundat libertatea cu haosul și democrația cu gălăgia. Identitatea
națională s-a topit într-un cocktail de divertisment vulgar, vedetism de carton
și sloganuri preluate fără traducere.Cine suntem? Ce vrem? Întrebări care au
început să pară suspecte sau inutile. 𝘚𝘰𝘤𝘪𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤, 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘶𝘭 𝘮𝘦𝘥𝘪𝘶 𝘦𝘴𝘵𝘦:– naționalist în vorbe, dar cinic în
fapte (pleacă din țară, dar se mândrește cu „𝘤𝘦𝘪 𝘥𝘦-𝘢𝘤𝘢𝘴𝘢̆”),– independent declarativ, dar
obedient practic (cu fața la Bruxelles și sufletul la „𝘮𝘦𝘳𝘨𝘦 𝘴̦𝘪-𝘢𝘴̦𝘢”),– dornic de schimbare, dar refractar la efort (clamăm
onestitatea, dar perpetuăm micile complicități cotidiene).— „𝑆𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑢𝑖𝑡𝑎̆𝑚 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑡̦𝑎̆ 𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑟 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑡𝑖𝑒 𝑐𝑖𝑛𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 — 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑢𝑠̦𝑖𝑛𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎.” —Un ecou dintr-o lume care încă mai
credea în responsabilitate civică:> „𝕭𝖚𝖓𝖚𝖑 𝖈𝖊𝖙ăț𝖊𝖆𝖓 𝖊𝖘𝖙𝖊 𝖈𝖊𝖑 𝖈𝖆𝖗𝖊 𝖓𝖚 𝖕𝖔𝖆𝖙𝖊 𝖙𝖔𝖑𝖊𝖗𝖆 î𝖓 ț𝖆𝖗𝖆 𝖘𝖆 𝖔 𝖕𝖚𝖙𝖊𝖗𝖊 𝖈𝖆𝖗𝖊 𝖘𝖊 𝖕𝖗𝖊𝖙𝖎𝖓𝖉𝖊 𝖆 𝖋𝖎 𝖘𝖚𝖕𝖊𝖗𝖎𝖔𝖆𝖗ă 𝖑𝖊𝖌𝖎𝖑𝖔𝖗.”— 𝗠𝗮𝗿𝗰𝘂𝘀 𝗧𝘂𝗹𝗹𝗶𝘂𝘀 𝗖𝗶𝗰𝗲𝗿𝗼 *** 𝘿𝙚𝙨𝙥𝙧𝙚 𝙙𝙚𝙡𝙞𝙧𝙪𝙡 𝙣𝙖𝙩̦𝙞𝙤𝙣𝙖𝙡 𝙘𝙖 𝙨𝙞𝙣𝙜𝙪𝙧𝙖̆ 𝙛𝙤𝙧𝙢𝙖̆ 𝙙𝙚 𝙡𝙪𝙘𝙞𝙙𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚 „ℕ𝕒ț𝕚𝕦𝕟𝕚𝕝𝕖 𝕔𝕒𝕣𝕖 𝕟𝕦 𝕤𝕖 𝕕𝕖𝕤𝕥𝕣𝕒𝕞ă 𝕝𝕒 𝕥𝕚𝕞𝕡 𝕒𝕛𝕦𝕟𝕘 𝕤ă-ș𝕚 𝕞𝕖𝕣𝕚𝕥𝕖 𝕕𝕖𝕤𝕥𝕚𝕟𝕦𝕝.”— 𝔼𝕞𝕚𝕝 ℂ𝕚𝕠𝕣𝕒𝕟, 𝕊𝕔𝕣𝕚𝕤𝕠𝕒𝕣𝕖 𝕔ă𝕥𝕣𝕖 𝕦𝕟 𝕡𝕣𝕚𝕖𝕥𝕖𝕟 î𝕟𝕕𝕖𝕡ă𝕣𝕥𝕒𝕥„ℝ𝕠𝕞â𝕟𝕚𝕒? 𝕌𝕟 𝕞𝕚𝕣𝕒𝕔𝕠𝕝 𝕕𝕖 𝕟𝕖î𝕟ț𝕖𝕝𝕖𝕤.𝕆 ț𝕒𝕣ă î𝕟 𝕔𝕒𝕣𝕖 𝕒𝕓𝕤𝕦𝕣𝕕𝕦𝕝 𝕖 𝕣𝕖𝕘𝕦𝕝ă ș𝕚 𝕝𝕦𝕔𝕚𝕕𝕚𝕥𝕒𝕥𝕖𝕒 𝕠 𝕞𝕒𝕝𝕒𝕕𝕚𝕖.”— 𝔼𝕞𝕚𝕝 ℂ𝕚𝕠𝕣𝕒𝕟, 𝕚𝕟𝕥𝕖𝕣𝕧𝕚𝕦 𝕔𝕦 𝔾𝕒𝕓𝕣𝕚𝕖𝕝 𝕃𝕚𝕚𝕔𝕖𝕒𝕟𝕦 (𝕣𝕖𝕧𝕚𝕤𝕥𝕒 „𝟚𝟚”, 𝟙𝟡𝟡𝟘)„𝕄𝕚-𝕒 𝕗𝕠𝕤𝕥 𝕚𝕞𝕡𝕠𝕤𝕚𝕓𝕚𝕝 𝕤ă 𝕣ă𝕞â𝕟 𝕣𝕠𝕞â𝕟. 𝔻𝕒𝕣 𝕟𝕚𝕔𝕚 𝕤ă 𝕗𝕚𝕦 𝕒𝕝𝕥𝕔𝕖𝕧𝕒.”— 𝔼𝕞𝕚𝕝 ℂ𝕚𝕠𝕣𝕒𝕟, ℂ𝕒𝕚𝕖𝕥𝕖„𝕋𝕠𝕥𝕦𝕝 𝕞ă î𝕟𝕗𝕚𝕠𝕣𝕒 ș𝕚 𝕞ă 𝕣𝕖𝕧𝕠𝕝𝕥𝕒 î𝕟 𝕒𝕔𝕖𝕝𝕒ș𝕚 𝕥𝕚𝕞𝕡. ℂă𝕔i 𝕚𝕦𝕓𝕖𝕒𝕞 𝕒𝕔𝕖𝕒𝕤𝕥ă ț𝕒𝕣ă 𝕓𝕠𝕝𝕟𝕒𝕧ă 𝕔𝕦 𝕥𝕠𝕒𝕥ă 𝕟𝕖𝕡𝕦𝕥𝕚𝕟ț𝕒 𝕞𝕖𝕒.”— 𝕊𝕔𝕙𝕚𝕞𝕓𝕒𝕣𝕖𝕒 𝕝𝕒 𝕗𝕒ță 𝕒 ℝ𝕠𝕞â𝕟𝕚𝕖𝕚 Într-o vreme în care așezarea e
echivalentul stagnării, iar cumințenia – o formă de resemnare națională, 𝘊𝘪𝘰𝘳𝘢𝘯 ar fi căutat, poate, nu România
eternă, ci România care se zbate, care delirează, care își pune întrebări cu
mâinile în sânge. El n-a fost profetul blândeții, ci al spasmului, al
exasperării, al revoltei metafizice.Și poate că doar din acest „delir” ar putea
renaște o luciditate adevărată.---Notă:Citatul „Suntem un popor prea bun, prea
cumsecade și prea așezat... Nu pot iubi decât o Românie în delir... Poate că
toți românii nu suntem decât niște copii bătrâni...” nu apare în niciuna dintre
lucrările cunoscute ale lui Emil Cioran și nu poate fi confirmat ca autentic.Cu
toate acestea, formularea sa, ușor poetică și amar-naivă, evocă o idee care se
regăsește, în mod difuz, în scrierile sale din tinerețe: o Românie trăită ca
obsesie, ca eșec și exaltare, ca neputință transfigurată.Așadar, deși cuvintele
nu-i aparțin, tonul, scepticismul și nostalgia lucidă rămân profund cioraniene
*** Nu l-ați vrut pe 𝘚𝘰𝘤𝘳𝘢𝘵𝘦 (înțeleptul), foarte bine... acum a
venit momentul potrivit să dăm foc Romei! România post-electorală e o agora
fără întrebări și o cetate fără cetățeni. Alegerile recente nu au adus în
prim-plan vreo formă de înțelepciune, ci o reconfirmare a spectacolului grotesc
în care opinia a luat locul ideii, iar lozinca a sufocat gândirea. 𝘚𝘰𝘤𝘳𝘢𝘵𝘦, simbolul lucidității care nu
făgăduiește, ci întreabă, a fost, din nou, alungat. Nu cu cucută, ci cu
indiferență. Într-un asemenea context, devine legitimă întrebarea: dacă am
refuzat înțeleptul, ce ne mai rămâne? Poate doar incendiul purificator. Nu în
sensul unui nihilism destructiv, ci ca imagine a unei rupturi necesare. Așa cum
spunea 𝘊𝘪𝘰𝘳𝘢𝘯:„ℂâ𝕟𝕕 𝕥𝕠𝕥𝕦𝕝 îț𝕚 𝕚𝕟𝕤𝕡𝕚𝕣ă 𝕤𝕔â𝕣𝕓ă, 𝕖ș𝕥𝕚 𝕡𝕖 𝕕𝕣𝕦𝕞𝕦𝕝 𝕒𝕕𝕖𝕧ă𝕣𝕦𝕝𝕦𝕚. ”Scârba de actuala clasă politică, de
mimetismul votantului și de teatrul instituțional nu e o reacție marginală — e
primul simptom al trezirii. Dar atenție: „dăm foc Romei” doar dacă acceptăm că
această „Romă” de carton trebuie abandonată pentru a putea construi ceva viu în
loc.Cioran anticipase acest vid colectiv:„ℕ𝕖 î𝕟𝕕𝕣𝕖𝕡𝕥ă𝕞 𝕤𝕡𝕣𝕖 𝕠 𝕝𝕦𝕞𝕖 î𝕟 𝕔𝕒𝕣𝕖 𝕟𝕚𝕞𝕖𝕟𝕚 𝕟𝕦 𝕧𝕒 𝕞𝕒𝕚 𝕗𝕚 𝕕𝕖𝕞𝕟 𝕤ă 𝕗𝕚𝕖 𝕕𝕚𝕤𝕡𝕣𝕖ț𝕦𝕚𝕥.”— iar această formă extremă de
uniformizare morală pare să fi ajuns și la noi. Când toți se aseamănă prin
nimicnicie, disprețul devine o risipă de energie. În locul Socratelui care
neliniștește, am ales pe sofistul care adoarme. În locul întrebării care
incomodează, lozinca liniștitoare. Așa că, inevitabil, trebuie să ajungem
aici:„𝔻𝕦𝕡ă 𝕔𝕖 𝕒𝕞 𝕖𝕡𝕦𝕚𝕫𝕒𝕥 𝕥𝕠𝕒𝕥𝕖 𝕗𝕠𝕣𝕞𝕖𝕝𝕖 𝕕𝕖 𝕘𝕦𝕧𝕖𝕣𝕟𝕒𝕣𝕖, 𝕤𝕚𝕟𝕘𝕦𝕣𝕒 𝕔𝕒𝕣𝕖 𝕟𝕖-𝕒𝕣 𝕞𝕒𝕚 𝕡𝕦𝕥𝕖𝕒 𝕥𝕖𝕟𝕥𝕒 𝕖 𝕒𝕟𝕒𝕣𝕙𝕚𝕒, 𝕟𝕦 𝕔𝕒 𝕤𝕠𝕝𝕦ț𝕚𝕖, 𝕔𝕚 𝕔𝕒 𝕣𝕖𝕧𝕖𝕝𝕒ț𝕚𝕖. Focul de care vorbim e, așadar, o
formă de revelație — nu violență, ci claritate prin negație. Ardem ca să vedem
mai bine în întuneric. 𝘊𝘪𝘰𝘳𝘢𝘯 încheie acest itinerar cu o constatare
imposibil de ignorat:„𝕌𝕟 𝕡𝕠𝕡𝕠𝕣 𝕔𝕒𝕣𝕖 𝕟𝕦 𝕒𝕣𝕖 𝕔𝕠𝕟ș𝕥𝕚𝕚𝕟ț𝕒 𝕡𝕣𝕠𝕡𝕣𝕚𝕦𝕝𝕦𝕚 𝕤𝕗â𝕣ș𝕚𝕥 𝕖 𝕕𝕖𝕛𝕒 𝕞𝕠𝕣𝕥.”Și atunci, dacă nu ne trezim, vom
merge somnambulic spre o Romă deja cenușă.
·
Adrian
Severin: ”Strategii
războiului cu Rusia nu pot renunța la România. Strategii păcii cu Rusia nu le-o
pot lăsa. În lupta lor, România devine o altă Ucraină, dar fără slavă.
·
Adrian
Silviu Mironescu: Hotii
au castigat din nou, poporul a pierdut inca o data. Dreptatea sociala s-a
retras ca melcul in cochilie. Poate data viitoare, intre timp viata trece,
speranta se stinge incet-incet, ireversibil. Traiesc in tara in care eroii
mor in zadar. Nepasarea, iresponsabilitatea, superficialitatea, improvizatia,
fac cariera aici. Mai avem valori?
·
Adriana
Masha Galatar: "A NE VEDEA DE TREABA, nu este tocmai pe
gustul romanului. Romanului ii place empatia dezechilibrata in absolut orice
context, chiar daca e nevoie, chiar daca nu e nevoie, el trebuie sa para (mai
ales la Tv), bun peste masura......nu logic si inteligent. Ne place sa cautam
vinovati in orice, dar ne place prea putin sa gandim elaborat, cu date clare in
fata. *** "Am observat ca dupa luni de razboi armat, la televizor se
vorbeste intensiv despre acest subiect, ceea ce devine cam serial, nu
ingrijorare. Sa ne gandim continuu de 3 luni, la ce vrea Putin, nu e productiv
pt nimeni. El vrea ce vrea, noi vrem ce vrem. In timp ce razboiul Nu se termina
si e livrat de presa ca si cum....in curand e gata (dar in realitate, nu e),
Romania e canibalizata din interior. Pana la Putin, dusmanii directi ai
romanilor sunt: coruptia, lipsa de proiecte pt ppnr, lipsa atragerii de fonduri
europene, taxele, criza alimentara, imprumuturile politicienilor la dobanda
mare, capturarea tarii pentru alegerile din 2024, iar societatea civila nu
spune nimic. Quick reminder: NU suntem nici rusi, nici ucrainieni. Maia Sandu
si Zelenski nu sunt liderii Romaniei. Ar fi util pentru oamenii care mai doresc
sa ramana in Romania... Sa isi mute focusul din extern, in intern. De la razboi
si Europa, la tara din care fac si ei parte.
·
Adriana
Roman: " Să ne
iubim ţara, căci Rai trăim... încă. Nu aş da România pe nici o ţară din lume.
Ne-am născut aici, misiunea noastră e să facem ceva pentru ţara asta şi copiii
noştri, nu să o împroşcăm cu noroi. Eu cred în tărişoara asta frumoasă, care e
o sumarizare a binecuvântărilor divine. Ni s-a dat Raiul în braţe, hai să-l
iubim aşa cum se cuvine."
·
Adriana
Stoicescu:
"Nemuritorului popor român nu îi rămâne decât să facă în continuare ceea
ce face de 2.000 de ani: să stea îngenunchiat. Nostalgia după bici, delațiune
și lene plătită regește, după promovarea exclusivă pe cumetrie și mită, arată
că democrația e prea complicată pentru noi. Politicieni de toate culorile,
uniți în cuget și simțiri doar de foamea de bani și putere, depășesc azi orice
limită a bunului simț, insultându-ne tuturor inteligența." *** "Cu
ochii umeziti de emotie, precum fecioara ce isi asteapta mirele, Romanica
asteapta venirea francezilor si americanilor. Suntem pregatiti sa ii intampinam
cu fete botoxate si darnice. Jucatorii de alba neagra vor iesi din nou la
lupta, sa le ia cativa euroi si dolarei fratilor care ne apara. Rapsozii se vor
grabi sa le cante de bun venit, cu paine si sare. Statul va sari cu tot felul
de facilitati, gen cauze de nepedepsire pentru soldatii straini daca mai calca,
din greseala evident, un prapadit de roman. Nu cred ca exista pe planeta asta o
natie atat de slugarnica cum suntem noi. Pare ca suntem o barcuta gaurita,
lasata in voia vantului si valurilor, fara țel si fara busola. Cum am putea fi
altfel daca ne-am distrus orice urma de intelectualitate si decenta? Cum am
putea sa fim altceva decat slugile perfecte si supuse cand promovam numai
incompetenti, hoti si impostori ce isi urasc cu strasnicie tara si neamul? Cand
adevaratul proiect de tara se cheama “Sus minciuna”…. Am excelat la uciderea
elitei si am dat lumii “mari exemple” Gherla, Sighet, Pitesti. Invata cineva despre
ele? Nu. Avem nevoie de Esca in cartile de istorie. Am excelat la distrugerea
unei economii, cladite pe sangele bunicilor si parintilor. Invata cineva despre
asta? Nu. Dar avem un milion de vizualizari ale povestilor de alcov ale
intelectualei si marii femei de afaceri Prodan. Vin americanii sa ne apere. O,
ce veste minunata…. Vom iesi la lupta si noi. Vom asigura linistea sufleteasca
a bravilor aparatori, cu fetite dulci din Bucuresti. Vom curata dormitoarele si
vom lustrui bocancii. Vom face mamaliga si vom turna vinul in pahare. La
sfarsit, vom incerca sa aparem, disperati, in poza de grup, strecurandu-ne
penibil, cum facem de zeci de ani, sfarsind cu o scatoalca dupa cap si trimisi
sa mai aducem tigari. Nu ne intrebam nicio clipa ce vom face daca vor fi altii
in poza de grup, iar noi sa fim, din nou, doar pierderi colaterale. Nu cred,
insa, ca ne vor lua prizonieri. Stiu din experienta inaintasilor ca nu se pot
baza pe noi. Ii vom trada cu prima ocazie. Si le mai furam si vodka….
*****”Scoateți, mă, limba română și istoria din școli! Definitiv! Nu vă opriți
la olimpiade, un mizilic.Ce nevoie avem de ele? Într-o țară plină de
”academicieni” analfabeți și doctori în hoție, ne încurcă de-a dreptul. E plină
patria de ”expertiza” lor, întru prostirea poporului care se uită tâmp în gura
intelectualilor, colegi ai Elenei Ceaușescu. Ce nevoie avem de Tolstoi și
Eminescu? Ardeți, naibii, cărțile, că ocupă loc și adună praf. Dărâmați
statuile și ridicați cârciumi, căci mațul nostru, stăpânul nostru. aceți din muzee
huburi gastronomice, pe bune! Nici dracul nu mai are nervi să viziteze niște
vechituri în care sunt expuse chestii care nu țin de foame. Și cum să te lauzi
pe Instagram că ai vizitat un muzeu? Doar nu am înnebunit… Despre biserici
am stabilit: dărâmate, tată, rapid, că încurcă rău. Scoateți de îndată istoria
din școli! Sclavul nu trebuie să își cunoască trecutul. El trebuie să știe să
silabisească numele firmei de transport care îl duce la cules de sparanghel și,
eventual, să numere până la zece ca să nimerească autocarul. În rest,
veselie maximă, distracție super, sărbători magice, patru ore pe Valea Prahovei
că ”asta-i România”. Analfabetul funcțional va deveni istorie și vom lăcrima
discret după el. Prostul absolut, cu privire goală, dar fericit, îi ia locul,
încet, dar sigur. În timp ce alții ascultă Bach și Strauss, noi stăm cu ochii
lipiți de un tv uriaș, privind cohortele de dame de prost gust unduindu-se
desculțe pe ritmuri de manele. Adorăm lanțul de aur gros de la gâtul unui
rapsod cu banii lipiți de frunte și ne mândrim cu vocația noastră europeană, de
executanți lași și fără coloană vertebrală, fără prea multe întrebări
existențiale dar pricepuți la toate. Distrugeți complet școala! Dați-i
lovitura de grație, nu o mai lălăiți! Băgați la greu educație sexuală pentru
cele 42 de genuri, că de educație sanitară nu e nevoie. Învățați-i să procreeze
precum amoeba, ca să nu fie nevoie să îi mai învățați să se spele pe
dinți. Chemați-o pe Greta să ne învețe să salvăm planeta și pițigoii în
timp ce stăpânii se plimbă cu elicopterul pentru 30 de km. Digitalizați,
fraților, tot ce mișcă pentru ca funcția rinichilor să fie ajustată dintr-un
buton, ca să nu mai fim nevoiți să ne deplasăm la privata turcească din fundul
curții. Nu, nu avem nevoie de cultură și nici de educație. Ne suntem
suficienți.Și ne merităm soarta.” *** ”Oamenii devin, pe zi ce trece, mai
proști. Nu ne tâmpim pentru că mâncăm soia sau, dimpotrivă, prea multă carne,
ci pentru că am aruncat toată înțelepciunea omenirii la gunoi apoi i-am dat
foc, nu de alta, dar trebuie să salvăm planeta. Nu o vom salva. Suntem prea
mulți și, desigur, prea proști; cât timp nu ne putem salva pe noi înșine, cum
am putea avea grijă de biata planetă.E
incredibil cum prostia a reușit să distrugă în câțiva anișori tot ce a
clădit și creat omul mai de preț. Generația decrețeilor, cea care a crezut că
poate schimba lumea din temelii, cu Dumnezeu alături, va pleca în curând,
lăsând în urma sa un ultim și de neacoperit gol. Suntem ultimii care am
devorat, ascunși sub plapumă, furând lumină de la o lanternă prăpădită, cărțile
copilăriei. Cu foi rupte de atâtea recitiri, știam pe de rost pasaje întregi
din ”La Medeleni” și, deși nu era cazul, replicile lui Scarlett… Suntem ultimii
care am scos din minți străzi întregi cu strigăte de ”nenea, ne dați mingea” și
”tanti mama lui Arpi, vine Arpi jos?” cu joaca până noaptea târziu, când acasă
ne aștepta fie o scatoalcă, fie o urecheală, dar, inevitabil, căldura
insuportabilă a locuințelor devenite, în toiul vacanței de vară, adevărate
cuptoare că, de, nu știam nimic de reabilitare..Plecăm încet și, odată cu noi,
dispare acel ”sărumânaaaaa” aruncat cu
putere oricărui cetățean întâlnit pe scara blocului, cunoscut sau nu. Azi e
suficient să arunci un ”bună” din vârful buzelor țuguiate, cu ochii dați
artistic pesta cap, în genul ”ce favoare îți fac, bro…” Pleacă în curând
generația ce asculta, alături de părinți, ascunși în colțul bucătăriei, ”Europa
liberă” cu urechea lipită de un radio prăpădit, ce hârâia ca un bolnav tbc ist,
înțelegând, pe cât se putea, că trăia într-un non sens care azi (ce oroare)
începe să pară, de-a dreptul frecventabil. Am fost copiii deprinși cu
respectul, maturizați înainte de vreme, aruncați în apă fără să știm să înotăm,
că ”doar așa poți răzbi”, auzeam țipând de pe marginea bazinului… Am fost
adolescentele leșinate de emoție că ne-am pupat la reuniune cu vreun drăguț cu
un an mai mare, sperând în taină la un dans mai lent, feriți eventual de ochii
lui dirigu… Mi-e tot mai greu să înțeleg lumea în care trăiesc și pun asta pe
seama faptului că azi cartea a devenit un moft penibil și demn de dispreț. Că a
fi educat și cu un minim de cărți citite este doar o manifestare a unei
slăbiciuni, în mințile netede ale celor care decid soarta lumii. Am devenit o
adunătură de bipezi cu ochii țintiți în niște aparate obsedante, care fac
dovada statutului social. Am devenit niște biete marionete ale unor indivizi la
fel de proști precum cei care, cândva, erau trecuți în clasa a cincea doar de
milă. Planeta întreagă este condusă de cei care nici să copieze corect nu erau
în stare. Iar noi suntem în top… Și asta pentru că nu ne pasă de nimic. Nu ne
pasă de mizeria din jurul nostru pentru că nu ne pasă de mizeria din noi.
Devenim din ce în ce mai limitați, sfârșind, probabil, prin a emite sunete
guturale, așteptând răspunsul din telefon. Vom deveni maimuțe ce știu să
tasteze. Pe măsura ce prostia se înscăunează, transformăm în bășcălie tot.
Pentru că nu mai citim, ne lăsăm influențați de indivizi fundamental idioți,
dar care știu să mintă și să fie vocali, să ne promită ultimul telefon sau cea
mai bună variantă de laptop. Ne batem joc de țara asta zi de zi, de trecut și
de oamenii care au murit ca noi să putem să ne îndopăm cu pizza și Coca
Cola.Viața se reduce la cât mâncăm, ce mașină
cumpărăm, în ce zonă a globului ne pozăm pentru a muri de invidie
vecinul de la parter. Vom pleca și odată cu noi va pleca generația care asculta
Pink Floyd și Led Zeppelin, dar dădea iama și la filarmonică și operă,
îmbrăcați la patru ace, cu muieri ce arătau și se comportau ca niște doamne, cu
bărbați cel puțin încălțați corect.Se vor duce, în curând, ultimele bastioane
ale simplității și firescului.”
Adriana Vitan Balint: "De câte ori auziti sau cititi comentarii de
genul: "Nu se poate, domne, românul nu e educat, nu se spală, nu respectă
regulile ca europenii, de aia cresc cazurile și de aia la noi e nevoie de
amenzi, internare forțată, cătușe și pușcarie." ?! Slugilor ăstora care
ori nu au ieșit niciodată din țară, ori au văzut cum curge apa la robinet doar
când au trecut granița si au zis că nu exista ceva mai tare, ori au mers in
vacanțe in străinatate tot printre români, aș vrea sa le povestesc, din proprie
experiența, fiind mai tot timpul in grupuri mari de străini, printre oameni cu
un nivel ridicat de trai aflati in vacanță, cam cum e treaba cu
"civilizații" ăștia din țările la care noi ne uităm cu limba scoasă:
* La marea majoritate a străinilor din țările "civilizate",
unghiile de la picioare sunt copite, mereu neingrijite și murdare, crescute in
exces, atât la domni, cât si la doamne. De calcâie nu mai vorbesc, păstrez
distanța de frică să nu îmi sară vreun greier pe pantofi.**** Străinii
niciodată nu pun mâna la gură atunci când strănută sau tușesc, nu au reflexul
ăsta, cum îl avem noi.* Umblă permanent, chiar și in serile de gală în
niște haine izânite, necălcate, șifonate mereu, ba chiar descusute, pătate sau
rupte. Cei mai aranjați, atenți la tinută și corect îmbrăcati sunt esticii:
rușii, cehii, românii, ungurii, ucrainienii.*** Puțini străini
"civilizați" știu să acorde prioritate doamnelor, să folosească in
mod corect furculița și cuțitul sau să mănânce fără sa cioflăie, cu gura
închisă. Și ma refer la oameni în vârstă, din generațiile vechi, care se
presupune ca ar trebui sa mai cunoască ceva din bunele maniere.*** Am
vizitat fabrici de pâine în Franța, afaceri de familie, unde celebrii
boulangeri framântau pâinea cu țigara aprinsă în gură și pisicii se plimbau pe
grindă, deasupra cocii, făra ca nimeni sa se teamă de vreun control, amendă sau
inchiderea afacerii. E adevarat, vitrinele strălucesc, marfa arată impecabil,
magazinele sunt aranjate și iluminate extraordinar, dar ceea ce e în spatele
magazinului nu vede nimeni. **** Am văzut austrieci care vindeau
crenvurști in fată la Schonbrunn de pe bicicletă, fără sa îi întrebe nimeni de
chiuvetă pentru spalatul pe mâini sau grup sanitar pentru clienți. Tot de pe
bicicletă se vând alimente și în Elveția, Suedia sau Olanda. Ba chiar și bere
se vinde, deși nu e wc, asa cum cer ai nostri când trebuie să ne autorizeze. Și
exemplele ar putea continua, astea mi-au venit așa, repede, in minte. Dar nu e
nevoie de prea multe exemple, pentru că, oricine a citit, cât de cât, măcar
lecturile din copilarie, știe că românii făceau baie săptămânal, se primeneau
cu camăși si ii curate și apretate si mergeau duminica la hora în sat, copii,
tineri, bătrâni. Hainele românilor au fost secole de-a rândul albe, culoarea
curățeniei. Chiar și ițarii bărbaților, pe câmp, tot albi erau.Hainele
englezilor sau nordicilor erau gri sau negre, să nu se vadă jegul, englezii se
spălau o dată pe an, în luna mai, toata familia în aceeași apă, de unde și
celebra expresie "Don't throw the baby out with the bathwater", adică
"Să nu arunci copilul odată cu apa din copaie", atât de neagra era
apa la final. Asta până acum 100 de ani, de generații intregi.Românii au, de
când se știu, curățenia de toamnă și cea de primăvara, când totul e dat cu var,
igienizat, pernele, saltelele si plăpumile sunt scoase afară, desfăcute si
schimbate paiele, penele, lâna.Si atunci, după atâtea secole în care se vede
clar gradul de igienă și curățenie al nostru față de alte popoare, de unde
atitudinea asta de inferioritate, de umilință, de autodiscreditare permanentă,
de minimalizare ca nație, popor, uitându-ne atăt de brusc istoria, educatia
primită de la strămoșii noștri, din generație în generație?Ridicați, oameni
buni, capul sus, fiți mândri că sunteți români, simțiți-vă bine oriunde mergeti
în lume, lăudați-va cu obiceiurile, si tradițiile noastre, amintiti-vă ce ati
vazut fiecare la mama si bunica voastra acasă. Nu mai credeti ce va spun
slugile si tradatorii, românii sunt mult mai curati, mai ingrijiți, și mai
atenți decât multe națiuni.Nu va mai injositi in fața străinilor, nici a celor
din afara țării, nici a celor din țară care incearca sa ne ducă în dictatură,
pentru că nu le pasă, nu e țara lor!"
·
Al
Andrei: Romania este o
tara deosebit de fertila/ semeni functionari si cresc impozite
·
Alex
Badiu: "Românul,
cea mai ipocrită și proastă nație. N-a știut să gestioneze
"libertatea" de după 89"
·
Alex
David: ”După
revoluție, Romania nu a mai existat ca stat de drept ... Cetățenii s-au lăsat
încântați de așa zisa libertate și s au bucurat așa cum continua sa se bucure
de resturile societăților mari...in loc sa construiască a lor societate...iar
ai noștri guvernanți sunt oglinda educației, mentalității românești...pe
mangleală, lipsa meritocrației, lipsa respectului de sine, de țară, de istorie
etc!”
·
Alex
Narcis Dima:
"Romanul e sincer, sa stii! Pana la interes. Cand i l-ai atins, direct sau
indirect, s-a terminat! Bine, el crede ca ramane sincer si dup-aia, dar nu-l
intelegi tu! Tu esti sucitul!”
·
Alexandra
Sherimman:
"Trăiască poporul roman că a știut ce să voteze: când era bine, a zis ca e
rău; când este rău - e bine!” *** ”Of ! Romania tara nimanui hm de nicaieri a
unui popor fără ambiție, dar cu asteptari nebanuite și neinchipuite . Lenea a
pus stapanire pe o țară intreaga multe creiere hiberneaza iar cei cu spirit de
observatie care intentioneaza să schimbe ceva in bine care relatează un adevar
sunt pusi la zid si amenințați pentru că de fapt societatea nu vrea sa accepte
un adevar sau o realitate la noi fiecare trăiește in lumea lui of se da vina pe
sistem pentru ticăloșe și hoție se da vina pe oricine și pe orice pentru că el
sarmanul popor cu creierul spalat nu este vinovat niciodată de nimic clar
descrierea perfecta a unei economii neperformante expusă la regres intr-o țară
cu mii sau sute de mii de Iuda care ar vinde orice și pe oricine. Să vezi și să
nu crezi ! Atunci cand cineva se pune
contra hoției este amenințat santajat, refuzat de o societate aroganta plina de
analfabeti funcționali așadar intr - un final acceptă hotia , smecheria ,
vulgaritatea, violența și chiar o adoptă ca stil de viață pentru-că așa ii
impune un personaj sau altul de care ar fi trebuit sa i fie frică că de acesta
este smecher arogant.Doamne iartă-mă ce frica sa ai genul asta de arogant este
un limitat care poartă creier fără
autorizație. Asemenea limitare intelectuală ne a dus la distrugerea economiei
intr-o perioada scurta chiar una prematură rezultat a unei educatii
universitare platite, precare , a chiulului , abandonului , repetentiei a
curvarasiei ,hoției , lispei caracter și respect finalul groaznic niste
distrusi ajung in functii de conducere și se tem să nu-si piardă scaunul pe
pile , furtisag si relatii mituite / nepotisme . Nu e mai usor sa scapi de
nebunie dar nu imposibil ar trebui sa se ia atitudine in fata lor nu doar să ne
rugăm ca să ne ierte Dumnezeu pacatele pentru-că sincer. Nu stiu cine pe cine
trebuie sa ajute ! Dumnezeu pe noi sau noi pe Dumnezeu ? Cred ca punem presiune
si pe divinitate nu pe vointa și puterea noastră ! Somnul natiuni naste
monstri...TREZIREA!”
·
Alexandru
Gatej: Imi pare
rau ca o tara frumoasa si plina de bogatii se stinge usor si o sa ajunga o
mocirla, fara paduri si fara nimic in ea.
·
Alexandru Gatej: Imi
pare rau ca o tara frumoasa si plina de bogatii se stinge usor si o sa ajunga o
mocirla, fara paduri si fara nimic in ea.
·
Alexandru
Itu: ”român - un "poet":
”Doi români - un caz de corupţie. Trei români - Eterna şi fascinanta Românie.
România a avut până acum patru tipare de președinți: Salvatorul (FSN... Ion
Iliescu), Reformatorul-Conservator (Emil Constantinescu),
Aventurierul-Justițiar (Traian Băsescu) și Olimpianul (K. Iohannis). Dintre
toți, cel mai adecvat spiritului național a fost de departe Ion Iliescu. Cel
mai puțin prizabil, evident, ultimul, care, așa cum arată și funcția sa
simbolică, a fost cel mai îndepărtat de națiune. Băsescu a scurtcircuitat țara
prin stilul său direct, dar, ca orice aventurier, a demolat fără a construi.
Emil Constantinescu a fost anihilat de forțele conservatoare pe care le-a
reprezentat, într-o vreme în care țara ar fi avut nevoie de decolare. După cum
se poate observa, schema clasică a filosofiei politice din spatele acestor
figuri este cea de reformism-conservatorism (doar I. Iliescu poate fi așezat și
în planul metafizic, prin conotațiile specifice ale ideii de Salvare). Schema
conservatorism-reformism (schemă modernă de interpretare) s-ar impune depășită
azi, cu atât mai mult cu cât societatea nu mai este despre înainte și înapoi ci
despre normal și patologic. Azi nimeni nu mai poate fi „conservator”, nici
„progresist”, dar toți ar trebui să caute normalitatea. Vremea anomiei cere
reacții normale, nici progresiste, nici conservatoare. E vremea renormalizării,
redresării și readucerii la sănătate morală a lumii noastre. E vremea unui
președinte terapeut, a unui „președinte taumaturg”. Răzvan Constantinescu poate
fi un profil în jurul căruia românii să construiască în această paradigmă,
deoarece toate celelalte sunt epuizate. Și pentru că termenul „taumaturg”
presupune ideea de minune, de miracol, se subînțelege că salvarea noastră se
află, vrem, nu vrem, în mâna divinității... România nu este o țara in care îți
poți face dreptate"
·
Alexandru
Nemoianu: ”În România
există un sistem închis al corupției în care, oricine nu este corupt este
eliminat ca un corp străin,ceeace și este consecvent cu natura închisă a
sistemului pomenit.Personal am ales să numesc acest sistem al “neamului
prost”.Căci el s-a alcătuit din drojdia societății românești,din foști
demnitari ceaușiști, jalnicii lor urmași și cei care li s-au alăturat:
șmecherași de duzină, găinari sadea și hoți. Cu câteva sute de lei “ceausesti”
și ceva dolari adunați la ciorap, acești indivizi au cumpărat practic toată
România. Îmi aduc aminte că în Decembrie 1989 ,în euforia generală ,mi-am
exprimat entuziasmul față de căderea comunismului către Protosinghelul Grațian
Radu.Răspunsul său brutal a fost:”și tu crezi că o să fie bine?”. La întrebarea
mea ”de ce să fie rău?”. Înțeleptul monah mi-a spus,” păi nu eu am planul bă,ei
îl au”.Dreptate a avut! Căci în adevăr era un plan diabolic și care a lucrat
perfect. În primul rând rostul celor șaizeci de ani de comunism a fost dublu.Să
lichideze fizic tot ce era valoare, structura, inițiative, demnitate,curaj din
România și să arunce restul populației în stare de șoc.Într-o stare de spaimă
și confuzie în care orice zvon devine credibil. Așa au apărut la început
“teroriștii’ și apoi “minerii”.Între timp la prețuri de batjocură au furat/
adjudecat toată bogăția țării,de la sol,la subsol, de la ape ,la aerul pe care
îl respirăm.Dar ca niște cretini ce sunt,fără rușine de oameni și fără frică de
Dumnezeu,își imaginează că prezentul putred va fi veșnic,în alte cuvinte se
inchina la idoli.Prezentul acesta beteag nu va fi veșnic și se va prăbuși mult
mai repede decât crede “neamul prost” și îi va readuce la starea lor de facto, ”neam
prost”. Instalați ferm la putere acești conducători ai sistemului “neamului
prost” au cooptat,prin corupție și ciolane ieftine un segment dintr-o
intelectualitate pregătită moral spre orice compromis. Cu ajutotrul lui George
Soros au fost create sumedenie de Organizații ne guvernamentale (ONG) având un
scop clar. Să laude noul imperiu sodomit(USAși slugile lor),să aducă osanale
noului sistem “globalist” și să insulte fără margine Ortodoxia și Tradiția. Tot
ce era românesc a fost terfelit. Degenerați fără număr ,s-au grăbit să declare
că “cel mai mare rău” pentru Români au fost Eminescu și Caragiale. Acestor
psihopați li s-au alăturat alți eiusdem farinae. Indivizi fără coloana
vertebrală dar cu stomac nesățios.Ei au fost unși “profesori” ,șefi de
reviste,sinecuristi,etc.Rolul lor,stabilit de Soros,era să intoxice pe bieții
Români derutați să îi robotizeze. În acest fel s-au creat contra modele.
Personaje care făceau apologia pidosniciei(sodomismului), a “globalismului” și
a rezistenței .Personaje confuze,tinerei și tinerele,de tot tulburați hormonal
și care zbiară fără rost ,agitați care umblă vandra, hodorogi ramoliti,opozanți
din temperament. Într-un cuvânt jalnica ceață a “imbecililor utili”.Al căror
rost este să creeze haos și spațiu de manevră pentru marii tâlhari.Mulți dintre
ei nu sunt alta decât râzgâiați ,urmași ai neo-îmbogățiților, a hoților la
drumul mare, a directorasilor care s-au declarat “patroni” și oameni de
afaceri, a traficanților de influență. Nenorocirea este că numărul acestor
“imbecili utili” este mare.Ei sunt trup și suflet sub influența
OGN-urilor,militarizate la maximum și excutanti disciplinați.Mulți dintre ei se
laudă că acționează “voluntari”. Sărmanii nici nu își dau seama că prostia este
cea mai ieftină comoditate și că ea este aruncată imediat după folosință.
Prostia militantă,”imbecilul util” ține topologic de produsele de higienă cu
folosință unică." *** “ȚARA
BASMELOR ,TARA LUI FAT-FRUMOS” Să cauți istoria Românilor și încă mai vârtos să
cauți să înțelegi sufletul românesc și să te rezumi în a reconstitui din ceeace
arată izvoarele istorice convenționale și oficiale, înseamnă să te condamni
singur la neîntelegere, insuficiență și finalmente plictiseală. Istoria
Românilor nu este și nu poate fi rezumată la depănarea unor evenimente,
convențional considerate "importante".Ea este un trup
viu,atotcurpinzator,care mereu crește și mereu rămâne credincios ,sieși și
autenticitățîi sale. Pentru a putea pătrunde în istoria Românilor, pentru a
putea înțelege acea "Grădină a Maicii Domnului",așa cum tot mai
frecvent și pe bun cuvânt,este definit spațiul românesc ,este mai ales lipsă să
înțelegi și să privești cu grijă “pământul românesc” și apoi, să afli legătura
dintre om și loc în acest “spațiu românesc”,fără pereche în lume. Pe acest
pământ românesc vei vedea munții,că o cunună și coloană vertebrală a acestui pământ.Munți
semeți și pe vârfurile cărora sunt împietrite adâncuri de singurătate. Munți
care sunt însă blanzi,care se coboară lin,în valuri domoale și acoperite de
codrii semeți,încă ,unii dintre acești codii, rămași neatinși de secure.Din
creștetul munților se deschid văi liniștite și primitoare,vai care ascund
tainică posibilitate de viețuire.Aflăm în codrii poiene fermecătoare, peste
care, la vremea dimineții,se înalță neguri prin care soarele răzbate și se artă
încă mai frumos și mai biruitor.În tot locul curg râuri și pâraie în care
strălucește apă vie.Iar pe coline și în vai se arată satele blânde în care
viețuiește Neamul Românesc,la rândul sau,fără pereche în lume.Pământul Românesc
are o armonie,o diversitate și o unitate în felurime,totul într-un spațiu
relativ mic,absolut uluitoare.Este un pământ binecuvântat! Nu vreau să spun că
aici sunt cele mai frumoase locuri din lume.Dar cu toată siguranță că sunt
locuri la fel de frumoase ca cele mai frumoase din lume! Acest pământ și loc nu
a fost lăsat la întâmplare.Cel care necontenit savarseste și îngăduie minunile
vieții nu lasă “locurile” la întâmplare. Acele “locuri” au fost lăsate ca în
ele să “crească și sa se înmulțească” oameni,”coroana Creației”!Iar în pământul
acesta au fost lăsăți,cei care îl meritau și aceștia sunt Neamul Românesc!Iar
asta lămurit ne spune Scriptura;” Că n-a ales Domnul pe poporul Sau pentru
acest loc,ci locul acesta pentru poporul Sau”.II Macabei,5;19 Acest Neam
,așezat într-un asemenea loc,nu putea fi decât într-un singur fel:Drept Maritor
și autentic Drept Maritor;..”omul cel tainic al inimii,întru nestricăcioasa
podoabă a duhului blând și liniștit,care este de mare prêt înaintea lui
Dumnezeu”I Petru,3;4 Neamul Românesc a viețuit aici din totdeauna. Stăpânirile
s-au scurs unele după altele și ele nu au putut schimba nici firea și nici
credința Românilor. Aceste stăpâniri vremelnice au lăsat,cel mult cicatrice și
,poate,coșmare care ne vizitează,când și când.Dar firea românească nu s-a
schimbat.Toleranța,primirea generoasă de străini,echilibrul ,demnitatea care se
împletește cu modestia și modestia care se împletește cu eleganța,toate,nu s-au
schimbat.În tot ce este autentic românesc,în tot ce este încăpățânat românesc,
vom afla,aceste trasaturi,din nou și din nou. Pentru Români rămâne,ca trăsătură
esențială a existenței, înțelegerea faptului că nu ne putem apropia de esența
lucrurilor și de prezența lui Dumnezeu prin vedere,prin constatare
indubitabilă,ci prin credință, prin ascultare și acceptare smerită a
incredintarilor ce ni le-a dat Dumnezeu prin Cuvântul Sau.Asemenea este și
înțelegerea românească a dragostei de Neam.Această înțelegere înseamnă
constiinta apartenenței la un grup etnic,iubirea lui și încercarea de a îi
sluji în numele acestei iubiri și în același timp, asta înseamnă respingerea ca
stări antitetice a intoleranței și șovinismului. Aceasta înseamnă și comuniunea
în gând și faptă,solidaritatea necondiționată față de grupul etnic căruia îi
aparținem.Din nou acest fel nobil de naționalism este posibil doar în duhul
Ortodoxiei ,care dă sens tuturor aspectelor vieții,inclusiv celei naționale
,care devine parte a Dreptei Credințe.Un uman fără formă este o abstracție,nu
poate fi.Calitatea națională este manifestarea eternului uman într-o anume
,unică, modalitate.Iar, în acest caz ,este “fenomenul și modelul existențial
românesc”,înțelegerea românească a diferenței dintre bine și rău.În duhul
acesta au viețuit și încă viețuiesc Românii în structura lor tipică, autentică
și arhetipală:satul românesc. În satul românesc oamenii nu sunt “indivizi”,
numere socio-economice, sunt persone, vii, autentice, irepetabile, unice. În
aceste comunități “lumea” este vastă, diferită, vie, organică. În aceste
comunități generațiile nu dispar,se succed,în curgere lină și în continuitate
de gând și faptă.Doar asemenea comunități pot alcătui “basme”,narațiuni care
caută să infrumuseteasca realiatea,să o scoată de sub stăpânire urâtului, a
răului, a vulgarității. Cel care se găsește într-un sat și minimal trăiește
viața lui,va ști că atunci când pășește în hotarul lui se va află într-o țară a
basmelor, într-un tărâm care atârnă între lumea căzută și Rai.În acest tărâm
oamenii se cunosc,își sunt neamuri, își dau binețe,se ajută la bine și rău,sunt
un trup.Este suficient să stăm, martori tăcuți, la o dezbatere între femeile
vârstnice ale unui sat. Într-o asemenea adunare și un asemenea sfat , sunt
adunate reprezentantele cele mai vârstnice ale comunitatii
sătești,reprezentante ale localncilor celor mai bătrâni,contemporani în duh cu
toate cele din jur,livezi,pășuni,codrii.Ele interpretează lumea într-un chip cu
totul diferit față cu normele societății căzute și decăzute.Dar într-o manieră
care este în deplină armonie cu veșnicia cerului și a pământului. În acest
tărâm al basmelor personaje ca Făt Frumos, Ileana Cosânzeana, Iovan Iorgovan
sau Piparus Pătru, nu sunt figuri fabuloase, sunt personalități care pot fi
întâlnite și despre aceste întâlniri vorbesc bătrâne și bătrâni din sat.Despre
aceste întâlniri,despre realitatea lor, superb ne vorbește Mihail Sadoveanu, într-o
mai puțin cunoscută povestire a lui, ”Credință Strămoșească” ,…”asta am văzut
s-am auzit eu…Mie mi s-a întâmplat.Ori poate s-a întâmplat bunicului și el mi-a
povestit mie.Așa se păstrează credințele. Învățați și voi a crede,căci ceeace
mi-a spus mie bătrânul,ori ce i-a spus lui un bunic, e lucru de crezut și prea
adevărat”. Lângă noi,în spatele dealurilor,mai există încă satele românești,
mai există încă “tărâmul basmelor”,mai exista tara lui Fat Frumos ,mai există
tărâmul României autentice,tainice și veșnice,un tărâm pe care starea paralelă
a stapanirilor vremelnice nici nu îl poate înțelege ,dar nici nu îl poate
distruge.În acest tărâm,în această “țară a basmelor”,încă putem intra și zăbovi
și,în acest chip, putem opri teroarea istoriei și a clipei și mai putem fi,din
când în când,fericiți."*** ”SOMNUL RAȚIUNII NAȘTE MONȘTRI. Această formulare a
fost făcută de pictorul spaniol Francisco de Goya.Formula a fost apoi folosită
și I s-a adăugat că și somnul dragostei,încrederii,etc.pot naște monștri. Ceea ce
trebuie reținut este că starea de absurd, nefiresc, starea bântuită de iluzii
și impulsuri,stările dominate de duhuri negative creează personaje pe
măsură,adică monștri.Acest lucru îl vedem în România de azi unde,după revolta
națională anti comunistă din Decembrie 1989 s-a instalat un nou sistem,sistemul
neamului prost.Profitând de împrejurări și mai ales de starea de șoc a
populației și modul nemilos în care ea era manipulată de o media rău
intenționată, sau complet neinformată, la putere s-au instalat foști demnitari
comuniști și urmașii lor,dar,încă mai dramatic,structurile care alcătuiesc
ceeace este numit “statul profund”, securitatea, armata,toate organele de
informare, contrainformare și represiune au rămas intacte.Aceiași oameni și mai
ales aceleași obiceiuri au rămas în loc.Sistemul neamului prost a fost deci
instalat.Evident acest nou sistem avea un scop și acest scop poate fi vădit în
modul cel mai simplu, urmărind banii și
unde s-a dus avuția țării.Toată avuția țării a fost trecută în posesia
clientelei sistemului neamului prost.Cu sume derizorii,dar cel mai adesea nici
măcar cu atâta ,ci prin abuz și furt deschis(acoperit și încurajat de sistemul
politic al neamului prost) tot soiul de directorasi de duzină au ajuns
“patroni” și proprietari de intreprinderi,latifundiari,bancheri și mai știu eu
ce.Această neo ciocoime,neo imbogatitii ,au luat în posesie tot:de la sol la
subsol,de la ape la aerul pe care îl respirăm.Neo-ciocoimea este o clasă
economică sinistră,de tip mafiot și există ca urmare a sistemului neamului
prost, mafiot,de gașcă, făcând din
România un stat cleptocratic.Nu voi mai intra în detalii,căci caut să scot în
evidență un alt lucru, anume tipurile umane monstruase pe care acest nou sistem
le-a creat.Aceste aberații umane au ca “bază” drojdia mahalalei românești și
mai exact a celei din “vechiul regat”. Într-un eminent studiu,publicat în 1945
și intitulat,”Psihologia mahalalei”, sociologul clujan George Em.Marica, a
descries în detaliu această categroie umană. În acel studiu ,sociologul clujan
arăta că “mahala” este un termen turcesc desemnând “cartier”.Preluat în limba
română “mahala” definește o periferie a orașului în care locuiește un anume tip
de oameni.Acei oameni nu sunt nici țărani și nici orășeni,sunt o stare
intermediară și care a preluat trăsăturile negative ale celor două categorii
pomenite și în plus cele negative ale etniei,azi numită,”rom”.Desigur
“mahalagii” aveau stări diferite și unii dintre ei erau oameni de
treaba,muncitori și razbatori,alții erau munictorime aproximativ ,dacă și
atâta, calificată, dar, foarte mulți erau negativitate, lumpen proletariat. Aceștia
din urmă alcătuiau o masă predominant negativă.Erau indivizi care urau și pe
orășeni și pe țărani,pe aceștia din urmă aveau și obrăznicia de a îi
disprețui.Drojdia mahalalei era măcinată de invidie, de nesiguranță, de
frustrare și ură neputincioasă.Dintre ei s-au ales “imbecilii utili” ai
mișcărilor extremiste și tot dintre ei s-au ales tortionarii cei mai
înfocați.În stări tulburi și anormale acest rebut înflorește și prosperă,căci
nu au scrupule sau rușine.Dintre ei s-au alcătuit și bună parte din
neo-ciocoimea,neo-imbogatitii și “fruntașii” vremii istorice pe care o
traversează România.Sinistru este peisajul social și cultural;profilul acestei
nevrednice neo ciocoimii. Cei neo îmbogățiți acționează în consecvență cu
ereditatea lor pestilențială,sunt slugarnici cu cei mai mari și cruzi și
nemiloși cu cei mai mici.Doar oameni ,având măcar câteva generații cuvincioase
în urmă ,sunt capabili să înțeleagă obligația de a te purta omenește cu cei pe
care îi ai în subordine, obligația de a fi milos. Acești parveniți și neam de
slugi nu au cum să știe asta.În mare grabă și-au ridicat locuințe pe măsura
originii pe care o au,adică bunkere mari,zugrăvite în culori sinistre,dar
ostentative,”să se vadă”.În interior au folosit prostul gust preluat din
magazine de “firmă”.Identică le este și purtarea,stridența vestimentară și
mașinile ostentaive pe care le folosesc.Acest neam prost nu are nici măcar o
urmă de autenticitate.În această privința sunt mult sub țigani,”etnia rom”,care
au o anume tradiție și o respectă.Nu este de mirare că din asemenea specimen au
răsărit progenituri pe măsură. Tipul dominant este ȚOAPA.Țoapa își are originea
în “mahala”,care,um ziceam, în turcă înseamnă cartier. Termenul de mahala a
fost foarte fericit păstrat căci cu adevărat acele “cartiere” au păstrat toate
relele caracteristici ale lumii Orientului Apropiat căruia,prin aculturație,îi
și aparțin.Țoapa este un orasean incomplet sau defectuos realizat.De regulă
păstrează ce este mai rău din mentalitatea rurală ( deși țărănimea o privește
de sus) și din cea orășenească autentică ,pe care o invidiază.(De fapt țoapa
știe bine că este neam prost dar pretinde a i te adresa,constant,cu “domn” și
“doamnă”.)Țoapa este haotică, delăsătoare și de regulă murdară(mai ales în
zonele intime căci,”nu se vede”).Țoapa este permanent
“înțepată”,ranchiunoasă,întotdeauna invidioasă,certăreață,pricinoasă,
obraznică.În același timp mereu gata cu declarații eroice.Țoapa are diferite
variante. Între ele,recent,am întâlnit “acritura semicentenară” și încă un
an.“Acritura semicentenară” și încă un an, a început ca răzgâiată cu
toane.Măritată a căutat să își domine bărbatul(,un amărât descurcăreț, fără
șira spinării și de fapt un traumatizat, căutând să parvină aproape prin orice
mijloace)și să îl umilească,mereu amintindu-I “că nu făceai nimic fără
tata”("tata" fiind un clasic neo-îmbogățit și neam prost.)De
făcut,azi semicentenara și încă un an, nu a făcut decât să paraziteze
“nepotist”, ”lucrând ba pentru “tata”,ba pentru altă rubedenie.Ajunsă
semicentenară și încă un an,este în pragul dărâmării finale,când tarele de
caracter îi apar pe obraz.Continuă practicarea “parazitismului nepotist” dar se
trezește și dând “lecții” gen ,’sau muncim,sau mergem la piscine”.Aici greșește
căci prezența ei la piscine ar fi utilă doar ca avertisment despre neplăcutul
spectru al vârstei înaintate.Își ține bărbatul în cangi,este și femeie crampon,
geloasă furibund ea știe bine că în cel mai scurt timp ,considerând aspectul
ei,va fi socotită mama soțului ei.Nici progenitura,zis,”Columba spalancata”, ei
nu este mai bine.Este un soi de Dl.Goe dotată cu exces de hormoni și cu
pretenții fără acoperire. Dar un “caracter” nou apare, neo-îmbogățitul cu
“pretenții”. Mitocanul solemn și care predică. Mitocanul solemn s-a așezat de o
bucată de vreme între noi.Un timp a putut fi ignorat și marginalizat ca o
insecat neplăcută,sâ câitoare și parazitară.Dar mitocanul nu se împacă a fi
ignorat,el trebuie să agaseze direct,împinge din coate,dă cu gură,se bagă în
vorba ,se aruncă în fruntea bucatelor, se înmulțește,se bagă pe fereastră(după
ce ai avut inspirația să î l scoți pe ușa),te scoate din sărite.Mitocanul poate
fi înâlnit în tot locul și,profitând de împrejurarea că lumea s-a clintit din
temelii, a ajuns să fie prezent în toate părțile:în politică,în artă,în
cultură.Mitocanul a ajuns să decidă și să aspire la poziții de comandă. El
pretinde onoruri și se invită la mesele oamenilor de bine. După ce lumea s-a
întors cu fundul în sus,mitocanul a prins avânt.Ce era lepădătură a trecut în
frunte și nat ural mitocanimea a fost trup și suflet din noua așezare a
haosului malign. Fără convingeri și fără rădăcini mitocanul s-a alăturat fără
probleme oricărui nou stăpân. Mitocanul se bagă în vorba celor care nu au
prudență de a îl lua la goana cu parul din capul locului.El trece imediat la
intimități și la tutuiala groasă. Mitocanul se bagă la stăpân și se ploconeste
dezgustător.Șira spinării îi este elastică,dar pe la spate,își vorbește
“jupanul” de rău și îl fură.Dacă îi vine la îndemână îl pălește în cap cu
parul! Mitocanul șef,sau doar crezându-se șef,este un dezastru. Este rău, nemilos,
ordinar.Dintre mitocani s-au ales cei mai cruzi gardieni de pușcărie sau
“majuri” în armată. Mitocanul are vocație de turnător.În atari domenii
mitocanul se inaripeaza: este voios,entuziast,neobosit. Mitocanul poate fi
întâlnit în tot locul.El mișună ,amiroase pe sub uși și la gaura cheii.Trage
sforicele, răspândește vorbe, calomniază, se laudă cu ceeace nu a făcut(și
crede el că ar fi făcut),vorbește întruna, împroașcă, ofilește tot în jur.
Mitocanul este năbădăios,categoric,sigur.El nu are îndoieli și impertinența îi
ține loc la toate: de logică,de gust și mai ales,de bun simt.Cu nepăsare și
inconștiență el se aruncă în vorba,întrerupe,”comunică”,vorbește în adunări, insultă,
emite sentințe și,culmea,crede că raționează.El se opinteste în aprecieri
teoretice.Înfigându-se acolo unde nu îi este locul,el crede că prin insultă și
grosolănie poate înlătura păreri,tradiții și valori recunoscute.El confundă
zbieretul cu inteligența și aici greșește grav.În loc să se dezlănțuie și să se
limiteze la insulte,înjurături directe și rotitul ciomagului,domenii unde are
reale aptitudini,el asudă în discursuri și se epuizează în eforturi teoretice,
care nu se potrivesc deloc cu natura lui simplă și necomplicată de jocul subtil
al gândirii. Mitocanul bântuie,face teorii,rânjește și bahaie că o capră în
credință că zâmbește sau râde.Ucide cu truisme și emite solemn adevăruri pe
care le știe și pruncul în fașă.Mitocanul confundă grosolănia cu demnitatea și
urăște frumosul. Grăbit în făgăduințe și intenții eroice se emoționează de
propria lui “generozitate” până la lacrimi.”Visează” să îngrijească sumedenie
de bătrâni neputincioși virtuali, inexistenți dar, pe propria mamă ,ajunsă la
nevoie,o expediază la azil fără să clipească.asta pentru a nu își expune
“inimioara” la o eventuala plesnire.Aici vedem diferența de categorie dintre
această neo-ciocoime și țărănimea românească, care este nobilă,elegant
modestă,autentică.Neo-ciocoimea,cu toate subtipurile ei,este eminamente nomadă,
fără rădăcini,superf iciala,înclinată spre superstiție și
divinație.Neo-ciocoimea este hipocondriaca si se entuziasmeaza de felurime de
practici alternative gen homeopatia.Iar țărănimea este autentică, statornică și
știind că la temeiul existenței stă capacitatea personală de a jertfi,fără
nădejde de răsplată.Mai ales mitocanul solemn se caracterizează prin
incapacitatea de a avea stare pe loc.El “călătorește” fără rost și fără să
învețe nimica,căci de fapt este prost.El renunta la Ortodoxie,căci tot nu o
pricepe,și devine fie sectar,fie romano-catolic fie, mason. El confundă
stridența cu originalitatea , dovedind din nou prostie.Cred că în urma lui va
rămâne o amintire.Vor rămâne sinistrele bunkere,”case de vacanța”,monumente ale
prostului gust.Ele vor fi cartea de vizită ale acestei vermine umane,dovedind
pretențiile lor nejustificate. Monumente ale prostiei cu pretențîi de
veșnicie!A cam venit vremea ca mitocanimea să fie împinsă înapoi în zonele de unde provine.Să ne despărțim de ei cu
scârbă și sa îi uităm ca pe un vis urat.
·
Alexandru
Popa: "V-aduc
dovezi și vi le pun în vers/ Să nu mă acuzați de denigrare, / Se-ntâmplă azi în
ziua de votare/ Proști, ca la noi, nu sunt în univers.
·
Alexandru
Romanov:
”Romania=Iohannistan”
·
Alexandru
Vlahuță: ”Vai,
nenorocită ţară, rele/ zile-ai mai ajuns!/ A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi/
fără milă l-au străpuns/ Şi-n bucăţi împart, infamii,/ carnea ta, avutul tău!/
Tot ce s-a găsit pe lume mai/ stricat, mai crud, mai rău,/ Ăşti nemernici fără
suflet,/ fără nici un căpătâi,/ Ţin a tale zile-n mână,/ ş-a ta cinste sub
călcâi./ Şi călări pe tine, ţară,/ se cred zei aceste bestii,/ Cum se cred ades
copiii/ împăraţi călări pe trestii./ Ei sunt mari şi tari, şi n- au/ nici
ruşine, nici sfială/ Că-ntr-o zi, poate, urmaşii / le vor cere socoteală/ De-a
lor fapte. Ce le pasă?/ Lopătari, la cârma ţării/ Sunt stăpâni pe vas,
pevânturi,/ şi pe valurile mării!/ Şi când cugeţi c-aceşti trântori,/ astă
haită de samsari/ Prin tertipuri şi prin intrigi/ au ajuns puternici, mari,/ Şi
când vezi pe-a vieţii/ scară unde-au fost şi unde sunt,/ Când îi vezi cu ce
mândrie,/ cu ce ochi semeţi şi crunt/ Privesc azi din înălţime/ spre norodul
tăvălit/ În mizeriile-n care/ ei, călăii, l-au trântit,/ Când te uiţi cum se
răsfaţă,/ cum îşi fac de cap mişeii,/ Vai, începi să crezi că-n ceruri/
adormit-au de mult zeii!/ Ş-apoi, după ce-au dat palme,/ şi-au scuipat în faţa
ţării,/ După ce-a-mbrâncit poporul/ în prăpastia pierzării,/ După ce n-a rămas
lucru/ nebatjocorit de ei,/ Au curajul aceşti oameni/ de nimic, aceşti mişei/
Au curaju-n faţa lumii/ ca să strige-n gura mare:/ Ne vrea ţara! Îi vrea ţara?/
Auziţi neruşinare!/ Vai, de-ar fi pe voia ţării,/ ştiţi voi unde v-aţi trezi!/
Într-o ocnă, da! Acolo/ oasele v-ar putrezi!/ Cum să mai vedem în ţară/ cinste,
muncă, propăşire,/ Când spoiala azi e totul,/ când vezi că prin linguşire/ Şi
făţărnicii, netoţii,/ au ajuns aşa departe!/ Cum să-ţi mai trudeşti viaţa/ ca
să-nveţi puţină carte,/ Când te uiţi că-n astă ţară,/ dată pradă celor răi,/
Înţelepţii sunt victime,/ ticăloşii sunt călăi!”***Un vechi tolbaș de vorbe
late,/Om norocos din cale-afară,S-a pomenit pe neașteptate /Stăpân peste
întreaga țară./Din ea-și făcu o prăvălie,/Și ca un negustor de treabă, /Pentru
ca-n lume să se știe,/Prinse-a striga de la tarabă:/ Poftiți aici! Oricine
are/Obrazul fără de rușine/Și-o conștiință de vânzare, /Poftiți să faceți târg
cu mine!/Prostie, lene, lingușire,/Eu cumpăr tot. Veniți aici!/Și cei mai
nărăviți din fire/Mi-or fi tovarăși și amici./Eu dau tot felul de noroace,/Căci
sunt atoateștiitorul, /Măriri, averi. Să vie-ncoace/Toți trântorii ce le duc
dorul!/Așa, sunt zece ani de când/Pe norocosul negustor/Îl auzim mereu
strigând,/Și mușteriii vin de zor./În zece ani ce de-a lingăi/Nu se văzură-n
slujbe mari,/Câți oameni fără căpătai/N-ajunseră milionari!/Veniți și voi,
străini calici,/Și strângeți tot ce-a mai rămas!/Ce să mai faci? Ce să mai
zici?/Sărmană țară de pripas!
·
Alin
Dobai: "Romania,
tara care a ales sa nu fie, cand putea sa fie.” *** "Nu se înfruntă
dreptatea cu nedreptatea, ci două vehemenţe mincinoase, două prelungiri ale
unor tipare care nu ni se potrivesc. Se ciocnesc trecutul nerezolvat cu un
prezent eşuat şi ambele au pretenţii de viitor corect. Prietenii se ceartă şi
se despart pentru că văd diferit o operaţiune de PR, părinţi cu copii mari se
transformă în propagandişti de reţea, creativitatea ni se risipeşte pe
ridiculizare şi ajunge să pută a zeamă de tomberon. Totul e un spectacol al
urii cu pretenţie de flamură neprihănită.Totul ni se aşază pe inimă şi ne-o
alarmează: suntem gata oricând de o ripostă, de un dos de palmă pe forum, de un
cap în gură m eşteşugit pe Facebook. Ne despart spaima de a nu ieşi din albiile
săpate în minţile celorlalţi, teama că, dacă am ceda o nuanţă, am putea pierde
poziţiile cucerite anterior, frica de a ne trezi în eventualitatea unei
reinventări de sine. România are nevoie să tacă. Să fie linişte chiar dacă, a
doua zi, totul se va relua ca un film isteric pus pe pauză. Să vorbim unii cu
alţii, să ne mai respire inimile.” *** "Nu se înfruntă dreptatea cu
nedreptatea, ci două vehemenţe mincinoase, două prelungiri ale unor tipare care
nu ni se potrivesc. Se ciocnesc trecutul nerezolvat cu un prezent eşuat şi
ambele au pretenţii de viitor corect. Prietenii se ceartă şi se despart pentru
că văd diferit o operaţiune de PR, părinţi cu copii mari se transformă în
propagandişti de reţea, creativitatea ni se risipeşte pe ridiculizare şi ajunge
să pută a zeamă de tomberon.Totul e un spectacol al urii cu pretenţie de
flamură neprihănită.Totul ni se aşază pe inimă şi ne-o alarmează: suntem gata
oricând de o ripostă, de un dos de palmă pe forum, de un cap în gură m
eşteşugit pe Facebook. Ne despart spaima de a nu ieşi din albiile săpate în
minţile celorlalţi, teama că, dacă am ceda o nuanţă, am putea pierde poziţiile
cucerite anterior, frica de a ne trezi în eventualitatea unei reinventări de
sine. România are nevoie să tacă. Să fie linişte chiar dacă, a doua zi, totul
se va relua ca un film isteric pus pe pauză. Să vorbim unii cu alţii, să ne mai
respire inimile.” *** "Suntem o țară de paznici. Paznici la școli. Paznici
de macarale. Paznici în farmacii. Paznici în hipermarket. Paznici în mall. La
Mega, Profi, Penny. La aprozarul din colț. Pazinici la primărie. Paznici la
bancă. În gară. În parcare. La poarta întreprinderii. La grădiniță. La piață.
În parc. La borduri. La stâlpii electrici. La amanet. La universități. La
școlile de șoferi. La ateliere. La brazii de Crăciun. La cabluri. La șinele de
tren. La demnitari. La bostănării. La iazuri. La cazinouri. La poștă. La
bâlciuri, târguri, picnicuri, sărbători. La aeroport. La intrare, la ieșire, pe
dreapta și pe stânga, în față și în spate. La restaurant. La fisc. La cinema.
La librărie. Paznici la... la... la... la... Paznici, paznici, paznici,
paznici... Suntem o țară de paznici. Adică o țară de hoți.
·
Alis
Popa: "Românii nu
sunt sclaveți, nici adormiți, pur și simplu au o strategie existențială bazată
pe amânare, adaptare și fofilare. Dacă acum nu va mai funcționa, deși ani
întregi a mers ca unsă, românii vor fi nevoiți să se repoziționeze: unii vor
ceda, alții vor reacționa imprevizibil, pentru că avem un neam foarte inventiv.
·
Amelia
Cojocaru: Da, România
moare și numai Dumnezeu o mai poate salva. Se închid școlile de la sate din
lipsă de copii. Mergeți într-un sat, pe ulițe și căutați prunci. Nu veți mai
găsi. Un necruțător război economic, demographic, informational, imagistic și
psihologic se poartă de peste 20 de ani împotriva statelor naționale și, cu
precădere, împotriva celor slabe din est. Consecința se vede. Iar tot felul de
transfugi ne întreabă de ce suntem antioccidentali și ”necivilizați”. Simplu.
Fiindcă suntem ocupați. Iar în colonii nu există civilizație, decât civilizați,
trăind în oaze ”securitare”, hrăniți spiritual de Pleșu. *** Uneori cu lacrimi
în ochi scriam despre țara mea, a noastră, despre limbă, educație, despre EI,
despre NOI. Am înțeles zădărnicia demersului meu. o țară ocupată nu are
politicieni, o țară ocupată are servitori și executanți. Nici Băsescu, nici
Ponta, nici altcineva nu are, în opinia mea, o vină majoră. I s-a ordonat și a
tăcut deși, probabil, în memorii, va scrie că nu asta i-a fost voia. Nu toți avem
vână de eroi. Salvatorul acestui neam e, încă, o enigma. Și, vorba lui
Brătianu, va fi un miracol.
·
Ana
Blandiana: " Eu
cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniştea/ În care aşteptăm
desfrunzirea?/ De unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/
Până aproape de moarte,/ Cu siguranţa/
Că vom mai fi în stare să ne naştem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor
vegetal-/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?"***Dar cat de
bine si de cald e-acasa/ Cand unul altuia ne suntem tara...”
·
Ana
Caia: "Tara unde
"desteptul"(politicienii) juruieste si prostul trage nadejde.
·
Ana
Ghilus: "Tara mea
si a ta.”
·
Ana
Maria Ducuta: Iubesc
România...cu taximetriştii care au mereu să îți spună o poveste despre orice
ţi-ai putea închipui.Iubesc România...cu mămăliga ei pe care o mănânci la
ciorbă şi felul doi.Iubesc România...cu oamenii ei cu nerv, tâlc şi
iritabilitate emoţională greu de stăpânit, care trăiesc viața când ea oboseşte
de prea multă trăire.Iubesc România...cu amestecul ei de Orient, Occident, cu
mintea prinsă în americănismele împrumutate şi sufletul plin de şaorma "cu
de toate".Iubesc România...cu setea ei de dor, doină şi durere pe care nu
ți-o povesteşte nimeni, ci o trăieşte sufletul tău.Iubesc România...cu femeile
mereu aranjate, fardate şi mult prea frumos îmbrăcate, de parcă urmează să
mergem la un bal neanunțat înainte să ajungem la supermarketul de la colţ. Iubesc
România..cu sistemul ei de învățământ comunist, care m-a făcut să merg la
meditații şi să pot vorbi dulcele grai al altor popoare, care uneori nu-l
cunosc prea bine nici pe al lor. Iubesc România ...cu tranziția ei spre adevăr
neîncheiată, cu tovărăşia ei prefăcută care este lovită ritmic şi sistematic de
profunzimea cugetului românesc renăscut în fiecare român care se trezeşte la
realitatea din interior. Iubesc România. cu miştoul, flerul şi privirile
şmechere ale tuturor funcționarilor, muncitorilor şi colegilor care aşteaptă să
vadă dacă nu cumva eşti un picuț fraier, să profite şi ei un pic. Iubesc
România...cu sărăcia ei de bune maniere morale şi bogăția ei nedescoperită din
mina eternă a suferinței preschimbată în cântec. Iubesc România...pentru că odată
ce o cunoşti, face doar ce ştie ea mai bine: te învață să iubeşti.
·
Ana Musetel romanul e tinut ocupat la tv, ca...
cica si ca.... cica!***
·
Anatol
Basarab: ”România – Radiografia unei Colonii
Educate la SclavieRomânia: războiul civil nedeclarat între prostimea autentică
și aristocrația imposturii.România de azi nu e în campanie electorală. România
e într-un război de clasă nedeclarat. Dar nu între bogați și săraci. Ci între
autenticitate și impostură.În România de azi nu mai avem o dezbatere
electorală. Avem o execuție publică a bunului simț. O înscenare unde poporul e
acuzat că... există. Că respiră greșit. Că votează greșit. Că nu are voie să
gândească decât în limitele trasate de stăpânii noștri morali – clasa
soroșistă. Această „noblime” de Pipera, crescută la sânul ONG-urilor
globaliste, s-a autoproclamat arbitru al civilizației. Nu pentru că ar ști să
facă ceva. Ci pentru că stăpânii lor de afară le-au dat diplome frumoase.
Harvard, LSE, Sorbona – toate plătite din donații „filantropice” care vin la
pachet cu instrucțiuni:„Voi nu sunteți aici ca să gândiți. Sunteți aici ca să
implementați.”România e tratată ca o piață de desfacere pentru idei străine,
iar românii ca o populație experimentală. Educația? Un decor. Nimeni nu mai
vrea intelectuali. Se caută doar specialiști în obediență. Tocmai de aceea,
țăranul care sapă, muncitorul care produce,pensionarul care a construit ceva –
sunt batjocoriți.Iar presa – această slugă fidelă – nu mai are demult treabă cu
adevărul. Presa nu mai informează. Presa „corectează” gândirea greșită. Presa
linge mâna care îi aruncă grantul și scuipă în obrazul românului simplu. Dacă
azi țăranul spune „nu vreau să fiu colonizat”, mâine îl vezi la știri etichetat
drept extremist, analfabet, troglodit. Și totul e livrat cu zâmbetul scârțâit
al unui mercenar pe post de analist.Li s-a lipit eticheta de „pleava
societății”. Pentru că refuză să se conformeze. Pentru că nu aplaudă la comanda
Bruxelles-ului. Pentru că nu vor să fie ucrainizați, globalizați, reeducați. Și
pentru asta sunt considerați periculoși.În schimb, clasa „nobiliară” votează
corect. Adică exact cum li se spune. Pentru „statul de drept” – dar doar dacă e
dreptul lor. Pentru „democrație” – dar doar cât să-și păstreze privilegiile.
Pentru „valorile europene” – care sunt, de fapt, valori
anti-românești.Realitatea e rușinos de simplă:Țăranul produce, voi distribuiți
granturi.Pensionarul supraviețuiește, voi vindeți țara pe PowerPoint.România
reală moare, voi pozați în salvatori de decor.Românul simplu e acuzat că
votează „la stomac”. Dar voi, stimabililor, la ce votați? La portofelul
grantului? La selfie-ul din Bruxelles?În fiecare ciclu electoral, definiția
„prostului” e reconfigurată. Odată era muncitorul, apoi țăranul, apoi
pensionarul. Astăzi e oricine nu crede în dogma „progresului impus”. Mâine va
fi oricine îndrăznește să întrebe: „De ce?”.Pentru voi, prostul nu e cel
needucat. E cel nealiniat. Cel care mai are verticalitate. Iar asta e crima
supremă în ochii unei societăți educate la plecăciune.În fiecare campanie se
rescrie aceeași minciună:Dacă votezi cu USR sau Nicușor, ești „european”.Dacă
votezi cu AUR, Simion sau alții ca el, ești „neandertalian periculos”.Dar nu vă
mai merge.România profundă nu mai înghite lecții de la „analfabeții cu
diplomă”. Oamenii s-au săturat să fie înjurați pentru că sunt... ei înșiși.Până
și diaspora e tratată selectiv:Dacă votează cu voi, sunt „români deșteptați de
Europa”.Dacă votează contra voastră, devin „căpșunari inapți de
civilizație”.Asta e România din ochii voștri:O colonie educată la sclavie, cu
servitori mulțumiți să fie umiliți.România nu are nevoie de stăpâni cu CV-uri
de sclaviVoi, clasa soroșistă, nu conduceți România.Voi doar mimați puterea,
executând ordine.Vă lăudați că sunteți europeni, dar nu aveți nici coloană,
nici demnitate. Ați vândut fiecare bucată din ce înseamnă ființa acestui popor:
Resursele? Plecate. Decizia economică? Cedată.Politica externă? Dictată.
Educația? Reformată la comandă. Cultura? Redusă la festivaluri de diversitate.
De la Hidroelectrica la Roșia Montană, de la gazele din Marea Neagră la
pădurile din Carpați, ați vândut tot. Nu pentru binele țării. Ci pentru o poză
în Financial Times și o promisiune de funcție la Bruxelles. Asta e marea
voastră reușită: ați transformat România dintr-o națiune în proprietatea unor
multinaționale – cu voi în post de chiriași docili. Singura voastră realizare
reală e că ați reușit să vă convingeți că a fi slujitor înseamnă a fi
progresist. Că a implementa ordine externe e o virtute. Că a fi obedient e o
formă superioară de civilizație.Dar România nu are nevoie de voi.România nu are
nevoie de stăpâni cu CV-uri de sclavi.Nu are nevoie de experți în trădare
elegantă.Nu are nevoie de idioți cu diplomă.România are nevoie de oameni care
știu să spună NU.De oameni care nu se rușinează că sunt români.De oameni care
nu confundă civilizația cu supunerea.Vine ziua în care prostimea voastră
educată va da socoteală.Când țăranul, muncitorul, românul de rând își vacere
respectul înapoi. Fără să vă mai ceară voie.Și atunci, toate diplomele voastre,
toate granturile, toate lozincile europene nu vă vor mai apăra de adevăr.Pentru
că adevărul e simplu și final:România e a românilor.Nu a închiriaților de lux
ai globalismului.Morala? Tăioasă ca bisturiul:Nu România are o problemă cu
prostia, ci elita voastră are o problemă cu adevărul.Nu „pleava societății”
distruge România. Ci aroganța voastră de neam prost, poleită cu diplome și
minciuni.Puteți pune steagul Europei pe Palatul Victoria, dar n-o să vă ierte
nimeni că ați vândut România pe like-uri și granturi.România va renaște nu prin
elitele voastre de plastic, ci prin prostimea pe care o scuipați acum.
·
Andreea
Stark:
"politicienii sunt dupa chipul si asemanarea noastra: ce conteaza ca
populatiile de insecte sunt in declin sever? toata lumea da cu insecticide; ce
conteaza ca trebuie sa marim suprafetele acoperite cu vegetatie? toata lumea
erbicideaza, taie si betoneaza; ce conteaza ca nu mai e loc in gropile de
gunoi? toata lumea genereaza gunoi in disperare; ce conteaza ca emisiile cresc
exploziv? lumea se plimba cu avionul like there is no tomorrow; ce conteaza ca
consumam resursele a 1,7 planete? toata lumea viseaza la profit si crestere
economica..." ***"Politicienii sunt dupa chipul si asemanarea
noastra: ce conteaza ca populatiile de insecte sunt in declin sever? toata
lumea da cu insecticide; ce conteaza ca trebuie sa marim
·
Andrei
Caramitru: ”Care e
strategia lui Putin - explicata clar prin cererile și propunerile OFICIALE
făcute înainte de declanșarea războiului ? Și cum le susține 100% cg ? 1. Rusia
ia ieșirea pe mare a Ucrainei(inclusiv Odesa si Kherson) și își pune un regim
de fațadă la Kiev, de fapt controlat de ei 2. NATO iese cu totul din țările din
Europa de est 3. Polonia, România și Ungaria anexează părți din vestul Ucrainei
(dar NU Republica Moldova) Pe scurt - toate astea se pot doar dacă țările din
est ies din NATO și UE și devin vasali la kremlin. Adică Belarus copy paste.
Refacerea URSS, cu niște modificări minore de granițe în detrimentul Ucrainei.
E totul doar în avantajul Rusiei : Ucraina nu mai poate funcționa ca stat și e
de fapt o anexă a Rusiei, Rusia preia iar teritoriile din Europa de est
inclusiv România ca înainte de 89. Noi devenim niște vasali nenorociți și
terorizați - în zona de carantina la marginea noului URSS. Acuma. Mai există o
opțiune nepusă pe masă oficial dar clar în mintea lor deja. Care e așa :
României îi e permisă unirea cu Moldova, dar , în contrapartidă - pierde
Transilvania care e dată la maghiari. Avantajul pentru Rusia e imens : -
România reconfigurată devine nesustenabilă economic așa, o țară rurală vai de
mama ei și cu proporție enormă de ruși sau ucraineni în populație (cei din
Moldova plus din teritoriile “luate” de la Ucraina). Deci sub control fiind
slabă complet- Ungaria reconfigurată devine și ea destabilizată , cu o
populație imensa de români. Cum e vândută nebunia asta vechilor securiști de la
noi ?Simplu :- deveniți stăpâni peste mega tarla. Ei nu se gândesc la faza cu
Transilvania - deși e evidentă (fix ce a făcut hitler când ne-a luat ca
vasali). - puteți fura tot ce vreți , să vă faceți dictatura voastră , vă
ajutăm .E o prostie - pentru ca rușii nu vor lăsa pe nici unul să mai fie pe
aici - vor pune la butoane oamenii lor de prin Transnistria la butoane și vor
avea “consultanți” si “consilieri” în jurul fiecărui ministru de nu vor sufla
aia - altfel direct novicioc sau balcon. Și toți banii vor merge la Moscova. E
fix ce au făcut în anii 50. Nu se va întâmpla - însă fix asta vor. Tot ce zice
cg - tot - e de fapt reluarea acestui plan, 100%. Nu există dovada mai clară ca
e sub control full rusesc. Full. Și el și oamenii din jurul lui. Trădători de
ultimă speță.*** "Am fost in trecut întotdeauna o colonie. Însă a rușilor,
turcilor și ungurilor. Am fost independenți când au intervenit vesticii si i-au
scos pe ăștia de aici, și ne-au dat nouă șansa să avem o țară. Fără vest,
România nu ar fi existat."
·
Andrei
Cornea: Romania este
un stat neofeudal. Carpit superficial cu ideologie de stanga si capitalism: ”baronii”
conduc statul si isi impart puterea distribuin gratuit beneficii unei paturi
relativ-sarace si dependente a populatiei, care, insa, drept plata, ii sustine
la alegeri
·
Andrei
Crăciun: ”𝚁𝚘𝚖𝚊̂𝚗𝚒𝚊 𝚖𝚘𝚊𝚛𝚎 𝚙𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚗𝚞 𝚎 𝚎𝚍𝚞𝚌𝚊𝚝𝚊̆. 𝙿𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚎 𝚒𝚗𝚌𝚞𝚕𝚝𝚊̆, 𝚙𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚊𝚐𝚛𝚎𝚜𝚒𝚟𝚒𝚝𝚊𝚝𝚎𝚊 𝚎 𝚒̂𝚗𝚌𝚞𝚛𝚊𝚓𝚊𝚝𝚊̆, 𝚙𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚝𝚛𝚒𝚜̦𝚊𝚛𝚎𝚊 𝚎 𝚕𝚎𝚐𝚎, 𝚙𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚝𝚛𝚊̆𝚍𝚊𝚛𝚎𝚊 𝚎 𝚗𝚘𝚛𝚖𝚊̆, 𝚙𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚕𝚊𝚜̦𝚒𝚝𝚊𝚝𝚎𝚊 𝚎 𝚐𝚎𝚗𝚎𝚛𝚊𝚕𝚒𝚣𝚊𝚝𝚊̆, 𝚙𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚕𝚎𝚑𝚊𝚖𝚒𝚝𝚎𝚊 𝚊 𝚒̂𝚗𝚟𝚒𝚗𝚜.𝚂̦𝚒 𝚍𝚒𝚗 𝚜𝚙𝚞𝚖𝚊 𝚝𝚞𝚝𝚞𝚛𝚘𝚛 𝚊𝚌𝚎𝚜𝚝𝚘𝚛 𝚗𝚎𝚗𝚘𝚛𝚘𝚌𝚒𝚛𝚒 𝚌𝚛𝚎𝚜̦𝚝𝚎 𝚎𝚡𝚝𝚛𝚎𝚖𝚒𝚜𝚖𝚞𝚕 𝚌𝚊𝚛𝚎 𝚟𝚊 𝚙𝚞𝚗𝚎 𝚒̂𝚗 𝚜𝚏𝚊̂𝚛𝚜̦𝚒𝚝 𝚌𝚛𝚞𝚌𝚎𝚊 𝚕𝚊 𝚌𝚊̆𝚙𝚊̆𝚝𝚊̂𝚒𝚞𝚕 𝚞𝚗𝚎𝚒 𝚝̦𝚊̆𝚛𝚒 𝚌𝚊𝚛𝚎 𝚊𝚛 𝚏𝚒 𝚙𝚞𝚝𝚞𝚝 𝚏𝚒, 𝚍𝚊𝚛 𝚗-𝚊 𝚖𝚊𝚒 𝚏𝚘𝚜𝚝. 𝚁𝚘𝚖𝚊̂𝚗𝚒𝚊 𝚖𝚘𝚊𝚛𝚎 𝚙𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚏𝚞𝚗𝚌𝚝̦𝚒𝚘𝚗𝚎𝚊𝚣𝚊̆ 𝚍𝚘𝚊𝚛 𝚕𝚒𝚖𝚋𝚊𝚓𝚞𝚕 𝚞𝚛𝚒𝚒 𝚜̦𝚒 𝚊𝚕 𝚜̦𝚙𝚊̆𝚐𝚒𝚒 𝚜̦𝚒 𝚊𝚕 𝚌𝚞𝚖𝚎𝚝𝚛𝚒𝚒𝚕𝚘𝚛. 𝙿𝚎𝚗𝚝𝚛𝚞 𝚌𝚊̆ 𝚒̂𝚗 𝚍𝚎𝚏𝚒𝚗𝚒𝚝𝚒𝚟 𝚜𝚝𝚊𝚝𝚞𝚕 𝚛𝚘𝚖𝚊̂𝚗 𝚗𝚒𝚌𝚒 𝚗𝚞 𝚎𝚡𝚒𝚜𝚝𝚊̆, 𝚎 𝚍𝚘𝚊𝚛 𝚘 𝚜𝚞𝚖𝚊̆ 𝚍𝚎 𝚌𝚕𝚊𝚗𝚞𝚛𝚒, 𝚘 𝚜𝚞𝚖𝚊̆ 𝚍𝚎 𝚒̂𝚗𝚌𝚞𝚜𝚌𝚛𝚒𝚝̦𝚒 𝚜̦𝚒 𝚗𝚊̆𝚜̦𝚒𝚝̦𝚒. 𝙾 𝚜𝚘𝚌𝚒𝚎𝚝𝚊𝚝𝚎 𝚙𝚛𝚒𝚖𝚒𝚝𝚒𝚟𝚊̆, 𝚋𝚊𝚛𝚋𝚊𝚛𝚊̆, 𝚟𝚒𝚘𝚕𝚎𝚗𝚝𝚊̆ 𝚜̦𝚒 𝚏𝚞𝚍𝚞𝚕𝚊̆.
·
Andrei
Marga: ”Ce-i de facut?
Este limpede că în „jocul lumii” s-a revenit, deocamdată, la „lumea în trei”,
pe care au teoretizat-o la începutul vremurilor noastre, Helmut Schmidt și
Henry Kissinger. S-a revenit cu variații, desigur, dar acestea confirmă
teorema. SUA, China și Rusia sunt acum în față atunci când este vorba de
potențial strategico-militar. Ele dispun de cele mai mari capacități de
operare. Ele pot opera la mare distanță și au început suplinirea personalului
de luptă cu sateliți, drone și roboți, de care dispun. Când este vorba de
economie, lucrurile se complică. În premieră istorică, protagoniștii sunt
legați strâns unul de altul. Efectiv, nici #SUA și nici #China nu pot
renunța fără mari pierderi, una la piața celeilalte. Trăim deja încercări de „decuplare”a
economiilor celor două, dar nu se întrevăd avantaje pentru vreuna. Când este
vorba de politică, dincolo de manipulările din viața societăților de astăzi, în
multe locuri presiunea este la extinderea libertăților, drepturilor și
posibilităților de viață ale oamenilor și la respectarea suveranității
națiunilor. În lumea în schimbare de azi, a dispărut monopolul valorilor, iar
competițile se revendică din afirmarea acestora în realitatea vieții. Când este
vorba de cultură, continuă să fie locomotive universități, institute,
personalități din SUA, Anglia, Germania, Israel, dar, din diverse locuri, vine
concurența. China, cu educație de calitate, orientare spre inovație
științifico-tehnologică și răspândirea pe glob a culturii axată pe „armonie”,
schimbă situația. Nivelul cercetării și reflecției din Rusia impune respect.
Alte țări știu bine să-și organizeze educația și cercetarea în vederea
performanței. Uniunea Europeană are, în continuare, personalități cu opere
impunătoare, dar folosirea cercetării și reflecției în interesul public este
modestă.. S-a redus, de fapt, cooperarea științifică internațională. Între
altele, se observă bine că blocarea acesteia face ca nici la această oră, după
aproape doi ani, să nu poată fi răpus covid-19. Probabil că fără cooperare în
cercetare nici nu va fi posibil să se ajungă la așa ceva. Neavând politică
externă elaborată și armată, Uniunea Europeană, ca întreg, va conta
intermitent. În continuare, din SUA, China, Rusia și din alte țări, se văd în
Europa mai curând țări, decât o uniune. Preferând extinderea în dauna
democratizării și stagnând în clișee, Uniunea Europeană acumulează tensiuni.
Cum se vor raporta cele trei supraputeri una la alta în zonele de atingere
directă? Cum se vor raporta în general? Răspunsul ține acum de ceea ce se
petrece la frontiere. El ține și de felul cum se mută pe tabla de joc. Dosarul
relațiilor la frontiere s-a schimbat. În 1972, Statele Unite au fructificat
voința de profilare a Chinei, căci, între timp, izbucniseră nu numai conflictul
ambițiilor ideologice între Nikita Hrușciov și Mao Zedong, ci și ciocniri la
frontieră. Între timp, peisajul este diferit. Chinezii spun că Tratatul în
vigoare între cele două țări asigură „bună vecinătate, prietenie și cooperare”
și favorizează „relații model pentru mari puteri” (Yu Sui, China in a Changing
World, Foreign Languages Press, Beijing, 2015, pp.309-312). În schimb, în Marea
Chinei de Sud, SUA și China au o problemă, pe care deja Hillary Clinton (Hard
Choices, Simon and Schuster, New York, 2014) nu a ocolit-o: China vrea să-și
recupereze insule, iar SUA sunt legate prin tratate cu țările din regiune, care
se tem de vigoarea Chinei. Pe de altă parte, extinderea spre Răsărit a NATO
este resimțită de Rusia ca intrare pe centura propriei securități, iar China o
privește ca manifestare a ceea ce critică demult – „hegemonismul”. S-a schimbat
dosarul raportului la frontiere, dar și situația generală. Nu s-au cucerit noi
spații în lume. China, însă, cu politica nonintervenției în alte state, câștigă
adepți. Rusia intervine punctual și înregistrează avantaje. Se acuză insistent
„războiul cibernetic”. Acesta a ajuns, desigur, la faza de interferențe în
funcționarea industriei, băncilor și chiar în alegeri. Rămâne însă uimitor că
se adoptă lent legislația contra falsurilor și dezinformării și întârzie
cooperarea potrivit summitului de la Geneva, din 2021. Sub presiunile existente
în zilele noastre, Rusia și China merg tot mai mult împreună. Relațiile lor vor
depinde fundamental de cuplajul celor două economii. Rusia are nevoie de
parteneri economici durabili pentru a-și valorifica resursele, iar China are
nevoie de resurse naturale pentru industria ei în extindere. Din asemenea date,
pot rezulta multe scenarii pentru anii ce vin. În pofida polemicii ocazionale,
mai probabil mi se pare scenariul negocierilor, cum am arătat detaliat deja în
Ordinea viitoare a lumii (Niculescu, București, 2017). China are nevoie de calm
în exterior pentru a-și asigura ridicate ritmuri economice și dezvoltarea
instituțională la care s-a angajat. Rusia are nevoie de timp pentru a-și
moderniza industria, a pune în mișcare regiunile îndepărtate și a-și crea
statură economică. SUA văd în China un concurent fără precedent, dar vor să
evite coalizări internaționale care să favorizeze, fie și indirect, terorismul
și alte amenințări la adresa propriei civilizații. Așa stând lucrurile,
atingerile directe ale supraputerilor pot afecta într-un moment sau altul
interacțiunea globală, dar nu o vor modifica esențial. Nu se poate menține o
ordine mondială, acum, fără angajamentul fiecăreia dintre cele trei
supraputeri. Opticile lor rămân însă diferite. SUA apără o „ordine a lumii”
înscrisă în tratate, dar vor ca Rusia să o accepte, iar China să pună umărul la
apărarea ei. Rusia nu acceptă ordinea existentă, socotind că o dezavantajează,
dar nu are puterea de a forța decizia, încât caută înțelegerea cu SUA. China a
separat politica externă de rivalități ideologice și respinge „lumea
unipolară”, dar nu minimalizează faptul că fără SUA nu este posibilă o altă
ordine mondială. Se înțelege că o mutare a uneia face ca celelalte două să
reacționeze. Supraputerea care va reuși să mobilizeze aliați în spațiul global
va prevala. Intuiția de la baza politicilor externe actuale ale celor trei
supraputeri este, desigur, realistă. Doar că Germania și Marea Britanie sunt pe
ruta spre statutul de supraputere cu vederi proprii. Vor fi importante, pe
lângă aceste țări, Franța, Japonia, India, Turcia, Brazilia, Italia, Polonia,
țări care recâștigă sau câștigă, în premieră, rang de puteri. Poziția lor va
cântări în balanță. La acestea se vor adăuga Israelul, Kazahstanul, Egiptul,
Iranul, Arabia Saudită, Africa de Sud, Nigeria, care vor influența
evenimentele. Nu vor fi în anii ce vin victorii unilaterale trainice în spațiul
în care se decide soarta lumii. Au căzut în disgrație o mulțime de idei
consumate – dirijism, libertarianism, neoliberalism, socialism oriental,
economism, culturalism, etc. Pe de altă parte, creșterea populației a adus
pretutindeni pe scenă generații noi, ale căror opțiuni rămân încă deschise.
Aspirația spre altceva decât a fost se răspândește. Cel mai probabil, va fi o
lume agitată, dar fără ciocniri ale supraputerilor. Fiecare știe că din
ciocniri se câștigă puțin. În zilele noastre se lucrează la articularea unei
noi abordări americane a lumii. Se caută o abordare alternativă la unipolarism
și la interpretarea relațiilor internaționale ca aplicare a neoliberalismului,
dar și la politica de „încercuire (containement)”, aplicată de Barack Obama. A
devenit clar că aceasta are costuri imense și rezultate modeste și că, între
supraputeri, sancțiunile nu duc nicăieri. China și-a prezentat teoria „noului
tip de supraputere” și strategia „win-win” ca parte a „visului chinez” (Hu
Angang, China in 2020. A New Type of Superpower, Brookings Institution Press,
Washington DC, 2011). Lumea a început să le dea atenție și să se obișnuiască cu
ele. Rusia nu abandonează aspirațiile de supraputere din secolul douăzeci. Ea
își extinde cooperarea cu China și caută să ducă mai departe înțelegerile cu
SUA de la Soci (2015). Retragerea din Afganistan (31 august 2021) are
implicații mai vaste, ce abia încep să iasă la iveală. Stupefiant, Statele
Unite au părăsit terenul, pe care au intrat legitim pentru a distruge sursa
principală de terorism, fără a lăsa însă în urmă o forță care să aibă ca
obiectiv reducerea clivajelor și o democratizare, fie și modestă. Afganistanul
intră în seria de rezolvări neduse la capăt, alături de Kuweit, Irak, Siria. Ca
efect, o redesenare a opțiunilor americane va avea loc. Se petrece un fenomen
nou, ca dimensiuni, și alarmant. Asupra lui atrag atenția tot mai mulți
analiști americani și germani. Anume, s-a creat, istoricește, în diferite
state, o alianță între corupți interni, fie ei și pretinși „democrați”, care
vând orice, și sponsori externi, în condiții de cleptocrație și de complicitate
la extorcarea de resurse. Un fenomen neprevăzut, care împiedică democratizările
și radicalizează cetățenii! Nu se întrevede o detensionare în lume – de care
toate supraputerile au în acest moment nevoie, desigur, din motive diferite,
fără a se reveni la rațiune, ca să folosesc un termen devenit, iată, prea
pretențios. Detensionarea nu vine de la sine și nu are ca alternativă decât un
război fără învingător! Ca și altădată, oprirea terorismului, ce se simte din
nou în larg, pe fondul fricțiunilor dintre supraputeri, este imperativă, fiind
în interesul fiecărei supraputeri. Dar și diferențierea pe harta terorismului
este realitate. Nu mai pot fi confundate mișcarea talibanilor paștuni cu Statul
Islamic și cu Al Qaida și alte mișcări, chiar dacă ar fi imprudent să nu se ia
în seamă istoria. Încă nu se știe opinia statelor islamice asupra situației de
după Afganistan. O opinie ce poate avea greutate, având în vedere fie și numai
ponderea lor demografică, care urcă semnificativ în anii ce vin. Dacă nu
continuă creștinarea din China, Islamul devine, demografic, prima religie a
lumii. De aceea, o discuție cu Islamul va fi necesară. Stă, cred, în
capacitatea bisericilor – catolică, ortodoxă, lutherană, neoprotestante – să o
inițieze și în capacitatea unor guverne să o realizeze. Obsesia opririi
dezvoltării din China este contraproductivă. Cum s-a argumentat (Eberhard
Sandsschneider, Globale Rivalen. Der Aufstieg Chinas und die Ohnmacht des
Westens, Carl Hanser, München, 2007), China actuală nu poate fi oprită. Analize
americane arată lucid că nu manifestările Chinei sunt problema, ci slăbirea în
Vest a propriilor valori (Fareed Zacharia, Ten Lessons for a Postpandemic
World, Allan Lane, New York, 2020). În orice caz, se conturează regândirea în
profunzime a relațiilor dintre civilizații. Concentrarea relațiilor cu Rusia pe
Crimeea este o eroare. Nu poți considera o decizie a lui Hrușciov în lupta lui
pentru putere – aceea de a trece Crimeea în administrarea Ucrainei – drept
prevedere de drept internațional. În fapt, Crimeea este, demografic și istoric,
după orice analiză, rusească. Peste toate, cum scria un fost cancelar german,
este o eroare amestecul în relația dintre ruși și ucrainieni, legați de secole
printr-o cultură comună. Înainte de orice, însă, Ucraina nu a rezolvat statutul
minorităților, iar reprezentanții statelor din jurul ei, mai puțin România
actuală, obiectează pe drept. Așa cum înaintează, cu leadership birocratizat și
fără viziune, Uniunea Europeană devine tacit o piață comună. Este normal ca
Europa să se integreze, dar Adenauer, de Gaulle și de Gasperi știau bine că
doar o Europă a națiunilor care sunt respectate poate fi integrată, iar Delors
și Prodi au mai avut competența de a continua direcția. Statul de drept, care
se invocă acum, rămâne doar un fetiș câtă vreme nu devine stat drept. Așa cum
arată și eșecul încercării de stigmatizare a unor țări membre la Tribunalul
european, manipularea „statului de drept” de către inși străini de drept nu
duce departe. Brexitul și agitarea altor exituri rămân avertismente! Din
nefericire, este prea multă politizare superficială, în dauna inovării. În
fapt, discutatele diferențe dintre regimuri pot începe cu distincția popperiană
„autoritar” – „democratic”, dar nu se lasă reduse la aceasta. Sunt astăzi, în
fapt, regimuri „democratice” care au devenit mai rău decât voievodale sau
oligarhice. Carl Schmitt ar fi mirat să vadă ce trecere are. Ce-i de făcut în
România? Sunt de părere că a redevenit actuală întrebarea lui Liviu Rebreanu
(Opere, Minerva, București, 1998, vol.17 și 18) din anii treizeci: „De unde
atâta rătăcire?”. Este tot mai evident că amatorismul și iresponsabilitatea
decidenților actuali generează handicapuri. Pe nesimțite, țara a luat o rută
singulară, cu riscuri mari. Coerența ei a slăbit, prin continua violare de sus
a Constituției și alergând după rivali cu Securitatea și justiția aservite.
Funcțiile fiind umplute cu nepricepuți, capacitatea de a proiecta și organiza s-a
stins. Traiul din împrumut a devenit curent, iar maxima „din rău în mai rău, ca
să se poată fura mai bine” conduce vizibil numeroși decidenți. Se merge, cum
observă destui concetățeni, spre un eșec istoric. Opinia mea este că România,
ca prim pas, are de oprit abuzurile, de trecut la meritocrație și de revenit la
politică externă inovativă. Altfel, va continua să înoate în dificultăți și să
stea la coada Europei.*** ”În România, protestele continuă. După cei din
sectoare publice, al educației și al sănătății, funcționari publici și
polițiști, oameni din domenii vitale, fermieri și transportatori, se unesc
într-o revoltă care infirmă decizii și decidenți și ridică întrebări privind
statul. Faptul că cei care decid improvizează explicații și nu discută cu protestatarii,
sau au început să confecționeze „exponenți” ai acestora, ridică alte întrebări.
România și-a asigurat, în mod îmbucurător, încă la sfârșitul secolului
anterior, o constituție bazată pe drepturi și libertăți fundamentale ale
cetățeanului, pluralism politic, alegerea reprezentanților și intrarea în
alianțe asiguratoare. Dar chiar în aceste condiții, se comit abuzuri și erori,
iar originea lor devine clară pentru tot mai mulți cetățeni. Nu ai cum să nu
observi că libertățile au fost înțelese sumar, ca însușire a orice cu orice
mijloc, privatizarea s-a aplicat ca devalizare a avuției publice, cooperarea
internațională ca afacere între inși, iar securitatea națională ca vânzare a
orice cade sub mână. Pe acest fundal, cu președinte și guverne depășite de rol
și cu partide convertite adesea în alaiuri, România a fost adusă în ultimele
două decenii într-o situație singulară în Europa: traiul cotidian pe împrumut,
cea mai mare îndatorare din istorie, sărăcie record pe continent, mortalitatea
cea mai ridicată în pandemie, apelul la cultură redus, educație mai slabă.
Destul să examinezi indicatorii și-ți dai seama de gravitatea situației.
Democrația restabilită salutar în 1989 a slăbit continuu, încât soarta
cetățeanului simplu contează tot mai puțin. Revoltații acestor zile au și
acuzat nenumărate aberații la care s-a ajuns. De pildă, fermierul indigen vinde
producția de floarea soarelui cu 1,5 lei Kg., în vreme ce cumpără sămânța cu
100 lei kg. Ecuația „3 litri lapte = 1 litru de apă” este emblematică Fiscalitatea sugrumă în fașă întreprinderile.
Creditarea și subvențiile agriculturii sunt slabe, astfel că agricultorii sunt
aruncați fără sprijin în competiții care-i înghit. Deversarea de produse
ucrainene fără taxare afectează piața internă. O țară cu țiței vinde
combustibilul mai scump cetățenilor săi. Ocolirea realităților, spusul
lucrurilor pe sfert, dacă nu chiar falsificări „între amici”, decidenții le iau
ca rezolvări. Un fapt istoric tulburător încoronează declinul: pentru prima
oară în istorie, România nu-și mai produce hrana de zi cu zi și importă masiv
cereale, legume, carne, ouă, lapte pentru consum curent. Rareori protestatarii
au făcut declarații mai la obiect. Dintre adevăruri nu au ocolit diletantismul
decidenților, înflorirea ciocoismului, trădarea reprezentanților. Tot mai mulți
concetățeni semnalează că în țară mai nimic nu funcționează normal. Economia
înoată în amatorism, comerțul în pierderi, educația, cercetarea și creația în
vorbe, sănătatea în promisiuni. Abordările „oficiale” sunt paralele cu nevoile.
Ar fi de bun simț să se ia acum de pe umerii fermierilor și transportatorilor
poverile și aberațiile care i-au făcut să se revolte. Dar, în loc să rezolve
probleme, autoritățile recurg, mai strident ca oricând, la analogii și
argumente ce cad la o examinare simplă. Bunăoară, că și în alte țări sunt
nemulțumiri. Sunt, desigur, numai că restanțele și pierderile la care a dus
gestiunea coruptă a bunurilor publice sunt mai mari azi la Carpați,
neajunsurile mai adânci, abuzurile oricâte. Țara trăiește cotidian pe
împrumuturi, dar, se replică de către decidenți, și alții au datorii mari.
Numai că alții au și premise mai pregătite de a-și lichida datoriile. România
dă emigrația cea mai mare dintr-o țară a lumii în condiții de pace, iar oamenii
și-au găsit mulțumirea în alte țări. Numai că, în orice țară din care se
emigrează, poverile devin mai mari pentru cei care rămân. Acea țară pierde
oricum durabil, căci emigrează oameni cu pregătire și inițiativă. Forța care a
emigrat nu s-a putut înlocui nici la noi, iar economia nu s-a echilibrat. La
graniță este război și am avea nevoie, se spune, de paciență. Faptul că inși
săraci în competență, dar ajunși la decizii, invocă războiul ca justificare a
situației în care au adus România, le atestă și mai mult precaritatea. În
definitiv, nimeni nu i-a forțat la decizii adoptate fără dezbatere, care
sacrifică interesul public. Țara ar avea creștere economică remarcabilă. Ea
există, firește, dar ar fi de văzut ce atinge. Fructele creșterii sunt puțin
perceptibile câtă vreme o treime din populație trăiește la limita sărăciei. Nu
ne-ar lăsa Comisia Europeană să facem ce este mai bine, spun decidenții.
Desigur, mai nimeni nu vede clarviziune la actuala Comisie Europeană și nu
poate contesta ceea ce juriștii din diferite țări observă – că hotărârile
Consiliului European nu au legitimitate. Se și văd roadele deciziilor în
recesiunile, irosirea de resurse și nemulțumirile de pe continent. Dar nimeni
nu a împiedicat o țară să-și ia deciziile adecvate. Un alt argument fals este
acela că actualii guvernanți ar avea soluții, doar să fie lăsați în pace. Este
ceea ce se pretinde de două decenii, iar eșecul este mereu după colț. Din tot
ce au promis „guvernele” instalate de autoritarismul incult al Cotrocenilor nu
s-a rezolvat nimic – nici investiții, nici valorificarea produselor proprii,
nici fiscalizarea, nici stabilizarea financiară, nici legile justiției, nici
legea salarizării, nici legea pensiilor, nici legea educației, nici legislația
sănătății, nici legea securității naționale. Măsurile adoptate nu țin de statul
de drept democratic și cooperativ și sacrifică viața cetățeanului. Un refren
frecvent este acela că în proteste intervin opinii politice. Acestea intervin,
firește. Dar așa puțin se înțelege că oricare cetățean are voie să exprime
astfel de opinii? Și că o opinie se combate, la rigoare, cu probe, nu cu
imprecația că cel care se exprimă este partizanul cuiva! Și mai ridicolă este
perorația că prin proteste se servesc puteri străine. În anii cincizeci, se
atacau oameni devotați țării pentru că ar fi ai „imperialismului”. Acum, se
atacă oameni care își spun cuvântul despre nefericirile produse de diletanți
ajunși la decizii, cum că ar fi ai unor țări din Răsărit. Absurd, acum, ca și
atunci! Nu se înțelege că, în orice țară, de situație răspund, înaintea oricui,
cei care decid. Nu se înțelege nici că sunt libertăți și drepturi și că a
discuta stările de lucruri este o responsabilitate cetățenească. Nu se înțelege
că „extremismul” ce se acuză emfatic din amvoane compromise de ignoranță și rea
credință, este rezultatul decidenților actuali. Am analizat de câte ori a fost
nevoie rădăcinile crizelor (mai recent în volumul Emanciparea României, 2023),
în mod sistematic, plecând de la fapte, luând în seamă schimbarea lumii și folosind
științele sociale de astăzi. Am argumentat public, deja cu ani în urmă, că în
România s-a instalat un regim în care decid soarta celorlalți inși slab
pregătiți și lipsiți de valoare – un regim prostocratic; că „statul este
avariat” de cei care l-au controlat în ultimele decenii; că s-a ajuns, în
practica constituțională, la o „președinție africană” de acum vreo patru
decenii, obtuză și ruptă de viața cetățenilor; că România are alte nevoi și
interese și nu are ce căuta în conflictul din Ucraina; că ar fi cazul ca
legislația să ia o cu totul altă direcție. Din nefericire, niciuna dintre
evaluări nu s-a învechit. Am spus și în guvernele din care am făcut parte –
România are nevoie de „reconstrucție”, începând cu statul propriu. Orice
altceva este prea puțin. Mai concret, legile au lacune ținând de viziune și de
calitatea elaborării juridice și au nevoie de schimbare în lumina unor legi ale
reconstruirii. Ar fi de început, cum am mai arătat, cu legea abordării
bunurilor naționale, care să pună capăt jafului și să restaureze controlul
public asupra resurselor în condițiile respectului proprietății private și
democrației. Ar fi de continuat cu legea interesului public, care să împiedice
abuzurile. Ar fi de mers mai departe cu legea meritocrației și a concursurilor,
în care să conteze capacitatea celui care întreprinde și muncește. Ar fi de
înaintat cu legea protecției naturii de care se bucură țara. Ar fi de încheiat
acest prim pachet cu legea valorificării, în interesul cetățenilor, a poziției
României ca parte a Uniunii Europene, a alianței Nord-Atlantice și a
parteneriatelor. Ce este de făcut, însă, imediat, în fața revoltei? Nu există
soluție cu o singură variabilă în crizele în care a fost adusă România. Dar
dacă este să sintetizez, atunci spun că se cer abolite de îndată blocajele. Ele
nu sunt oarecari. România a ajuns o societate cu un aparat de supraveghetori și
de băgători de seamă mult supradimensionat. El nu se poate susține și menține
producerea de bunuri sub nevoi. Nu mai amintesc continua umflare a acestui
aparat printr-o pilăraie fără seamăn. Securismul controlează societatea prin
firme și funcții, dar și prin protocoale fără analog în vreo democrație și prin
trepăduși plasați să creeze confuzii, la orice mijire de speranță. Instituțiile
de forță urmăresc persoane, în loc să apere ordinea democratică. Ard oameni, au
loc accidente și crime oribile, se încalcă legi și nimeni nu răspunde sau o fac
acari la nimereală. Veniturile sunt disproporționate în raport cu prestația
unora, iar indemnizațiile speciale spun totul. Lupta pentru performanțe a fost
înlocuită cu lupta pentru aranjarea în funcții deloc productive. Justiția este
lăsată în mâna unui ins, care o și instrumentează, numind procurori și
judecători, în loc ca aceasta să depindă doar de decizii ale instituțiilor
publice. Cetățeanul merituos este disprețuit, ciocoii noi și șmecherașii care
duc cu vorba fac regula. Ce a ieșit din acestea a arătat, într-o metaforă
grăitoare, fie și disgrațioasă, cel mai profilat prozator al acestor decenii,
D. R. Popescu: reușite chinuite, o „pârțăgărie”, în care minciuna și răsturnata
ierarhie a valorilor se lăfăie. Competițiile firești au fost înlocuite cu feude
chiar în instituțiile publice. Nu se mai discută legi și nici decizii cruciale
– ele se rezervă unor inși. Funcțiile publice sunt exercitate ca proprietăți.
Politica a devenit ritualul majorităților mecanice. Administrațiile, băncile,
universitățile, instituțiile funcționează ca feude. Prin concursuri trucate, se
reproduc coterii, rude, familii pe scară fără egal în istorie. „Aranjamentul
bate copios regulamentul”, spune exact un ierarh. Falsificarea a devenit
premisă de viață într-o neofeudalizare ce contrastează cu europenitatea
invocată ca paravan. Decidenții caută să se justifice nu prin rezolvarea de probleme
ale cetățenilor, ci în capitale, la ambasade, la firme multinaționale. Știind
pesemne ce au oblăduit, președinții recenți au spus, unul, că statul român a
devenit „stat mafiot”, celălalt, „stat eșuat”. Sub bagheta lor s-a ajuns de
fapt la un „stat avariat” (A. Marga, Statul actual, 2021). Și în cazul României
așteptarea ca rezolvările să vină de la alții, din afară, duce vizibil la
cleptocrație și la dominația din exterior – cu toate implicațiile. Nu este
dezvoltare astăzi fără ca statul național să se asume pe sine competent și în
cadrul unei democrații curate. Statul român se cere reconstruit prin
debirocratizare, defeudalizare, democratizare. În spațiul aflat la dispoziție,
enumăr, doar, câțiva pași de primă instanță. Bunăoară, în condițiile presiunii
asupra întreprinderilor mici și mijlocii, este stringentă apărarea acestora
prin legislație și politici adecvate. România le datorează lor principalele
resurse și are viitor doar împreună cu ele. Un partid nou, al
întreprinzătorilor mici și mijlocii, se dovedește mai necesar ca oricând. Este
stringentă revenirea la dezbaterea publică a ceea ce este de interes public –
buget al țării și proiecte de legi, înainte de toate – și la alegeri pe bază de
proiecte în interes public. Într-o lume intrată în schimbări, nu este
securitate națională fără ca cetățenii să-și spună răspicat părerea și fără
decidenți calificați și responsabili. Niciunul dintre cei care cochetează azi
cu candidatura la conducere nu are nici cunoașterea, nici pregătirea, nici
cultura organizării și nici viziunea care să rezolve problemele României. În
statele care s-au reconstruit cu succes, capacitățile de a examina lucid
prezentul, de a reconstitui cu acuratețe istoria și de a proiecta responsabil
viitorul au mers mână în mână. Aceste capacități nu sunt la vreun candidat.
Pentru scăzuta exigență profesională și civică față de cei care decid și
acomodarea cu neajunsurile generate de aceștia, cetățenii României plătesc deja
prea mult. Este ora proiectelor eliberate de presiunea la reproducerea inșilor
mimetici, în stare doar să citească ce li se scrie pe foi anoste. Rămâne acută
nevoia identificării printre cetățeni a personalităților efective, care au fost
capabile să se construiască pe sine și să construiască în realitate. Este acum
ora asociațiilor profesionale, a revenirii organizațiilor în rolul lor
democratic și a angajării schimbărilor. Șansa României este să aparțină lumii
libere, care pune în valoare calitatea de cetățean. Dar această șansă se
irosește dacă se mai lasă în mâna decidenților care au adus țara în situația de
azi. Iar cu avariile deja produse în arhitectura statului și cu tectonica ce se
anunță în viața lumii, noi valuri de nemulțumire și revolte vor jalona anii ce
vin.
·
Andrei
Paunescu, PLUGUȘOR
2023. Cum vom fi cu toții-n `23?/Noi pe primul plan, apoi și ei!/Să fim lupi,
nu papagali sau miei,/Să fim zei și zmei, nu scarabei,/Și dulăi, că prea ne-au
vrut căței./Cum vor fi românii-n `23?/Poate zimbri iar, nu șoricei, /Armăsari
în goană, nu ponei,/Șoimi, nu guguștiuci sau porumbei,/Nu pisoi castrați, ci
tigri, lei. EU Cum o să îmi fie `23?Voi vorbi de mine, nu de ei,/Voi visa și
planuri, și idei,Fapte mari, nu ținte de doi lei,/Nici palat regal, dar nici
bordei./Ce-mi voi repeta în `23? Vina e la mine, nu la ei,/Mintea încă-mi
scapără scântei,/Răul însumi pot să îl închei/Prin cuvânt, dar și prin
retevei.Ce-o să fac cu mine-n `23?/Ce simt eu, nu ce-mi dictează ei,/Nu-s
printre habotnici sau atei,/Sunt înapoiat, iubesc femei,/Mai presus de toți,
mi-e drag de-ai mei.Ce voi spune și în `23?/Cu chitara și cu un condei,/Și prin
bancuri, și prin epopei,/Voi vâna mișei și farisei,/Trădători, bandiți, lachei,
pigmei.TUCe-o să faci cu tine-n `23?/Poți întoarce lumea, dacă vrei,/Ce ți s-a
furat `napoi să-ți iei,/Bine să mănânci, puțin să bei,/Ia exemple de la
corifei.EICe vor vrea străinii-n `23?/Ne vor cere pâine și țiței,/Apă, aur, foc
și minți și piei,/Să îi omenim ca de-obicei/Bine, dar să știe și Grivei!Ce se
va-ntâmpla în `23?/Ce-o s-avem în pungă-n `23?De ce vom scăpa în `23?/Vom
împuțina din derbedei,/Nu există lacăt fără chei.Plugușor de spus în anii
grei/Scris cu drag aicea de Andrei...*** popor invatat pe vecie sa-l doara. ca
tiranii si hotii vad ca se poate. Dresorii il bat, iar el tace din gura.
·
Andrei
Plesu: "România
e, în multe privinţe, o alcătuire. De aceea e greu sistematizabilă, de aceea e
greu de guvernat. Reuşim lucruri care, în mod normal, nu merg împreună. Reuşim
de pildă, constatase deja Titu Maiorescu, să producem forme, pentru care ne
lipseşte cu totul fondul. Aşa ceva nu e la îndemâna oricui. Şi ceea ce e
spectaculos e că, una peste alta, ţara funcţionează, aşa paradoxală,
improbabilă cum este!” ***Țara este a unei adunături de netrebnici, care se
amuză și se îmbogățesc pe spezele tuturor celor care nu au “cultura” cârdășiei.
Țara a ajuns să fie proprietatea privată a unor derbedei.” ***"Românii au
un fel de a fi nefericit, cuplat cu bucuria." *** „Spectacolul din ultima
vreme al politicii românești pare o glumă proastă, rudimentară, provocând mai
mult stupoarea decât râsul… Nimic nu poate explica integral opțiunile de
fiecare clipă ale „jucătorilor”. Cuvântul coaliție a ajuns să însemne opusul
său: o adunătură de bombănitori care se detestă și se excomunică reciproc”
scrie Pleșu. „Ideea de strategie guvernamentală a căpătat și ea un sens nou:
prioritățile nu se mai decid în funcție de necesitățile țării, de urgențele
conjuncturale, de promisiunile lansate în campania electorală. Prioritare sunt
proiectele cu care lovești mai bine în adversari (interni), propunerile care
dezbină, jocul la derută. Nu ne luptăm cu idei și contrapropuneri, cu
argumentele șicanatoare ale unor analiști pragmatici. Ne luptăm cu oameni, cu
găști contradictorii din ograda proprie, nu din vecini! Nu căutăm solidarități
funcționale, ci alianțe interesate, nu construim planuri de reformă, ci manevre
demolatoare (fie și cu paguba colaterală a autodemolării). Pe scurt, politica a
devenit o scenă înghesuită, pe care actorii joacă singuri, dinaintea unui
public plictisit, tot mai străin de rostul intrigilor montate la rampă. Nu mai
vorbesc de mediocritatea generalizată a discursului, simplă însăilare nervoasă
pe tema Ba tu!, nu mai vorbesc de preeminența calculului de grup pe socoteala
unei minime consecvențe ideologice și programatice. Vrea un partid să dea jos
guvernul? Se aliază cu ceea ce părea inversul său constitutiv. Pentru USR PLUS,
alcătuirea AUR devine un partener util (după cum, și pentru AUR, USR PLUS
devine un aliat plauzibil). Scopul scuză mijloacele. Când ai un țel măreț cum
ar fi doborârea unui prim-ministru, te faci frate (și) cu dracul…”
***„Terminasem de scris aceste rânduri când am aflat, din presă, că PSD nu vrea
să se asocieze, pentru moțiunea de cenzură, cu USR și AUR. Cu alte cuvinte, nu
vrea să fie folosit de partide precare numeric pentru a obține un succes
pestriț, fără coerență politică. N-aș fi crezut să ajung să spun asta despre
PSD, dar această ultimă decizie a membrilor lui dovedește că, dincolo de toate,
e mai partid decât încropelile din jur…”.
·
Andrei
Proţiuc: Pe langa
democratie, mai vorbim si de justitie, integritate, dorinta de a evolua. Nu mai
fac galagie, imi fac catrafusele si plec. Eu unul nu mai platesc cu timpul meu
pentru asa ceva. Nu cred in acest popor, nu vad nicio sansa sa se ridice,
traditie nu exista, nu sunt mandru ca sunt roman.
·
Andrei
Radu Marinescu:
"Poporul roman s-a obisnuit sa fie tratat precum vagabondul de pe strada.
E umilit de catre functionarii publici, e umilit de catre politrucii pe care ei
ii voteaza, e umilit de ambasade, de fiecare strain cu tupeu si nesimtire.. e
umilit de atatia ani de Uie si de partenerul strategic.e "noua
normalitate" a "democratiei si statului de drept"... ***
"Duoamna Carmen Avram, soata Ursului, colega Gadei, si premiata CNN, ne-a
spus ca "sa fim linistiti, NU SUNTEM SINGURI. Si daca va fi ceva (adica
daca ne va ataca Roashia), va fi ceva de scurta durata". Duoamna a uitat
ca romanii sunt singuri in fata jefuitorilor straini de multa vreme, si se
descurca si ei cum pot. Nu ii apara nici Parlamentul "Ioropean", nici
"partenerul strategic", nici coruptele slugi numite impropriu
guvernanti. Nu i-a aparat nimeni pe pensionarii care au fost tratati de catre
partide, de catre guvernanti, chiar si de catre ue, ca niste cersetori. Nu i-a
aparat nimeni pe cetateni in fata jafului companiilor furnizoare de gaze,
curent. Nu i-a aparat nimeni pe cetateni de produsele neconforme aduse din UE,
sau de pe alte meleaguri. Nu i-a aparat nimeni pe cetateni cand au avut nevoie
de sistemul sanitar si au fost tratati ca niste sobolani. *** "Dupa borsul
magic, viata nu mai pare la fel (bilutza gheiutz ne-a spus asta chiar la
inceputul plandemiei)! Cad secerati oamenii in floarea varstei, toti crapa de
inima. Mai nou, copilasii se infecteza cu un virus "misterios" atat
de agresiv incat au nevoie de transplant hepatic. Dictatura se instaleaza pas
cu pas, guvernantii sar cat pot de sus cand li se spune sa sara, cei ce fac
opinie separata sunt calomniati, decredibilizati sau, chiar mai rau, bagati in
moara uriasa numita "justete independenta"... societatea este
abrutizata, nivelul de trai pare ca e condus spre epoca medievala. Scoala - o
institutie in care se spala creiere; sistemul de sanatate - un sistem prabusit
pentru cetatenii de rand. Ce este mai monstruos? In opinia mea, cel mai
monstruos este ca nu mai poti avea acces la opinii diferite, din gurile unor
intelectuali, filosofi, sociologi, istorici, medici, profesori, politologi.
Avem un singur narativ care se repeta in nestire 24 din 24... cu scopul de
"brainwashing", gandirea critica este pusa la zid, ucisa. Toti
trebuie sa gandim la fel, toti trebuie sa ne comportam la comanda, toti trebuie
sa nu mai avem identitate biologica, radacini, valori... totul este pentru
"binele comun", iar valorile sunt doar cele ce sunt dictate de catre
gasca de mafioti ajunsa la putere folosind toate mijloacele. Suntem bagati, cu
forta, intr-o epoca a dementei absolute! Umanitatea a mai suferit astfel de
perioade, insa nu in acelasi timp, si nu pe tot mapamondul. Acum au toate
uneltele necesare pentru ca dementii sa faca ce vor, cand vor, cum vor!
·
Angela
Teris: "Gradina
Maicii Domnului Jefuita!!!
·
Angelica
Alexe: ”România, țara unde cei care ne-au adus la
sapă de lemn ne țin lecții despre răbdare și sacrificiu, că trebuie să facem
economie să putem ajuta Ucraina și Moldova. Ei nu fac economie, doar noi,
poporul. Noi ne strângem cureaua, ei și-o lărgesc. Noi numărăm banii de
facturi, ei kilometrii până la următoarea vacanță exotică. Au sărăcit și au
falimentat România, cu zâmbetul pe buze.”
·
Ani
Nedelcu: Țara ”Trai
neneacă” pentru unii și ”Vai și-amar” pentru restul”
·
Anonim, Mihail Eminovici spunea fiind în Viena
: "Mi-e rușine să fiu român" ***Romania, dupa o revolutie, si-a
distrus economia singura - fara razboi, fara invazii, fara bombe. doar
nepasare, coruptie si decizii proaste. ***”Pe fondul unor
mișcări remarcabile în structura demografică, societatea a fost văduvită în
actul social de prezența unei semnificative categorii sociale de mijloc. ***
România a fost privită tot timpul ca o pradă. Vânzarea de pământ este atentat
la suvernanitatea țării.***România nu este reprezentată de oameni pentru care
să ieşi la vot. *** tara asta a luat-o razna rau de tot. *** Romania are
nevoie de niste plecati. *** visez ca toata lumea sa aiba un serviciu decent,
sa nu mai existe nici un stres legat de asta, programul de lucru sa nu
depasesca 8 ore de L-V, sa avem un salariu din care putem sa traim linistiti (
nu sa strangem averi), sa avem un sistem de sanatate si invatamant macar la
nivelul anului 1989, sa nu mai moara taranul si implicit populatia de la orase
de foame - sa plece toate bancile straine din tara pentru ca nici un roman sa
nu mai devina sclavul lor, sa se reinfiinteze santierele de stat unde toata lumea
are de castigat in sensul ca se creeaza locuri de munca nu numai pe santiere
dar materialele respective trebuie produse de cineva si automat este nevoie de
alte sute de intreprinderi pentru a furniza materialele respective iar la final
cei care au nevoie de o casa o primesc gratis***Avem case mai mari, dar familii
mai mici; mai mult confort, dar mai puţin timp; avem mai multe diplome, dar mai
puţin bun simţ; mai multe cunoştinţe, dar mai puţină judecată; mai mulţi
experţi, dar mai multe probleme; mai multe medicamente, dar mai puţină
sănătate; am fost până pe lună şi înapoi, dar ne este greu să traversăm strada
pentru a ne întâlni cu vecinul nostru; am construit mai multe computere să
păstreze mai multe copii decât oricând, dar avem parte de mai puţină comunicare
reală; avem mai multă cantitate, dar mai puţină calitate; vremuri cu fastfood,
dar cu digestie lentă; oameni înalţi, dar caractere josnice; profituri
substanţiale, dar relaţii superficiale. ***lipsa de reactie a romanilor este
datorata nu doar unei stari de lene extrema cat si faptului ca ne-am pus
sperantele de 20 de ani in politicieni si ne-au dezamagit de fiecare data. ***
Ordonanţă de Guvern neactualizată de prin anul 2000 zice că sunt necesare doar
2.760 de calorii. Să fie primit. Numai că, în Decembrie 1989, când, din ordinul
lui nea Ilici, nea Ceaşcă era judecat în pripă pentru a putea fi plumbuit
rapid, judecătorul Gică Popa se stropşea la inculpat: „poporului îi dădeau 200
de grame de salam pe zi, pe buletin. Poporului îi dădeai numai 3600 de calorii
pe zi, îmbuibat acest popor”. Hopa! 3.600 de calorii – la care putem adăuga şi
riposta lui Ceauşescu: „şi 60 de grame pe zi, de carne, tovarăşi”. Ei, minus
2.760 de calorii, cât ne sunt azi necesare pentru a trece de la o zi la alta,
demni şi cu fruntea sus, ne dă o diferenţă de 840 de calorii care s-au
neantizat, din necesarul zilnic, din 1989 şi până în prezent. Dacă am lua „TOP
300” al revistei „Capital”, am descoperi acolo o mare parte a acestor calorii
dispărute. O istorie a vremurilor bune ne arată că cel mai mare consum de carne
pe cap de alegător s-a înregistrat în 1990, an în care, pentru a putea fi
sprinten, fie că fugărea vreun student, fie că era fugărit de vreun miner,
românul consuma cam 169,4 grame de carne pe zi. În 1994, în epoca Văcăroiu,
românul a început să consume doar 126,39 de grame de carne pe zi, ajungând în
zilele noastre la un de consum de doar 28,3 grame de carne pe zi. Pentru atâta
îi ajunge salariul, atâta consumă. Familia standard românească este alcătuită
azi din 2,8 persoane – aşa au hotărât statisticienii. Cele 2,8 persoane
trăitoare în cumătrocraţie pot cumpăra, lunar, 31,9 kilograme de pâine, în
vreme ce, pe cartelele lui nea Ceaşcă, puteau achiziţiona, lunar 31 de
kilograme de pâine. Învinge cumătrocraţia cu 0,9 kilograme. Dacă azi poporul
poate cumpăra doar 700 de grame de paste făinoase pe lună, pe vremea lui Ceaşcă
putea să ia de pe rafturi 3 kilograme pe lună. Alimentat „raţional”, „boborul”
primea, înainte de 1989, 3,6 de kilograme de carne de bovină pe lună, în timp
ce, azi, acelaşi „bobor”, cumpără doar 700 de grame de bovină pe lună. Pentru
ce a fost plumbuit Ceaşcă la Târgovişte? Citim: „crimă prin înfometare”! Ia să
luăm balanţa şi să măsurăm: 3 kilograme de pasăre pe lună – pe cartela lui
Ceaşcă -, faţă de 2,8 kilograme – pe suta de lei grei a lui Isărescu. Şi
supraofertă la carnea de porc înainte de 1989: cu 500 de grame în plus faţă de
orice fost regim pesedist. Există şi câştiguri, n-am murit degeaba la
Revoluţie. Ouă – 42 de bucăţi acum, faţă de 36 pe vremea lui Ceaşcă; ulei – 2,8
litri acum, faţă de 1,5 litri în comunism; zahăr – 2,8 kilograme în
capitalismul cu faţă umană, faţă de 2,25 kilograme pe vremea sinistrei sale
soţii. Din punctul de vedere al păpicii, pentru foarte mulţi români este mai bine
la „pârnaie” decât „afară”. Că în Penitenciarul Gherla, normele de hrană
stabilesc un consum lunar de 1,1 kilograme de carne de bovine şi 1,4 kilograme
de carne de porc. Asta în timp ce majoritatea românilor cinstiţi au garanţie de
la stat că-şi vor putea achiziţiona lunar cam 280 de grame de carne de bovină
şi 850 de grame de carne de porc. În plus, deţinuţilor li se mai asigură lunar
659 de grame de subproduse de vită, 224 de grame de subproduse de porc şi 1,2
kilograme de slănină. La care se adaugă că nu plătesc facturi la curent, apă,
gaze și acciza lui Ponta pe benzină… Păi, să te mai bucuri de libertate? ***
”23 de ani de cand tara noastra avea zero datorii. guvernele s-au imprumutat de
sute de miliarde de dolari, care nu se regasesc nicaieri, iar Ceausescu a
construit cu 25 de miliarde, pe care le-a si platit inapoi, o tara, o
industrie, o putere…. *** in Romania
stanga se ocupa de ce ar trebui sa faca dreapta si invers.*** "informatii ce ar trebui
publicate pe prima pagina a tuturor publicatiilor din romania si pe toate
posturile TV. Noi ne uitam la televizor la toate nulităţile, iar de oamenii
prezentaţi mai jos ştie foarte putina lume. O idee propagata destul de puternic
in societatea româneasca de astăzi este ca, deloc mândri cu originea lor, unii
dintre romani afirma ca toate aceste prilejuri de mândrie naţionala ţin doar de
domeniul trecutului, ca România de astăzi ar fi... o "tara bolnava",
fara civilizaţie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu "codaşa
Europei". Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa-i
tina pe romani "la locul lor" (si depărtându-i de tradiţia si
sufletul neamului romanesc), teorii stabilite de cei ce se doresc
"Atotputernicii Lumii", vom oferi si o serie de realizări ale
geniului romanesc ale ultimilor ani: * Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul
de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o
capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decat a unuia obisnuit. Pe 5
astfel de CD uri ar putea fi stocata intreaga Biblioteca a Academiei Romane,
iar informatiile ar putea rezista... 5.000 de ani!!! In noiembrie 1999,
inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor
"Bruxelles Europa", iar autorul doreste cu orice pret producerea de
serie in Romania . Dar forurile din Romania intarzie la nesfarsit
formalitatile...* Constantin Pascu a realizat in anul 2000, in premiera
mondiala, un aparat care purifica aerul in spatiile de locuit: distruge
bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind
"ca in salina sau pe litoralul marin". Instalarea acestui aparat
costa atunci doar 480.000 lei!... * Petrica Ionescu este cel mai important
regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, in
ian.2001)* Romania a castigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de
multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, in 16.11.2000 (107 -
75 cu SUA in finala). * Hackerii romani sunt considerati printre cei mai buni
(si mai periculosi) din lume. "Distractia" (conform declaratiei lor,
ei nu fura informatii, ci doar doresc sa isi dovedeasca ... valoarea) celor
"5 magnifici de la Rasarit" a obligat CIA sa trimita o delegatie la
Bucuresti... Printre site urile "sparte" de ei: US Army, US Air
Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc.... * La salonul
inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), Romania s-a clasat pe locul I in
privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de
inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate
(22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia romana s-a mai intors de
la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu
d creativitate (pentru Ionut Moraru - inventia "Biomer"), Medalia
expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala in promovarea
inventiilor. In anul 2003, la salonul de inventica EURECA de la Bruxelles, ing.
Petrache Teleman a obtinut medalia de aur si medalia de argint si inca patru
premii pentru inventiile sale ECOPIERA si MOPATEL - materiale ecologice de
constructii - dar inventiile nu au fost valorificate nici in ziua de astazi. *
Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din
partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si in Consiliul
Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de
inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din
Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul
cerebral. In plus, medicul roman a primit si medalia de onoare a mileniului din
partea Institutului Biografic American, fiind numita si in conducerea acestei
unitati. * Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al
institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie
Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F. Kennedy, Charles de Gaulle,
presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993),
printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc. * La olimpiada
internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii romani au
obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati,
Arad, Valcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de
matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari.... Mihai Manea, medaliatul
cu aur (din Galati ) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur
timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada... Fireste, el a
fost "racolat" imediat de americani, optand pentru Universitatea din
Princetown (SUA)...* Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost
nominalizati, in vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din
SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe in colaborare
cu NASA. * Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu
leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50,
pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii... * Romania
este pe primele locuri in lume la... exportul de inteligenta. De exemplu, la
"Microsoft", a doua limba vorbita este romana, iar la NASA multi
dintre specialistii de prim rang sunt tot romani... * Radu Teodorescu este
proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan / New
York). Emigrat in 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste
Ocean, printre clientii sai numarandu se Robert Redford, Cindy Crawford,
Candice Bergen, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii
de fitness produse de Cindy Crawford incepand din 1992 au fost realizate
impreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa infiinteze in
Romania primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica
in fitness pentru adulti... * Nicolae Balasa (39 de ani), un inginer mecanic
din Dolj, socoteste mental mai rapid decat calculatorul (inmultiri, impartiri,
ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina
Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer... * Ion
Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de
4 ani, 15.000 USD pentru a si realiza inventia epocala (pana la proba
practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe
baza gravitatiei, fiind in fapt "instalatie mecanica amplificatoare de
putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala in lucru
mecanic". "S-ar inchide toate centralele nucleare", spune el.
Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i
breveteze inventia in lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor.
Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta
(1997), iar sponsorii nu se inghesuie (ca si statul) sa i asigure cei 15.000
USD necesari... * Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a
reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii:
criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc
in 4 iulie 1997, in laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme
"Hewlett Packard". Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit
"performanta" de a fi somer in Romania...* Ioan Davidoni (52 de ani),
un banatean sarac material dar bogat in idei geniale, este un exemplu relevant
pentru modul in care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si
inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care
a realizat, in cativa ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat
cand a indraznit sa-si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei
economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica... de 4 ori greutatea sa
in aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor... "din mila"!!
Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un
recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura
o longevitate de peste 100 de ani... Prima inventie valoreaza miliarde de
dolari in Vest, a doua a inregistrat-o inutil la OSIM, pentru ca atat chinezii
cat si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. De
exemplu, in SUA s-au vandut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste
1 miliard de dolari... In acest timp, statul roman ignora in continuare o
inventie, intr adevar de miliarde... In
1991, Carol Przybilla a inregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe
inventia sa mai veche, neconcretizat nici pana acum. Intre timp, principii
incluse in tehnologia aparatului au fost utilizate in realizarea
hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice... Carol
Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie
interna (1958, vanduta de statul roman firmei General Motors), termocompresor
frigorific cu circuit inchis (1959), motor eliptic, fara biela (vanduta
Japoniei si folosita in celebrele motociclete japoneze), arma defensiva
antitanc (anii `90). * Justin Capra este un inventator celebru al Romaniei, din
pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului,
conditii in care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de
dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani... In 1956, la nici 25 de
ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de
zbor. Dupa 7 ani in care "semidoctii savanti" l-au tratat cu dispret
pentru ca era doar tehnician si nu inginer, in 1963, americanii Wendell Moore,
Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din Romania si au lansat o
in fabricatia de serie... In 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a
rachetonautului, cu care s a ridicat de la pamant la... Ambasada SUA din
Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata in 1962
de Wendell Moore ("specializat" deja!), iar inventatorul... a fost
arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau...
Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume,
"Soleta", care consuma ... 0,5l/100 km si al unei motorete unica in
lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o
incarcare). * Mihai Ruşetel a inventat motorul cu apa! "Cazul
Rusetel", este elocvent pentru geniul romanesc dar si pentru
"talentul" cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem
valorile. Proiectul a fost depus la OSIM in 1980 si a fost brevetat in ...
ianuarie 2001. Pana atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona
inventia statului, iar in februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si
consilier tehnic la "Mercedes" ( 2.500 DM lunar) pentru a nu pierde,
eventual, proprietatea inventiei... Motorul sau se bazeaza, ca principiu de
functionare, pe "cazanul Traian Vuia", inventie folosita inca la
locomotivele Diesel electrice pentru incalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat
in domeniul transporturilor terestre si navale, in locul turbinelor din
termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice. In lume, mai exista doua
brevete in domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul
locomotivei cu aburi, necesitand combustibil solid sau lichid. "Motorul
Rusetel" foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui
motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina.
Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70
km/h viteza maxima) pot fi imbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu
apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing. Constantin
Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa
ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a
declarat, incantat: "reusita ar fi un miracol, si cred ca pentru un
asemenea caz ar trebui sa se inventeze Premiul Super Nobel". Din păcate,
ne conduc TÂMPIȚII !!!"***
”ROMANIA: colonie cuminte situata in sud-estul Europei, cu iesire la
Marea Neagra. Populatie = cata a mai ramas. Populatie cu drept de vot= cata vor
ei. Forma de guvernamant = Iohannis. Activitati economice = export materiii
prime si oameni. Prognoza pentru viitor = cum o da Dumnezeu. Istorie = anulata.
Venit pe cap de locuitor = au venit romanii, turcii, rusii. Acum tot
occidentul*** tara unde dreptatea lipseste, hotia domneste, cinstitii sunt
prosti, desteptii sunt hoti si mai ult
de jumatate din populatie sunt idioti.***Traim intr-o tara in care pizza vine
mai repede decat Politia sau Ambulanta. *** Bancile nu sprijina economia, fac
camata. Sanatatea nu previne bolile. Vinde medicamente. Educatia nu formeaza
oameni. Vinde diplome.***Poporul roman este un popor neutru. El nu se amesteca
in treburile interne ale Romaniei! ****Cum se cheama tara mea/ aia-n care
asculti manea? Unde unii beau cu lada, unde-i rata autostrada, unde multi n-au
paine-n gura/cine tine fraie fura? Care-i tara aia mica/ ce da votpe-ulei la
sticla?tara care e vanduta/peste nouazeci la suta/locu-n care c-o secure/ am
facut camp din padure/ unde orice primarie/ are om la puscarie? Cum se cheama
acea tara/ din care-au plecat afara/multi de ai lor dragi departe/ sa puna un
ban deoparte? hai raspunde la-ntrebare:/care-i tara despre care/iti vine ades
sa spui/ ca e tara nimanui? ***Sau tara aceasta sa fie in adevar romaneasca,
sau nici nu merita sa fie. ***"Tu, române ! nu-ţi mai urî tara, apără-i
numele şi spune-le străinilor ,,că român nu înseamnă hoţ de buzunare, nici
manelist, nici cel ce sparge seminţe în colţul blocului fără să aibă vreun
căpătâi pe lumea asta, nici cei cu ceafa în patru straturi care îşi atârnă la
gât lanţuri groase din aur şi nici femeia cu fuste înflorate care stă cu mâna
întinsă pe bulevardele capitalelor europene " ! Român este bunicul tău
care a luptat până în munţii Tatra şi la Cotul Donului, iar româncă înseamnă
bunica ta ce a rămas să-l aştepte crescându-şi copiii să fie oameni, nu
cerşetori.Spune-le străinilor că suntem neam vechi, că Europa a învăţat să
cultive pământul de la cei ce-şi odihnesc de mii de ani oasele în tarana asta
şi că am înroșit Dunarea de sânge apărându-le şi lor liniştea.Neamul tau nu a
avut linişte să construiască catedrale măreţe pentru că a stat mereu cu o mână
pe plug şi cu una pe sabie.Neamul tau nu a subjugat şi nu a exploatat niciodată
pe alţii şi de-asta oraşele lui nu sunt la fel de bogate pentru a fi admirate
de turişti, precum Londra, Paris, Roma sau Madrid…Nu avem Notre Dame, dar avem
Voroneţ, nu avem Waterloo, dar avem Podul Înalt, Mărăşeşti şi Posada, nu avem
Turnul Eiffel, dar avem Babele şi Sfinxul, nu avem Riviera Franceză, dar avem
Delta Dunării şi nu avem o Statuie a Libertăţii, dar avem un Gânditor de la
Hamangia.Să nu-ţi fie ruşine în faţa nimănui, pentru că tu nu eşti dator cu
nimic nimănui!" *** "DOVEZI DESPRE POPORUL ROMÂN:1. Sumerologul rus
A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra
întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului
şi chiar a Chinei”.*2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la
valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi
nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate
pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.* 3. Homer:
„Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”* 4. Platon (427 – 347
î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul
„CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune
lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe,
regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să
îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit,
neţinându-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului
dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai
multe boli. Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă
acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile
bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vin de la suflet şi de
acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi
în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de
sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindecă prin
descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în
suflete ÎNŢELEPCIUNEA”. Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe
acum mai bine de 2400 de ani!*5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce
urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până
în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”*6.
Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la
Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine.
Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2.000 de ani
înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu
aparţine numai României, ci întregii Europe.”*7. Friedrich Hayer 1899 – filozof
austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin”
(ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru,
şi asta acum câţiva ani).*8. Alfred Hofmann 1820 – în „Istoria Pământului”:
„Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o
minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum
o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să
se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare,
limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult
popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.*9.
Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A. - Civilizaţie
şi Cultură: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate
culturală cuprinsă între 6.500 – 3.500 î.H., axată pe o societate matriarhală,
teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile
indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca
fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie
europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de
reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”*10. Louis de
la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi
strămoşii Omenirii.”*11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor
trebuie căutate pe teritoriul României. intr-adevăr, localizarea centrului
principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la
nordul şi la sudul Dunării de Jos.”*12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai
Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanităţii, civilizaţia
neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.*13. Daniel
Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se
situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de
astăzi”.*14. William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut
acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi
apus”.*15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere
au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.*16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o
limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.*17. Universitatea
din Cambridge:– În mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit
în Europa;– Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate
OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia,
Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;– VEDELE (RIG V)EDA
cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul
Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele
sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.*18. Bonfini:
„Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor
neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât
nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”.*19. Ludwig Schlozer
(Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici
bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii
seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba
lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania
şi Ungaria în număr de milioane”.*20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui
Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa
mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.*21. Andre Armad: „Într-adevăr
acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de
traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică –
era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un
exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.*22. D’Hauterive
(Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească
în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales
rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care
se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai
nouă dintre toate”.*23. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi
şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care
glăsuiau mai demult părinţii lor”.*24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care
am spus că sunt daci”.*25. L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii
şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi
dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau
că şi geţii şi dacii provin de la traci”.**26. Martin Hochmeister
(Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri
cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau
numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova,Muntenia
şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.*27. Abdolonyme Ubicini
(Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi
ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu
geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate
mărturiile din vechime concordă”.*28. Universitatea din Cambridge (1922, The
Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în
Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”.*29. Jakob Grimm (Istoria
limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la
Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite
şi în fondul limbii germane”.*30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179):
„Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.*31. Carol Lundius
(Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii
popoarelor nordice”.*32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt
consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor
(daci) şi ai anglilor”.*33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al
II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii
Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă
latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din
locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba
rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună.
Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din
Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii
occidentale”.*34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente,
dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat
o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii
cunoscute astăzi”.*35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor
din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai
certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică
se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui
Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”*36. Harald
Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este
cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia
danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”*37. Paul Mac Kendrick:
„Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi
înguste ar putea-o califica drept barbară”. „Rumunii sunt membri ai unuia din
cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.” „Sus în Maramureş
există un loc marcat drept centrul bătrânului continent” (Europa de la Atlantic
la Urali).*38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de
Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.*39.
Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.*40.
Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): „În Italia, Spania şi
Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de lingua
rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.*41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller:
„Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii
tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că
filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut
ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte
că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături
trăind printre barbari”.*42. Clement Alexandrinul (Stromatele): „În sfârşit o
altă greutate de interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură
constă în aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară…
Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi
textele le păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor
că aceştia au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare
pe care o aveau în stăpânire”.*43. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona,
1928, în interviul dat lui Virgil Oghină):„Nu pot să înţeleg la rumuni mania
lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că
în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari
recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia
introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe
aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru
că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”.*44. Marc Pagel
(profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading,
Anglia): „Acum 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor
care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.*45. Clemance
Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii,
germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici
din Asia îi arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun
la Dunărea de Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.*46.
Jean Laumonier (în cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892): „Românul
sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”. *47. Andre le
Fevre (în lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893): „Celţii bruni
cărora etnografia le relevă urma din Dacia pâna în Armric (Bretania) şi
Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte indo-europene”.*48.
Împăratul Iosif al II-lea: „Aceşti bieţi supuşi rumuni, care sunt fără îndoială
cei mai vechi şi mai numeroşi în Transilvania, sunt atât de de chinuiţi şi
încercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei unguri sau saşi, că soarta lor, dacă
o cercetezi este într-adevar de plâns…”*** "Oamenii se tem foarte tare de
moarte și numai idealurile (farurile spre care înoată) îi pot face să păstreze
linia de plutire sau chiar să se sacrifice. Farul nostru, al umanității, e
stins. Acum fiecare și-a făcut un far individual dintr-un chibrit sau un jar de
țigară, traduse prin dezvoltare personală, extragerea potențialului maxim din
individ, nepăsarea față de opiniile comunității - tu să fii bine cu tine,
restul nu contează. Cât îl stimulează pe om această lumină și cât ține? Toți
caută sensul vieții și se întreabă de ce nu se sinucid.*** "Si daca
posteaza despre batrani sau padurile rase, cui foloseste? Fiecare roman
asteapta sa iasa in fața si sa se " sacrifice" altul.*** "Aţi
reţinut doar ceea ce va convine din tot ceea ce a trecut prin faţă ochilor
voştri.*** "Deși majoritatea oamenilor observă acest lucru, puțini sunt
cei care cred că este ceva nociv, ceva dinadins îndreptat împotriva noastră ca
ființe umane. Ne complacem în situație și, dacă nu plângem pe umărul cuiva, ne
plângem pe rețele de socializare, vorbim foarte mult dar nu facem nimic.
Așteptăm... așteptarea face parte din plan.*** "Pentru noi, „proștii”
plătitori de taxe și impozite, libertatea la care visam în decembrie 1989 s-a
transformat în umilință. Umilința de a fi tratați ca cetățeni de mâna a doua în
toate țările civilizate din lume. Umilința de a fi ignorați de autorități, de a
învăța în scoli insalubre, “modernizate” în fiecare toamnă până le cade
copiilor noştri tavanul în cap. Umilinţa de a fi tratați în spitale fără
medicamente și dotări minime, în care dacă nu te omoară brancardierul, te
omoară infecţiile intraspitaliceşti. Trei decenii am fost manipulați, mințiți,
furați de o clasă politică insalubră care și-a găsit rădăcini în minciunile şi
falsurile debitate după 22 decembrie 1989, data loviturii „iliesciene” de stat.
Am vrut să ne închinăm liberi unui Dumnezeu al iertării și iubirii. Am primit
în schimb un “cler” plin de foști securiști, catedrale megalomanice, mănăstiri
poleite cu mult aur și chipuri cioplite. Chipuri cioplite peste tot: în fruntea
partidelor, în fruntea instituţiilor publice! La care să se închine o lume cât
mai îndobitocită și manipulată de propaganda securisto-politică.*** "Un
adevărat lider nu conduce, el vine cu idei şi le pune în practică înainte de a
fi ales lider. El nu-şi doreşte să conducă ci să impulsioneze gloata pentru a
face ceea ce e corect. Dar voi nu vreţi un lider, voi vreţi conducători. Vă
place să fiţi conduşi cu o mână de fier. Să vi se spună ce şi cum să faceţi,
pentru că nu vă duce capul să faceţi singuri. Va place să fiţi verificaţi, va
place să ştiţi că acolo sus e cineva care trebuie să aibă grijă de voi şi de
familia voastră. Sunteţi patetici, nişte sclavi modernizaţi, bătuţi nu cu
biciul ci cu cardul bancar. Trăiţi şi munciţi pentru a evada o dată pe an
într-o vacanţă. Mulţi nu v-o permiteţi, dar mergeţi. De ce ? Pentru că aşa face
toată lumea. Băncile trebuie să trăiască de pe spinarea proştilor, şi o fac.
Chiar mai bine decât vă închipuiţi voi. Mergeţi pe o plajă şi staţi la soare
două săptămâni, întorcăndu-vă de pe o parte pe alta, ca mititeii pe grătar.
După ce vă ardeţi bine mergeţi şi băgaţi ceva chimicale în organism, alături de
o porţie de "cultură junk TV" pentru creier. La sfârşitul celor două
săptămâni vă simţiţi împliniţi ? Vă simţiti că asta e ceea ce v-aţi fi dorit de
un an de zile ? Apoi veniţi şi povestiţi "ce frumos a fost" şi
"ce bine v-aţi distrat" întorcăndu-vă la vieţile vostre jalnice,
aplecând capul şi purtând povara lanţului toată viaţă. Copiii vă întreabă - de
ce? Şi ce le răspundeţi ? Asta-i viaţa !*** "Ţara asta e ferfeniţă din
punct de vedere moral şi al încrederii în autorităţi. Oamenii se simt neîncetat
batjocoriţi de această castă de nulităţi pe care nu-i atinge nimic, pe care
nu-i responsabilizează nimic, pe care nu-i schimbă decât şefii lor după
criterii care nu au nicio legătură cu performanţa sau integritatea lor"
(fost ambasador)*** ”Tu, române ! nu-ţi mai urî tara, apără-i numele şi
spune-le străinilor ,,că român nu înseamnă hoţ de buzunare, nici manelist, nici
cel ce sparge seminţe în colţul blocului fără să aibă vreun căpătâi pe lumea
asta, nici cei cu ceafa în patru straturi care îşi atârnă la gât lanţuri groase
din aur şi nici femeia cu fuste înflorate care stă cu mâna întinsă pe
bulevardele capitalelor europene " ! Român este bunicul tău care a luptat
până în munţii Tatra şi la Cotul Donului, iar româncă înseamnă bunica ta ce a
rămas să-l aştepte crescându-şi copiii să fie oameni, nu cerşetori. Spune-le
străinilor că suntem neam vechi, că Europa a învăţat să cultive pământul de la
cei ce-şi odihnesc de mii de ani oasele în tarana asta şi că am înroșit Dunarea
de sânge apărându-le şi lor liniştea. Neamul tau nu a avut linişte să
construiască catedrale măreţe pentru că a stat mereu cu o mână pe plug şi cu
una pe sabie. Neamul tau nu a subjugat şi nu a exploatat niciodată pe alţii şi
de-asta oraşele lui nu sunt la fel de bogate pentru a fi admirate de turişti,
precum Londra, Paris, Roma sau Madrid…Nu avem Notre Dame, dar avem Voroneţ, nu
avem Waterloo, dar avem Podul Înalt, Mărăşeşti şi Posada, nu avem Turnul
Eiffel, dar avem Babele şi Sfinxul, nu avem Riviera Franceză, dar avem Delta
Dunării şi nu avem o Statuie a Libertăţii, dar avem un Gânditor de la Hamangia.
Să nu-ţi fie ruşine în faţa nimănui, pentru că tu nu eşti dator cu nimic
nimănui!”*** ”In Romania medicii sunt „criminali spagari” , profesorii sunt
„leneși incompetenți”, judecătorii sunt „corupți”,preoții sunt „retrograzi”,
corporatiștii sunt „spălați pe creier”, politicienii sunt „vânduți”,
jurnaliștii sunt „cumpărați”, tinerii sunt „frumoși și liberi de minte”, iar
copiii noștri ”analfabeți funcțional” *** ”Din zece oameni, doi sunt curiosi de
problemele tale iar opt se bucura ca le ai.”***”In Romania medicii sunt
„criminali spagari” , profesorii sunt „leneși incompetenți”, judecătorii sunt
„corupți”, preoții sunt „retrograzi”, corporatiștii sunt „spălați pe creier”,
politicienii sunt „vânduți”, jurnaliștii sunt „cumpărați”, tinerii sunt
„frumoși și liberi de minte”, iar copiii noștri ”analfabeți funcțional”! ***
”Ca sa-ti dai seama de nivelul culturii generale al unei natii, trebuie sa vezi
ce idoli are.” *** ”Traim intr-o tara in care cea mai mare realizare este sa
pleci din ea.” *** ”Romania are cel mai rapid om in apa si cel mai lent presedinte
pe uscat.” *** ”Am fost mândru că sunt ROMAN atunci când:- ARO a câștigat în
1984 Raliul Paris-Dakar,- Nadia a primit nota 10 în Canada,- STEAUA a invins
BARCELONA,- ROMBAC a făcut primul zbor.- Prunariu a zburat in Cosmos.-
Hidrocentralele Porțile de Fier, Vidraru sau Bicaz au aprins becul,- când
primul milion de tractoare și de Dacii au ieșit pe poartă ...,- când primele
sonde petroliere din Marea Neagră au început extracția numai pentru români!-
când sportivii olimpicii se situau în primii 12 din lume..,- când România
negocia pentru PACEA lumii cu Israel sau China,- când sesiunea ONU a fost
condusă de Corneliu Manescu, un comunist..- când la București dr. Barnard a
făcut prima operație pe inima din Europa.! Când medicina românească era de
referință .- când în România cercetarea științifică beneficia de un Reactor
nuclear iar Laserul Măgurele era unicat..-când Teatrul Romanesc era aplaudat
peste tot în lume..De ce atunci se putea ?*** „Nu le-a mai ramas decat sa
scoata mitralierele si sa ne mitralieze in stadion”, cum a facut-o Augusto
Pinochet, cel care i-a vandut pe chilieni baietilor scolii de la Chicago!” ***—
„Nu vă urez viață, căpitanii mei!/Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei!/Ce e
viața noastră în sclavie oare?/Noapte fără stele, ziuă fără soare./Cei ce rabdă
jugul ș-a trăi mai vor,/Merită să-l poarte spre rușinea lor!/Sufletul lor nu e
mai presus de fierul/Ce le-ncinge brațul, iau de martur cerul!/Dar românul nu
vrea câmpuri fără flori,/Zile lungi și triste fără sărbători./Astfel e vulturul
ce pe piscuri zboară / Aripile taie-i, că ar vrea să moară!/Astfel e românul și
român sunt eu/Și sub jugul barbar nu plec capul meu.”***” În „democraţia”
capitalistă ne-au fost mutilate până şi sufletele. Încercăm să găsim vinovaţii,
dar nu-i căutăm unde trebuie. Acuzăm corbii croncănitori de pe crengile
F.M.I.-ului. Deşi ne sar în ochi, precum silicoanele la show-urile păcătoase de
la TV., ne prefacem că nu vedem apucăturile escrocilor-lustragii din vârful
piramidei naţionale. Cu toţii alcătuiesc un cockteil vulgar, hidos, o supă
infectă, în noroiul căreia se scaldă aceiaşi jefuitori ai bogăţiilor ţării,
indiferent de partidele politice cărora le aparţin. ***”În țara ochilor închiși
Se zice că marele Will ar fi spus: „Întotdeauna mă simt fericit, știi de ce? Pentru
că nu mă aștept la nimic de la nimeni”. Pășind prin istorie cu ochii
închișiPoate este o impresie greşită dar, privind retrospectiv, pare că o mare
parte a istoriei noastre am parcurs-o cu
ochii închiși. Ochi pe care nici în prezent nu ne prea grăbim să-i deschidem. O
fi un defect genetic? O fi lenea ancestrală care ne îndeamnă la somnolență
perpetuă, sau doar o manifestare exterioară a nepăsării noastre cronice? Este
deja demonstrat, cu două mii de ani în urmă n-am văzut că romanii construiau un
pod peste ditamai Dunărea cu scopul de a-și trece oștile. Și ne-au cucerit.
Ne-au furat tezaurul țării, ne-au luat tinerii și femeile în lungi convoaie de
sclavi, ne-au exploatat aurul și argintul timp de două sute de ani. Și, poate
unic în istoria lumii, noi, poporul cu ochii închiși, ne mândrim azi cu această
înfrângere, socotind-o cea mai importantă realizare a istoriei naționale.
Inclusiv azi, după 20 de secole, printr-o neînțeleasă contorsionare a
sentimentului național proslăvim în imnul țării bucuria de-a fi fost supuși,
tâlhăriți, violați de romani. Mai târziu, n-am observat că flămândele neamuri
ale hunilor oprite din rătăcire în Câmpia Panoniei vor râvni la frumusețea și
bogăția Transilvaniei. Și au cotropit-o, au spus că-i a lor din totdeauna și au
refuzat să plece de acolo timp de sute de ani. Apoi, tot cu ochii închiși, am
acceptat entuziaști regi străini care, din tată în fiu, ne-au condus precum
bastonul alb pe orbi, timp de 78 de ani. Aveam pleoapele lăsate peste ochi
atunci când căminul strămoșilor a fost sfârtecat în bucățele de nu mai aveam un
loc al nostru nici pentru a pune scaunele guvernului devenit voiajor. Nu aveam
ochii deschiși nici atunci când am fost târâți, complet nepregătiți, în prima
mare conflagrație mondială. Din cauza orbirii noastre, atunci când întreaga
Europa lupta hotărâtă cu arma în mână pentru cauze pe care le vedea ca fiind
juste, noi am orbecăit. Am fost, pe rând, țară neutră, țară beligerantă, țară
în stare de armistițiu, țară necombatantă și din nou țară beligerantă. În
războiul acela absurd ca toate războaiele, noi nu am văzut mitralierele și
tunurile inamicului și ne-am bulucit, cu ochii închiși și gândul la îndurarea
Dumnezeiască, călare pe telegari, cu sabia goală în mână, sau pedeștri cu
piepturile învelite în pijamale, spre a opri cu carnea copiilor noștri ploaia
de plumb ucigaș. Nu am deschis ochii nici când, în primele decenii ale
secolului al XX-lea, conaționalii mână în mână cu alogenii au început să fure
pe rupte din bunurile noastre și nici când fără arme, fără echipament, fără o
minimă pregătire militară, cu o armată improvizată și subminați din interior de
politicieni vânzători de țară, am fost împinși în al Doilea Război Mondial.
Păstrând tradiția ochilor închiși, nu am văzut sufletele celor circa 300.000 de
tineri sfârtecați de fier și plumb înălțându-se la cer și nici durerea sângerie
a suferinței sutelor de mii de soldați români azvârliți în gulagurile Siberiei.
Nu am văzut nici când, poate ultimul mare patriot român, Ion Antonescu, a fost
trădat, vândut sovieticilor și apoi împușcat ca un câine. Ne-am comportat ca
orbii când un bețiv notoriu, mare iubitor de whisky și șampanie, prin simpla
mâzgălitură pe un șervețel al restaurantului în care își satisfăcea viciul,
ne-a aruncat pentru lungi decenii în gura hulpavă a marelui ucigaș sovietic.
Tot noi suntem aceia care am mers, cu ochii închiși, pe marele drum al
socialismului multilateral dezvoltat și am suportat, tot cu pleoapele coborâte,
o revoluție care n-a fost revoluție și trăim acum o democrație care nu seamănă
deloc a democrație. Mircea Eliade este și nu este de acord După modul în care a
fost expusă mai sus, istoria noastră pare scurtă, pare tristă și pare a fi
opera exclusivă a celor ce ne-au tot stăpânit. De acord și nu cu această
părere, eruditul Mircea Eliade descria astfel, sintetic, istoria românilor:
„Noi, românii, nu avem niciun motiv să idolatrizăm Istoria. Printre neamurile
fără noroc, ne numărăm în frunte. […] Cu ce am idolatriza, noi, românii,
Istoria? Descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și
praful s-a ales de el; nici măcar limba nu i se mai cunoaște.” Cu o viziune,
diferită de aceea a poporului cu ochii închiși, Eliade nu dă vina pe noi, pe
orbirea și nepăsarea românilor în confruntarea cu viitorul. El invocă în
apărarea noastră lipsa de noroc (!), invazia slavă și Occidentul. Acuză mai
ales Occidentul care ne-ar fi lăsat singuri în calea năvălirilor barbare și a
expansiunii otomane: „Pe noi, timp de cinci secole, ne-a scos din istorie
victoria Imperiului Otoman; și această victorie se datorează neputinței
occidentalilor de a se uni împotriva unui dușman comun. […] Istoria se făcea în
Apus; fără noi, datorită și sângelui nostru. Occidentalii nu stăteau nici ei cu
mâinile în sân, ci se luptau; dar se luptau între ei. Evident, lupta aceasta
între frați, veri și cumnați, nu putea avea aceeași sângeroasă intensitate ca,
prin părțile noastre, lupta cu turcii și tătarii. Se ardeau orașele în apus,
dar parcă tot mai rămânea ceva. Occidentul e bogat în ruine și toate sunt istorice.
La noi, nu rămânea nimic, nicio urmă. Încă din timpul năvălirilor barbare,
oamenii învățaseră cum să-și ardă satele și să le refacă primăvara următoare.
În timpul acesta, la o mie, două de kilometri spre Apus, se înălțau
catedralele, se îmbogățeau castelele, se înfrumusețau mânăstirile și oamenii
aveau prilejul, măcar la răstimpuri, să citească pe sfinți, pe teologi și pe
poeți, să înțeleagă că sunt oameni și să se bucure că trăiesc omenește – iar nu
ca fiarele sălbatice, prin munți, prin păduri, ca strămoșii noștri, care nu
aveau altă vină decât aceea de a se fi născut în calea răutăților.” Și, patriot
adevărat, Eliade nu-și pierduse încrederea în români. Nu-i putea incrimina:
„Românii nu au sabotat istoria”, ne spune el, „Au înfruntat-o și i-au rezistat
din toate puterile lor”. Realitatea de azi, lipsită de curtoazie, îl contrazice
pe Eliade. Dacă cineva poate spune că după 1989 românii au văzut drumul ce li
se așterne în față și că și-au înfruntat soarta „din toate puterile lor”, acela
fie este idiot, fie este parte a acelora care profită din plin de orbirea
noastră. Realitatea demonstrează, prin cuvântul sec al cifrelor, nu numai că am
fost orbi, dar că nici nu ne-a păsat de ceea ce se petrece! Realitatea de azi
arată cât se poate de convingător că nu am întrezărit distrugerea programată a
economiei României, prăbușirea țării în adâncul ființei sale și că nu ne-am
luptat, nu am schițat niciun gest notabil, pentru a o stopa! Mai mult, ea,
realitatea nemiloasă, ne spune că asemenea somnambulilor, ca aflați în transă,
ca drogați, noi, românii, am pus în mod voluntar umărul la definitivarea
tragediei statului român. De-ar fi trăit aceste vremuri, ar mai fi afirmat
Eliade că „Românii nu au sabotat istoria”? Ar mai fi spus el, pentru
posteritate, că românii au înfruntat istoria potrivnică și „i-au rezistat din
toate puterile lor”? Ar mai fi nevoie de cărți câte încap într-o bibliotecă
pentru a descrie dezastrul și dimensiunea nepăsării noastre… Pentru
exemplificare, iată câteva fraze ale unui specialist în materie de economie,
Constantin Ciutacu, director la Institutul Economic al Academiei Române. Sunt
fraze care surprind o clipă, o infimă părticică, din cutremurul devastator care
nici azi nu s-a oprit: „În 1989, infrastructura industrială situa România în
primele 10 ţări din Europa. Exista platforma Pipera, creată de francezi, unde
se construiau calculatoare; autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi
Bucureşti erau patente germane; avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi;
locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian; la Reşiţa se
fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania; Centrala nucleară
de la Cernavodă provenea din Canada. Putem spune, şi nu suntem nostalgici, că
începusem să ne integrăm acceptabil cu economiile mari ale lumii. România era a
treia ţară din lume, după S.U.A. şi Japonia, care fabrica anvelope gigant,
pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar două ţări din lume făceau
şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară
şi aerospaţială. […] Au venit «sfaturi» de la competitorii noştri europeni:
faceţi I.M.M.-uri, întreprinderi mici şi mijlocii, daţi afară muncitorii din
marile uzine, închideţi mamuţii industriali, produceţi kit-uri, componente, nu
produse integrale, faceţi cabluri, radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope,
nu locomotive şi tractoare. Parcă intenţionat, nu a existat o viziune politică
de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit
misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost
totul pe bază de program, o teorie a conspiraţiei. U.E. a fost creată pe baza
comunităţii economice a Cărbunelui şi Oţelului. Deci, România nu putea să intre
în grila europeană cu industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A
trebuit lichidată, ca un «bonus» pentru admiterea în U.E.” Ni se deschid ochii?
Frământările sociale, răbufnind periodic în mitinguri și demonstrații de
protest stradale, par a indica o oarecare dezlipire a genelor. Înșelătoare
părere. Este doar o, oarbă și ea, luptă politică! Nu are nimic de-a face cu
înfruntarea unei istorii potrivnice clamată de marele Eliade. Sunt, doar, noi
dovezi ale ceții care ne acoperă ochii, mărturii ale neputinței noastre de a
separa adevărul de minciună, ale credulității și proba lipsei complete din gena
noastră a acelui simț care permite omului cu ochii deschiși să priceapă, să
intuiască, sensul istoriei. Orbecăind, ne îndepărtăm de calea care ne-ar
permite să dovedim că suntem în stare să ne croim singuri istoria. Nepăsători,
ne lăsăm duși de curentul sinucigaș care, de secole, ne trece din postura de
vasali ai unora în aceea de supuși ai altora. Nu lipsa de noroc ne-a adus în
situația de azi, ci nepăsarea și încăpățânarea nefirească a păstrării
pleoapelor peste ochi. Ca o dovadă pe înțelesul tuturor, numai într-o țară a
ochilor închiși un președinte închinat doar stăpânilor săi și care timp de
cinci ani n-a făcut nimic pentru poporul ce l-a urcat în palatul din deal ar
putea avea incredibilul tupeu să ceară aceluiași popor încă un mandat. Și asta
pentru că, un altul asemenea lui, a reușit. Țara asta există, domnilor! Se
numește România. Ni se deschid ochii? Nu! Chiar de-ar fi să se supere acolo sus
Eliade, cu fiecare zi ce trece noi probăm că nu suntem capabili să înfruntăm
Istoria și, cum credea el, să-i rezistăm. Noi ne simțim bine așa. Ne place
mângâierea stăpânului pe creștetul capului și îngenunchiați, cu ochii plecați
încă, mai sperăm și acum în intervenția divină (premierul urmat de sfetnicii
apropiați s-a închinat îndelung unor sfinte moaște) care ar urma să ne facă,
fără niciun efort din partea noastră, puternici și fericiți.”***”Poporul roman
isi duce viata pe caietul de datorii. In Romania, am ajuns ca un caine sa aiba
posibilitati mai mari decat noi. *** ”Romania, o tara in sclavie, cand poate fi
independenta economic. Tara in care nu exista controlul de-a alege cine te
conduce, nu ai control asupra nici unei singure decizii economice importante.
***ce inseamna sa fii roman: deschid frigiderul,
deschid caserola de inghetata, in ea e patrunjel. Deschid cutia cu margarina,
in ea e ciorba. Iau sticla dee Borsec, beau, in ea e tuica. Cine mai intelege
romanul...”***investitii megalomanice care au costat vieti omenesti si
foarte multi bani, care n-au avut nici un rost: termocentrala pe sisturi de la
Crivina, de langa Anina, „Cocseria Noua” de pe valea Ţerovei, de la Reşiţa,
care a ars gazul de pomana timp de zeci de ani, fara sa produca un gram de
cocs; Patinoarul din Parcul Tricolorului nu a functionat niciodata ca suprafata
de „gheata” sintetica nu aluneca; Centrele de Informare turistica (menite sa
stea la dispozitia turistilor, sa le indice trasee, locurile de cazare,
frumusetile naturale), ridicate prin toate comunele tarii din bani europeni (in
caras severin sunt 70) si nu functioneaza niciunul, cand eficiente sunt
indicatoarele turistice si internetul; Catedrala Mantuirii Neamului, o
constructie uriasa din bani publici, ca si cum mantuirea este o aspiratie
spirituala colectiva si nu individuala - ea nu serveste vieti, ci vietii de
apoi; Casa Poporului numita acum Palatul Parlamentului este o cladire uriasa
care consuma enorm pentru utilitati si intretinere, este cea mai intinsa ca
suprafata, cea mai grea si cea mai scumpa cladire din lume. ****o mare de lume,
un pustiu de oameni”*** Romania incredibila: 200.000 pensii speciale, 80.000
doctorate dupa 1989, 2.200 generali”***Romania lucrului bine facut: bogatii te
invata cum sa faci foamea, tradatorii cum sa iubesto tara iar hotii cum sa fii
cinstit!*** suntem un popor stabil: prosti am fost, prosti am ramas***Viața
românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e
nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot
niciodată de pe ei”Trăiau în bordeie săpate în pământ, cu acoperișul la nivelul
solului. Îngrăditurile erau făcute din balegă amestecată cu pământ, iar oamenii
erau „foarte rezistenţi la oboseală” şi având toţi, fără deosebire,
„înfăţişarea cea mai umilă”. Erau „umiliţi până la ultima expresie la care
poate fi o fiinţă omenească.Bărbaţii, femeile şi copiii din fiecare familie,
oricât ar fi de numeroşi, dorm toţi de-a valma, iar păturile lor, „care le
slujeşte şi de saltele şi de învelitoare”, constau dintr-o bucată de dimie
groasă de lână.Hrana obişnuită a ţăranilor valahi este alcătuită „dintr-un fel
de aluat, făcut din mălai, amestecat câteodată cu lapte, pe care îl numesc
mămăligă”. În primele două sau trei zile după un post îndelungat, ei îşi
îngăduie să guste cu zgârcenie ceva carne.Informațiile culese de Bogdan Bucur
în lucrarea ”Devălmăsia valahă (1716-1828) O istorie anarhică a spatiului
românesc”,apărută la Editura Paralela 45, în 2008, prezintă mărturiile scrise
de către călătorii străini care au trecut prin Țara Românească în perioada 1716
– 1828, la numai 30 de ani de la Unirea Principatelor.Vina fanariotă. Perioada
selectată de autor este marcat în primul rând de o serie de experienţe
ticăloase, nefericite şi nenorocite recurente, care au adus grave prejudicii,
dacă nu chiar prejudicii insurmontabile în timp, dezvoltării armonioase şi
durabile a principatului valah pe termen lung, scrie autorul în chiar
prezentarea cărții.E vorba, evident, de guvernarea fanariotă din Țara
Românească impusă de nişte străini – greci din Fanar ”puşi exclusiv pe
căpătuială la Bucureşti, al căror unic obiectiv a fost administrarea coruptă a
treburilor publice în statul valah (în dorinţa de a acapara şi secătui
resursele naturale şi financiare de care dispunea Ţara Românească pentru ca
acestea să fie risipite în achiziţii nemăsurate de lux, dar mai cu seamă în
scopul licitării şi contra-licitării permanente la Constantinopol a tronului
valah)”, după cum scrie Bogdan Bucur..La toate problemele epocii se adaugă
cumplitele calamităţi naturale, meteorologice şi epidemiologice, dar mai cu
seamă teribilele dezastre umane (provocate de nesfârşitele războaie, invazii
militare, operaţiuni de jaf şi pradă desfăşurate toate pe teritoriul valah,
ultimele fiind pornite cu preponderenţă de la sud de Dunăre – un adevărat focar
regional de instabilitate), care fac din „Valahia turcească” – „o ţară cu
desăv.rşire despuiată, pustiită, jăfuită şi arsă” În veacul al XVIII-lea
fanariot. Atenţia călătorilor străini, dar mai cu seamă interesul legitim al
„lăcuitorilor” sunt stârnite de spectacolul distrugător al incendiilor
izbucnite în special în mediul urban şi generatoare de mari pagube pentru
avutul particular şi obştesc adesea accentuate de numeroasele jafuri ale
arnăuţilor şi cătanelor domneşti şi ale Agiei, implicate în stingerea focului
(aşa cum este cazul din luna februarie 1718, când un astfel de incendiu,
stârnit de vânt, porneşte în Bucureşti de la o „casă mică şi proastă”, focul
pustiind târgul p.nă în margine, arzând „mănăstiri şi case boiereşti şi tot ce
era înainte”Era o perioadă în care existau succesive ocupaţii şi invazii
militare austriece, ţariste şi otomane, în care oraşele valahe, bisericile,
mănăstirile, prăvăliile neguţătoreşti şi chiar curtea domnească sunt jefuite,
prădate, devastate şi incendiate fără milă.De exemplu, la 25 iulie 1737 turcii
transformă Mitropolia în geamie de „să-nchina într-însa paşii”, iar în luna mai
1769, un puternic detaşament otoman trece Bucureştiul „prin foc şi sabie” vreme
de şase-şapte zile, mahalalele Colţea, Măcelari, Săpunari, Sfânta Ecaterina,
Olari, Popa Nan, Broşteni, Oţetari ş.a. fiind prădate, oamenii batjocoriţi,
schingiuiţi, împuşcaţi sau tăiaţi cu iataganele.O imagine din 1789 a
extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni
călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu
aur. Viața în Țara Românească văzută de străini: Câineni, „un sat mic alcătuit
din câteva cocioabe mizerabile”În 1794, prin luna aprilie-mai, englezul John
Sibthorp, întreprinde o călătorie prin Banat, Transilvania şi Ţara Românească.
Notează că îndată ce trece de un lazaret şi pătrunde în domeniile turceşti
[adică în Ţara Românească], înnoptează în prima localitate valahă cea mai
apropiată de graniţa dintre Ţara Românească şi Transilvania austriacă, Câineni,
„un sat mic alcătuit din câteva cocioabe mizerabile”. După ce termină de luat
cina „într-o seară calmă şi liniştită, sub cerul liber, într-un peisaj cu
adevărat pastoral”, caprele cu iezii lor zburdând în jurul mesei, iar Oltul
susurând prin vale, un sărman ţăran valah îi oferă călătorului englez patul
său, care ”era atât de plin de paraziţi, încât l-am părăsit pentru podeaua de
lut pe care, acoperit cu mantaua de călărie, mi-am petrecut restul
nopţii”.Datorită scrisorilor pe care Christine Reinhard (soţia consulului
general al Franţei în Ţările Române, Charles Frederic Reinhard) le expediază
din Câineni şi Bucureşti, la 11 şi 17 iulie1806, ni s-a păstrat chiar şi o
descriere a „celei mai bune case” din acelaşi sat de graniţă Câineni, în care
înnoptează şi familia de diplomaţi francezi, după ce gazda a avut bunăvoinţa să
se mute în grajd, ca să lase la îndemâna înalţilor oaspeţi singura încăpere a
locuinţei, al cărei mobilier se compune doar dintr-un pat foarte mare de lemn,
acoperit cu un covor ordinar.”Ne vom cuibări cum vom putea mai bine şi, în ce
mă priveşte, îmi voi veghea copilaşii căci e atâta murdărie, încât mă aştept la
o noapte foarte agitată. Prevederile mele s-au împlinit căci în adevăr am
plecat de la Câineni fără să mă fi odihnit.Un alt călător englez, James
Dallaway, relatează condiţiile de locuire oferite, în anul 1794, prin lunile
aprilie-mai, de un bordei valah, în care un călător străin care tranzita Ţara
Românească putea înnopta, precizând că „în coliba în care am dormit, erau şi
copii şi oi şi iezi şi păsări”.”Eu am avut prilejul să dorm în paie, pe o platformă
mai ridicată, înconjurat de această companie gălăgioasă. Ţăranii au fost bine
plătiţi pentru această găzduire, renunţând cu plăcere la colibele lor”. Confesându-i-se
mamei sale, într-o scrisoare expediată din Ţara Românească, în acelaşi an 1794,
prin lunile iunie-iulie, John Bacon Sawrey Morritt mărturiseşte că în cursul
călătoriei de la Sibiu la Bucureşti, aproape că nu a intrat în nicio casă,
„nici chiar să mâncăm”, căci satele şi colibele [din Ţara Românească] sunt atât
de sărăcăcioase, „încât am dormit întotdeauna în trăsurile noastre sau sub un
pom mai degrabă decât să folosim o laviţă” (paturile fiind necunoscute pe
atunci în Ţara Românească) şi „să ne umplem de păduchi”Înnoptând într-un bordei
valahTranzitând Ţara Românească, în primăvara anului 1802, în tovărăşia
ambasadei turceşti ce mergea de la Constantinopol în Franţa, colecţionarul de
antichităţi şi mineralog englez, Edward Daniel Clarke, menţionează faptul că
prima staţiune valahă de poştă, din nordul Dunării, este localitatea Daia, „un
sat păcătos”, unde observă felul de a trăi al valahilor, „înfăţişat de un pat
de lemn, însă folosit mai mult ca un divan turcesc decât ca pat, căci era acoperit
de o rogojină, pe care şedea un bărbat cu picioarele încrucişate sub el şi
trăgea tutun din lulea”.Ţăranii din Ţara Românească, după cum presupune Edward
Daniel Clarke, vieţuiesc într-o stare de „cvasiinaniţie”, fiind „despuiaţi” de
tot ce ar trebui să posede şi „întreaga populaţie este redusă la starea cea mai
umilă de iobăgie”, locuind „în colibe de lut şi acoperite cu stuf, fără nici o
îndulcire a vieţii”.Dacă ţăranul poate într-un chip oarecare să-şi facă rost
numai doar de strictul necesar pentru a nu muri de foame, el nu mai caută nimic
altceva.Aceeaşi localitate de graniţă Daia este remarcată în octombrie 1805 şi
de către Louis Allier de Hauteroche, care tranzitează Ţara Românească,
călătorind de la Constantinopol la Paris. Cu această ocazie călătorul străin
menţiona faptul că satul Daia este „o îngrămădire de câteva bordeie săpate în
pământ, cu acoperişul la nivelul solului, care ţine pământul, paiele şi trestia
cu care aceste ciudate locuinţe sunt acoperite”, iar locuitorii „foarte
rezistenţi la oboseală” şi având toţi, fără deosebire, „înfăţişarea cea mai
umilă”, „umiliţi până la ultima expresie la care poate fi o fiinţă omenească,
îndură răbdători tot felul de jigniri şi de apăsări” în acelaşi fel şi de
aceeaşi mărime”, având „pereţii din lut şi acoperişurile din paie”. Într-una
din aceste locuinţe subterane, delo „potrivite pentru a-i feri pe locuitori de
asprimea iernii”, bărbaţii, femeile şi copiii din fiecare familie, oricât ar fi
de numeroşi, dorm toţi de-a valma, iar păturile lor, „care le slujeşte şi de
saltele şi de învelitoare”, constau dintr-o bucată de dimie groasă de
lână.Totuşi, atâta timp cât le îngăduie starea timpului, locuitorii ocupă
partea clădită deasupra pământului, dar iarna se retrag în nişte bordeie săpate
sub pământ, unde căldura se păstrează uşor cu ajutorul unui foc mic făcut din
gunoi uscat şi din câteva crăci de copaci şi care slujeşte totodată pentru ca
să-şi gătească hrana lor sărăcăcioasă. Hrana obişnuită a ţăranilor valahi,
despre care face vorbire William Wilkinson, este alcătuită, potrivit
diplomatului britanic, „dintr-un fel de aluat, făcut din mălai, amestecat
câteodată cu lapte, pe care îl numesc mămăligă”. În primele două sau trei zile
după un post îndelungat, ei îşi îngăduie să guste cu zgârcenie ceva carne, dar
cei mai mulţi nu pot să-şi îngăduie un ospăţ atât de bogat şi ei se mulţumesc
cu ouă prăjite în unt şi cu ceva lapte pe lângă mămăliga lor.Un alt călător
britanic, medicul William Michael, remarca, tranzitând Ţara Românească de la
Bucureşti la Dunăre, în ianuarie1818, faptul că „satul în care ne-am oprit
pentru a schimba caii putea foarte bine fi socotit drept sălaşul grosolan al
hoardei celei mai necivilizate”, locuinţele valahe (catalogate drept „hrube
subpământene”) fiind „toate clădite în acelaşi fel şi după acelaşi plan”.O
odaie pătrată (făcută din nuiele împletite ale căror locuri goale erau umplute
cu glod uscat), având un acoperiş de papură, alcătuia un fel de intrare într-o
bortă sub pământ la care te coborai pe câteva trepte; pe din afară, bordeiul
de-abia se înălţa deasupra pământului...Hoceagul (făcut din papură sau din
crengi împletite împreună) arăta centrul movilei ce semăna mai degrabă cu
ascunzătoarea unei cârtiţe, ce, îngropându-se în pământ, şi-ar fi aruncat pe
spate o grămadă de ţărână decât cu o locuinţă omenească.Harta României - anii
1870 - Una dintre primele hărți care apar într-un atlas britanic cu denumirea
oficială suprapusă peste "Moldova" și "Muntenia". Sursa
foto: roconsulboston.comÎmbrăcămintea: cojoace de blană ce-şi păstrau toată
lâna aşa cum este jupuităde pe spinarea oilor”O mărturie privitoare la
vestimentaţia inedită, pentru un european, a locuitorilor din localitatea
ilfoveană Băneasa îmbrăcaţi cu „cojoace de blană ce-şi păstrau toată lâna aşa
cum este jupuită de pe spinarea oilor” lasă, la 1824, un alt călător englez,
capelanul anglican Robert Walsh, care remarcă faptul că bordeiele „scobite în
pământ” ale ţăranilor valahi (în care vara locuiesc deasupra pământului, iar
iarna dedesubtul său), împrăştiate pe un imaş gol („fără un pom sau gard şi
fără niciun fel de arătură”), erau împrejmuite de „un gard de nuiele împletit”
şi construite din ziduri de noroi acoperite cu paie, având o adâncitură mare ca
o pivniţă.Nu se vedea deasupra pământului decât vârful acoperişului, care
alcătuieşte o parte din bătătura curţii. Se aflau câteva deschizături care
lăsau să iasă fumul şi să pătrundă lumina şi aerul. Unul din bordeiele în care
am intrat era o cârciumă. Avea o pivniţă plină de butoaie, cu mai multe
încăperi care se deschideau la aceeaşi adâncime, având mirosul şi înfăţişarea
unor morminte.Prin martie-aprilie 1827, trecând, în drum spre Dunăre, prin
câteva sate cu bordeie subpământene „a căror înfăţişare se asemuia unor grămezi
de băligar”, căpitanul de marină englez CharlesColville Frankland consemnează
faptul că aceste colibe mizerabile consistă pur şi simplu dintr-o săpătură
alungită în pământ, adâncă cam de trei picioare, deasupra căreia este aruncat
un acoperiş de paie şi trestie şi remarcă în acelaşi timp că „nu poate fi ceva
mai decăzut decât viaţa ţăranului român”.Extrema mizerie în care se zbate
populaţia săracă a Ţării Româneşti şi starea jalnică a satelor, vestimentaţia
zdrenţăroasă şi hrana mizerabilă a ţărănimii valahe (care este mămăliga),
precum şi faptul că în Oltenia sunt puţine oraşe şi acestea nenorocite, toate
aceste aspecte sunt remarcate, la 1830, de croitorul german P.D. Holthaus, care
apreciază că este un chin să vezi „cum arată de istovită şi lipsită de orice
lucrare a pământului această ţară roditoare”, în care sărăcia şi mizeria
stăpânesc chiar şi printre boieri.”Satele stau ascunse în văi şi nu pot fi
văzute din depărtare deoarece casele sunt în pământ. Acestea sunt ciudat
clădite. Cobori, de obicei, opt trepte în pământ şi intri printr-o mică
deschidere în două sau trei încăperi separate care se numesc camere. Deasupra
se află un mic acoperiş făcut din buruieni sau papură şi cu pământ îndesat.
Coşul, din spini împletiţi cu trestie, serveşte în acelaşi timp şi de geam prin
care coboară lumina zilei. În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală,
niciun vas; locuitorii nu ştiu ce va să zică un pat, ei au mai degrabă un
culcuş alcătuit din papură, se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot
niciodată de pe ei. I-am văzut adesea culcaţi în vizuinile lor în faţa unui foc
mare, uscându-şi hainele, prăjindu-şi porumbul sau grâul turcesc şi fumând”,,
povestește croitorul german, citat în cartea lui Bogdan Bucur. Ceremonialul
meselor la boierii româniÎn casele boierești se respecta, într-o ordine clară,
un întreg şir de activităţi, un protocol de care beneficiau toţi musafirii, în
special pentru masa de prânz şi pe care surse diferite ni-l descriu într-o
manier similară, scrie Necula Diana-Florentina în lucrarea, ”Ce mâncau și ce beau românii în secolul al XVIII-lea?”. Deşi nu se precizează
clar în alte izvoare, din Amintirile lui Radu Rosetti aflăm că erau trei mese
pe zi: micul dejun de astăzi era numit “zacusca” şi se lua în jurul orei 10,
prânzul era servit între 2 şi 3 după-amiaza, în timp ce masa de seara, la fel
de copioasă ca şi celelalte, pe la ora 10 seara. Cartea ”Revoluţiile Valahiei”,
scrisă de Anton-Maria del Chiaro, în calitate de secretar al lui Constantin
Brâncovranu relatează pe larg toate etapele pe care amfitrionul trebuia să le
respecte, onorându-şi oaspeţii. Mai întâi invitaţii se întreţin cu gazda într-o
altă odaie decât aceea unde va avea loc prânzul, unde sunt serviţi cu şerbet
ori cu votcă şi se aduce apă pentru a-si spăla mâinile în “ligheane turceşti,
de aramă spoită, cu capace găurite, lucrate cu multă artă şi aduse special din
oraşul Serai din Bosnia” Se vorbește, de asemenea, despre acelaşi protocol ce
are loc înaintea mesei propriu-zise, distribuţia sarcinilor între servitorii
casei fiind făcută la o simplă bătaie din palme a stăpânului, care înlocuia
clopoţelul din Occident: unul aduce ciubucele, unul aduce o farfurioară cu
dulceţuri de trandafiri şi o linguriţă, din care se servesc toţi musafirii,
altul răspândeşte esenţe frumos mirositoare în odaia cu pricina şi alţi doi
aduc ceşti cu cafea şi pahare cu apă, pe care invitaţii o beau de obicei după
degustarea dulceţurilor. Refuzul musafirului de a gusta din toate cele puse la
dispoziţie de gazdă, era considerat o dovadă de necinste. După acest moment,
toţi invitaţii treceau într-o altă odaie, unde se ţinea ospăţul propriu-zis, de
unde, în mod normal, nu trebuia să lipsească preotul, care binecuvanta sub
ochii tuturor bucatele, înmuind o bucată de pâine în mâncare, după ce spune “un
Tatăl Nostru în greceşte sau slavoneşte ”Atunci când binecuvantarea mesei şi
rugăciunea de mulţumire iau sfârşit, oaspeţii, “inclinându-se uşor în faţa
gazdei” se aşează la masă, însă nu întâmplător, ci în funcţie de rang, spune
del Chiaro, capul mesei fiind rezervat stăpânului casei.Tot stăpânului casei îi
revine dreptul de a bea primul pahar de vin, servind apoi pe toţi invitaţii
săi, cu acelaşi pahar, care trece din mână în mână. După terminarea mesei,
gazda îşi invită musafirii în aceeaşi odaie în care serviseră votcă şi
dulceţuri, pentru a se spăla din nou pe mâini.Tot aici sunt servite şi
cafelele, dar şi nelipsita narghilea. Mulţumind pentru toate cele oferite, invitaţii
pleacă spre casele lor, iar capul familiei este primul care se retrage în odaia
proprie, “în vederea siestei”, care succede de obicei prânzului, atât în zilele
lungi de vară, cât şi în cele de iarnă. ***suntem o generatie trista cu
fotografii fericite*** Ţara noastră a avut nevoie de când este ea de un alt
popor.***Romania, tara cu conducatori tampiti - scoti millitari la pensie la
40-45 de ani iar civilii sunt buni pentru front pana la 63 ani! *** incetati cu
tembelismele de genul: imi e scarba de
Romania, m-am saturat de Romania, Romania e o tara de c---t, traim in Romania
si asta ne ocupa tot timpul… Cu ce este de vina Romania, aceasta tara minunata,
pe care ne-a dat-o Dumnezeu? Romania nu are nimic defect.*** „Privește
înapoi cu mânie” - „Liderii mondiali” au depășit limita demenței. „Dacă vrem să
descifrăm corect locul, rolul și însemnătatea oamenilor de stat în istorie,
trebuie să o facem, musai, înăuntrul imperativelor politico-militare ale
vremurilor cărora le-au aparținut” (Vasile Pârvan, 1928). Trăim vremuri păgâne,
cumplite, satanice. Sistemul medico-sanitar românesc se află în moarte clinică,
iar după sucombarea deja programată nu va fi depus pe catafalc. Va fi vârât
într-un sac negru și dosit într-un loc ferit de ochii românilor. România alocă
cei mai puţini bani sistemului de sănătate, faţă de orice alt stat din UE şi,
din cauza celei mai grave recesiuni din istorie, plănuieşte să cheltuiască şi
mai puţin pe sănătatea românilor. Spitalele sunt înglodate în datorii şi nici
un ministru nu a găsit virajul corect ca să scape sănătatea din aceste
probleme. Cu gloabele trădătoare de Neam înșurubate la tastatura de comandă a
Nației, „prostimea” - cum o numesc călăii Neamului - nu are cum să facă față
agresiunii fără precedent a celor care, „pentru câțiva dolari în plus” au
transformat cetățenii României în sclavi-cobai experimentali și/sau carne de
tun în războiul altora. „Liderii mondiali” au depășit limita demenței.
„Bilderbergii” de la Davos, care într-un exerciţiu ritualic anual se întâlnesc
să plângă cu lacrimi de crocodil din „profundă” preocupare pentru soarta
planetei și a omenirii, aceşti autodeclarați lideri ai lumii, situați dincolo
de limita demenței s-au erijat în stăpânii planetei şi vor da nas în nas cu
„teoria conspirației”, negată de ei prin mult trâmbițata „Mare Restare”. „Cei
născuți mai devreme” îi mulțumesc Domnului că au apucat și vremuri normale,
frumoase, când, chiar dacă au existat greutăți, acestea aveau altă natură. Nici
cele de după Al Doilea Război Mondial nu au fost atât de malefice și
distructive ca cele contemporane, dar pe atunci, omenii erau mai oameni,
umanismul funcţiona la parametri normali. „… ca Burducea/ Când cu steaua, când
cu crucea”. La un post Tv din Colonia Corporatistă sub Ocupație Militară
Străină (C.C.O.M.S.), numită oficial încă România, prizonieră a lagărului
concentraționar U.E. și a autoerijatului jandarm mondial - Uniunea Statelor
Agresoare (U.S.A.), în calitate de „«partener» strategic”, un hopa-mitică ce
apare și dispare precum sinusoida curentului alternativ, în și din primul plan
media ne anunță: „România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa.
Patru români mor în fiecare oră din cauza unui AVC”. Personajul în discuție
iese din nou în prim-plan, făcând pe salvatorul românilor, dar jocul lui de
„alba-neagra” ar părea hilar dacă n-ar fi condamnabil. Declarațiile acestui
hopa-mitică readuc în actualitate o butadă care circula în România pe timpul
guvernului Petru Groza, cu referire la duplicitarul ministru al cultelor,
preotul Constantin Burducea: „- Ce mai faci?/ - Ce să fac, ca Burducea./ Când
cu steaua, când cu crucea”. Chiar dacă vrea să se agațe ca un cercel de mersul
vremii, noul Burducea tot strein rămâne pentru români. Arme bacteriologice Să ne
amintim de cele mai cunoscute și temute arme bacteriologice din istorie:
Virușii himere, Virusul Nipah, Rinderpesta, Agentul orezului, Toxina
botulinică, Tularemia, Ciuma, Ebola, Antraxul, Variola… La care pot fi adăugate
gripa aviară, pesta porcină, AH1 N1, Covid-19, cu ultimele forme şi denumiri,
multe dintre acestea fiind creații diabolice ale celor cca. 300 de
laboratoarelor americane din China-Wuhan și din alte 36 de țări (între care și
cele din Ucraina).La 11 martie 2020, așa numita, Organizatia Mondială a
Sănătății, corect spus Organizația Criminală a (ne)Sănătății - condusă de un
personaj implicat direct în moartea a mii de etiopieni -, a acționat
dispozitivul de declanșare a genocidului planetar prin care a detonat
machiavelica înșelătorie a istoriei. A declarat oficial pandemia mondială
numită Covid-19, deși condițiile unei astfel de măsuri nu erau respectate.
Pandemia Covid-19 (unii spun „plandemia” - știu ei de ce) a bântuit planeta
până la 24 februarie 2022. Atunci, odată cu declanșarea operațiunii militare
ruse din Ucraina, Covid-19 a „murit subit”, realitate pentru care un glumeț
virtual a propus ca Președintelui Federației Ruse să-i fie acordat „Premiul
Nobel pentru pace” pe anul 2022. Jungla televizată reactiveză panică isterizată
Jungla televizată a C.C.O.M.S. reactivează zilnic starea de panică isterizată
promovată la începutul tragi-comediei C-19 de un „tătar” cu spitale în flăcări,
de „Comandantul acțiunii”, de Rujatu' cu epoleți vișinii de la Spitalul SRI… și
mulți, mulți alți berbeci clonați după modelul Baphomet. Dacă pe vremea lui
C-19 isteria deceselor „din cauză de Covid” deținea recordul, astăzi isteria
s-a deplasat în domeniul „deceselor subite” ale înțepaților anti-C19, a hranei
umane injectate cu ARNm, presărată cu prafuri de insecte, a aerului otrăvit
prin „chemtrails”-uri, prin uragane, cutremure și multe alte provocări
diabolice letale. Seria de cutremure recente de mare amplitudine din Turcia au
avut „particularități” nemaiîntâlnite, după specialiștii declarând: „Nu am mai
văzut așa ceva!”[1]. Să fie vreo coincidență cu îndepărtarea steagurilor
americane de la baza Incirlik, care după ce președintele S.U.A., Joe Biden, a
calificat evenimentele din 1915 drept „genocid”?[2] H.A.A.R.P.-ul să trăiască!,
zic „marii resetatori”, pescuitori în ape tulburi, care urmează „pas cu pas”
comenzile viperoide ale Davos-ului. Mai devreme sau mai târziu, unii dintre noi
vor avea șansa să asiste la desfășurarea unui altfel de „Nürnberg” pentru
„Crimă și pedeapsă” unde vor fi judecați Roskolnikovii de astăzi. „Îmi apăr
Țara și Nevoile și Neamul” „Ne vom uni cu toți cei care înțeleg că S.U.A. și
Occidentul nu au dreptul moral să conducă lumea din cauza crimelor coloniale pe
care le-au comis de-a lungul timpului”, spunea Serghei Lavrov. Occidentul l-a declarat
criminal pe Putin pentru că a intrat pe teritoriul unui stat artificial creat
de fosta U.R.S.S., chiar dacă sau mai ales pentru că a descoperit și anihilat
cele 21 de laboratoare de arme bacteriologice, luând prizonieri un general
american și un general francez găsiți „întâmplător” în Ucraina. Cu milioanele
de vietnamezi, iugoslavi, libieni, sirieni, şi afgani uciși de U.S Army în
războaiele lor de agresiune cum rămâne? Cu președinții americani care au
ordonat agresiunile armate împotriva unor state suverane cum rămâne? Ca-n tren?
Conștient că citând declarația de mai sus, unii îmi vor lipi eticheta de
„putinist” sau de „pro rus” declar că nu sunt nici pro rus, nici pro-ucrainen,
nici pro-american, dar țin cu Neamul meu și nu vreau să-mi pierd ceea ce mi-a
mai rămas - demnitatea. Sunt Român și asemenea lui Mircea, îmi apăr Țara și
Nevoile și Neamul! Românii vor Referendum Național, nu război cu rușii. A murit
dreptatea în România? Masa parlamentară şi guvernamentală a trupelor de idioţi
inutili României, găştile de sfertodocţi şi frustraţii din cele trei palate
dâmbovițene, depun mari eforturi să ne facă părtaşi războiului, doar aşa vor fi
pe placul Occidentului şi-i vor păstra scaunele gras retributie. C.C.O.M.S.
este condusă de către actualul șef de stat spre un război în care românii nu au
ce căuta, un război în care pământul strămoșesc va fi pârjolit, iar locuitorii
lui transformați în carne de tun vor pieri pentru a satisface nemernicia Noii
Ordini Mondiale, „Marea Resetare”, în care vor să ne arunce antiromânii aflați
pe scaunele decizionale ale palatelor menționate. Ei nu au nici un drept să
decidă în numele Poporului Român. Numai un Referendum Național poate hotărî,
iar românii vor pace, nu război!
*** traim intr-o tara in care cea mai mare realizare este sa pleci din ea...
·
Artin
Side: ”Fără
supărare... dar aceasta este realitatea României. Nu s-a schimbat nimic de când
Herodot spunea că principala problemă a Dacilor este beția. Poporul român s-a
născut bețiv... a rămas bețiv. *** România: țara repetenților. Te-ai
întrebat vreodată de ce trăiești tu în România; o țară devastată de o corupție
patologică? De ce le merge altora bine, deși par niște ticăloși sau niște
idioți, iar românilor le merge rău? Suntem noi românii mai răi decât alții?
Românii nici măcar nu au ce vota, pentru că tot spectrul politic este total
corupt. Românilor nici măcar nu li se oferă vreo opțiune viabilă. Uneori, lumea
pare că nu are nicio logică. Tocmai aici este ideea; ca să înțelegem ce se
întâmplă, ar trebui să înțelegem puțin lumea...*** V-am spus și cu
prilejul altor postări că habar nu avem care este natura reală a lumii în care
trăim. E reală? E doar o simulare la nivel mental? Îmi aduc aminte o replică
celebră din filmul Matrix: "Ai avut vreodată un vis atât de convingător,
încât să pară real? Când te trezești, cum vei ști care este visul și care este
realitatea?". Interesant. Poate că tot ceea ce tu credeai că e vis, era de
fapt realitatea... iar ceea ce tu numești realitate este, de fapt, un vis; o
imensă simulare creată de către propria ta minte. Asta ar însemna ca tot ceea
ce ni se întâmplă fiecăruia dintre noi să fie doar un răspuns al propriei
noastre minți la concepția de viață pe care o avem. Să luăm un caz concret,
vreți?***Să presupunem că trăiești în România, iar corupția din jurul
tău este halucinantă... Poate că tu însuți ești coruptibil, iar mintea ta nu
face decât să reflecte acest lucru. Ai un preşedinte complet imbecil... poate
tu însuți acționezi ca un imbecil, iar mintea ta vrea să-ți arate asta. Țara
este vândută sistematic străinilor de către niște trădători... poate tu însuți
ai niște înclinații de trădător, iar mintea ta nu face decât să-ți proiecteze
consecințele. Tot ceea ce alegi să fii... se întoarce înapoi la tine, sub formă
de realitate. Ai votat cu Ion Iliescu... și apoi ai constatat că este un
escroc. Tu însuși ai înclinații escroc! Ai votat cu Emil Constantinescu și apoi
ai constatat că e cam tâmpit și nu pricepe nimic? Tu însuți ești cam tâmpit și
nu pricepi nimic! Ai votat cu Băsescu și apoi ai constatat că este un bandit
șmecher? Tu însuți ai înclinații de bandit șmecher! Ai votat cu Johannis și
apoi ai constatat că este un dobitoc pervers. Tu însuți ai înclinații de
dobitoc pervers! Ai votat cu Nicușor Dan, iar acum constați că este un
retardat. Tu însuți acționezi ca un retardat! Realitatea nu este decât o
oglindă a propriilor tale opțiuni... Acum, să presupunem că nu ai votat
pe niciunul dintre acești clovni... Atunci de ce ți se întâmplă ție toate
nenorocirile generate de ei? Pentru că - probabil în trecut - și tu ai fost
așa... dar n-ai învățat nimic din lecțiile acelea. Acum, ești târât de către
propria ta minte în fața acelorași situații, pentru a trage concluziile. Nu
vrei? Foarte bine... atunci vei fi târât din nou! Poate în situații și mai
grave... care să te oblige până la urmă să înțelegi. Totul este doar o lecție
pe care nu ai înțeles-o. Și, exact ca la școală, atunci când nu pricepi
lecțiile... rămâi repetent. Nu e nimic personal aici. Nu sunt alții de
vină, ci tu însuți! Vă aduceți aminte ce spuneam la început? Totul este o
imensă simulare, existentă doar la nivel mental. Realitatea e o iluzie. Toți
cei din jurul tău sunt o iluzie. Eu însumi sunt o iluzie pentru tine! Tot ceea
ce îți spun eu acum nu este decât o proiecție a propriei tale minți, care îți
transmite un avertisment: te aflii în România pentru că ești un repetent...**** Țara tuturor
posibilităților... rele. Americanii ne-au spus în față că avem un guvern
penal și un președinte ilegitim. Avem un
guvern plin de penali... la propriu! Avem un premier cu antecedente de
corupție, înconjurat de penali dovediți. Este de neconceput să ai un cabinet
format în întregime din oameni care au avut scandaluri de corupție în spate”
întregul regim politic e corupt. Dacă în acest sistem intră un om cinstit...
pur și simplu nu poate face nimic. Cu cinstea nu ajungi absolut nicăieri în
politică. Să vă iasă din cap ideea că veți vota vreodată oameni cinstiți.
Politica marginalizează sistematic cinstea. Oamenii cinstiți nu ajung niciodată
să conteze. Pentru România e un moment cheie... e momentul să realizăm cu toții
că trebuie să abandonăm cu totul acest sistem bolnav numit politică... Toți
vorbesc despre "trezire"... dar toți sunt în același vechi sistem
politic. Dacă tu încă mai crezi că vei vota vreodată vreo salvare... atunci nu
te-ai trezit. Să fie clar. În mod paradoxal, această situație disperată în care
se află România... are o menire. Se întâmplă o mulțime de lucruri rele în
România. Nu vă alarmați... se poate întâmpla mult mai rău! Bucurați-vă că încă
nu avem parte de vreun război sau vreo invazie. Încă. Dumnezeu vrea ca noi să
înțelegem ceva.
·
asapteadimensiune.ro: ”În România, cu presa de căcat și
idioți fără creier, totul este supus relativismului."
·
Augustin
Augustin Pe buletinul de vot nu a ajuns nimeni din
afara grupului infracțional organizat ...Dar este greu pentru o nație care sta
cu capul in jos si fundul in sus...La cules ,desigur
·
Augustin
Buzura: „Când vom
redeveni cu adevărat un popor? Sunt destui cărora le este ruşine că sunt
români. Unii sunt bine plătiţi ca să le fie ruşine. Alţii vorbesc în numele
păcatelor ascunse, iar alţii sunt doar mulţime, gură-cască, anticomunişti şi
europeni cu ziua. Trebuie să fii înainte de toate ROMÂN! nu suntem cu nimic mai
prejos decât alții!”
·
Aura
Aurica: Ro. a primit 4
ani de PSD, cu executare.
·
Auras
Tereaca: in Romania
sunt oameni catre traiesc sub cerul liber!!!***
·
Aurel
Iulian Aparaschivei Poporul
român se aseamănă cu pasărea ce a stat mulți
ani în colivie.Iar cînd i se redă libertate,această pasăre a uitat să
mai zboare.Scînteia mult așteptată de poporul asuprit poate veni de la o mână
de patrioți gata oricînd de jertfa supremă.Altă cale de a trezi spiritul
patriotic și războinic al românilor nu există.Orice luptă necesită sacrificiul
uman.Numai așa românii se vor trezi din lunga nepăsare față de viitorul
pruncilor lor.Eu nu mă pot resemna cu jugul sclaviei moderne și cu actualul
stat mafiot.Sunt gata oricînd să mor ptr.o Românie mai bună.Cine își iubește
viața o va pierde.Cine nu pune preț pe viața lui o va cîștiga.Cred că alături
de alți frați și surori patrioți ca mine pot aprinde scînteia dreptății.Se vede
clar ca bună ziua că este din ce în ce mai rău ptr. clasa muncitoare... Iar
România este îngenuncheată de datorii externe ptr.următorii 70 de ani.Ce bine
să mai fie în acest ritm?Iar pașnic s-a văzut ce am rezolvat....Adică nimic!
România are și ea nevoie de o nouă paradigmă în care națiunea să fie pe primul
loc, iar acest fapt se va petrece indiferent cât de tare s-ar agăța clasa
politică de la București de vechile forme și de birocrații prăfuiți de la
Bruxelles!”, a declarat fostul europarlamentar. ***: "Poporul român
se aseamănă cu pasărea ce a stat mulți ani în colivie.Iar cînd i se redă
libertate,această pasăre a uitat să mai zboare.Scînteia mult așteptată de
poporul asuprit poate veni de la o mână de patrioți gata oricînd de jertfa
supremă.Altă cale de a trezi spiritul patriotic și războinic al românilor nu
există.Orice luptă necesită sacrificiul uman.Numai așa românii se vor trezi din
lunga nepăsare față de viitorul pruncilor lor.Eu nu mă pot resemna cu jugul
sclaviei moderne și cu actualul stat mafiot.Sunt gata oricînd să mor ptr.o
Românie mai bună.Cine își iubește viața o va pierde.Cine nu pune preț pe viața
lui o va cîștiga. Cred că alături de alți frați și surori patrioți ca mine pot
aprinde scînteia dreptății.Se vede clar ca bună ziua că este din ce în ce mai
rău ptr.clasa muncitoare.....Iar România este îngenuncheată de datorii externe
ptr.următorii 70 de ani.Ce bine să mai fie în acest ritm?Iar pașnic s-a văzut
ce am rezolvat....Adică nimic!
·
Avram
Florea: "Romanii
plang, daca iti cumperi TV mai mare ca al lor. *** "Toata lumea injura. De
ce nu îi ajutam pe ai noștri și ajutam pe cei din Ucraina, pai diferența este
simpla "Una este sa-ți cada casa din cauza unei bombe si sa fugi din
propria ta tara, sa-ti lasi in urma parintii/prieteni si neamurile si sa fugi
intr-o tara straina doar cu copilul tau, in timp ce tatal lui, e gata sa moara
pe front, pentru o cearta intre batrani. Si alta este sa ți cada casa pe tine
de lene".. Asa ca nu mai comentati aiurea. natie mai rea ca romanu nu
exista!
·
Barbu
Ştefãnescu Delavrancea
România este patria noastrã şi a tuturor românilor.E România celor de demult
şi-a celor de mai apoiE patria celor dispãruţi şi a celor ce va sã vie.”
·
Beinor
Baubeck: "Vorba
dl -lor P Țuțea, L Blaga, C Brâncuși, I Antonescu: Suntem un popor de lași,
Suntem un popor de scursuri, Suntem un popor de hoți, Suntem un popor de falși,
Suntem un popor de fricoși"
·
Bogdan
Diaconu: ”În timp ce
agitația crește insuportabil pe teme de nimic, țara ne fuge de sub picioare,
România e scoasă la mezat, iar un partid aflat la guvernare vrea să își tragă
vreo trei județe sub formă de stat în stat.*** O țară jucată la table, printre
înjurături și aburii alcoolului. *** România se împarte iar în pro și contra,
iar restul e lăsat de izbeliște.
·
Bogdan
Petriceicu Hasdeu:
„Moldova, Transilvania și Muntenia nu există pe fața pământului. Există o
singură Românie: există un singur corp și un singur suflet, în care toți nervii
și toate suspinele vibrează unul către altul.”***”Purtând pe trup înfipta
gheara/Si-n suflet drojdii de venin,/De zece ori sarmana tara,/Ramasa-n voie la
strain,/D-abia putând sa mai respire,/Mereu lovita de calai—/De ce te plângi
c-a-ta peire/Îti vine de la fii tai?/O nu si nu, iubito mama!/Acei ce roaba
te-au tradat/Prin furtisag români se cheama,/Mânjind un nume
uzurpat!//Trecut-au vagabunde gloate/Prin ospatosul tau ogor,/Si ti-au lasat în
urma toate/Gogosi de vierme rozator!/Un venetic îti da cu peatra,/Îti da un
altul cu ciomag,/Primiti la masa si la vatra/În loc sa zaca lânga prag!/-O nu
si nu, iubito mama!/Acei ce roaba te-au tradat/Prin furtisag români se
cheama,/Mânjind un nume uzurpat!//Ei nu-ti sunt fii. Priveste-i
bine:/Cunoaste-ti laptele din sân/Si din napârcele straine/Alege puiul de
român!/Nu blastama victima frunza,/Ci scutur-o de negrii gâzi:/În foi sa nu se
mai ascunza/Cumplita droaie de omizii/O nu si nu, iubito mama!/Acei ce roaba
te-au tradat/Prin furtisag români se cheama, /Mânjind un nume uzurpat!//
Deschide cronica strabuna/La anii marilor nevoi,/Când soartea fulgera si
tuna/Potop si flacara pe noi:/Sa vezi c-acea grozava ciuma,/Ce-n veci de veci
te-a otravit/S-acuma iarasi te sugruma—/E veneticul înfiat! //Românul geme-n
batatura/Pe când strainii chiuiesc/Si urla cântece de ura,/Sugând pamântul
românesc!/Iar tu, o scumpo Românie,/Tu nu stii singura ce zici,/Lovind, pe
fii-ti cu mânie/În loc sa bati pe venetici! //Sunt multi românii prin
catune,/Sunt multi ca stelele din cer,/Dar norul greu când îi supune/ Luceferii
în ceata pier!/Sunt multi românii în tot locul,/Sunt multi ca floarea din
gradini,/Dar nu s-a dezvalit bobocul/ Impiedecat de maracini! /De vrei sa scapi
duioasa raza/A mii de stele românesti,/Tu norul ce le-nmormânteaza/Din cerul
tarei sa-l gonesti!/De vrei sa smulgi plapânda floare/Din buruieni si din
scaieti,/Tu-i fa curând un loc la soare:/Hai dara la plivit, baietii/O nu si
nu, iubito mama!/Acei ce roaba te-au tradat/Prin furtisag români se cheama, /
Mânjind un nume uzurpat!”
·
Bogdan Radulescu: ”România este
prinsă în ghearele a trei clanuri de mafioți: 1. Clanul serviciilor. 2. Clanul
politicianist cu tot ce înseamnă el. Politicieni de la nivel central și
administrație locală stil căpușă. 3. Clanul magistraților. Ăștia sunt cei mai
noi si mai periculoși dintre toți. Toate
aceste 3 categorii de lipitori țin captivi 19 milioane de oameni. Ce este cu adevărat periculos este faptul că o
dată cu apariția grupului organizat infracțional din justiție cercul se
închide. România devine captivă si încătușată. Nimic nu mai mișcă fără voia
lor. Din momentul ăsta, foarte puține lucruri mai sunt necontrolate de aceste
trei categorii de căpușe. Eu cred ca doar cu “dinamita” mai poti destructura
infestarea asta. Eu, ca român, îmi
doresc să se facă orice este necesar pentru a dinamita aceasta clică coruptă
care ucide Romania. Aș tăia în carne vie in justiție. Dacă cade acest bastion,
numarul 2 cade de la sine. Rămâne să te
descurci în liniște cu securiștii.
·
Bogdan Vasile 21 DECEMBRIE 1989 -
21 DECEMBRIE 2024. CUM STĂM DUPĂ 35 DE ANI DE PUTERE POPULARĂ, DUPĂ UCIDEREA
LUI CEAUȘESCU DE CRĂCIUN ȘI DUPĂ MOARTEA CELOR 1.166 DE ROMÂNI PE ALTARUL
LIBERTĂȚII. Președintele țării, partidele sale, PSD și PNL, judecătorii CCR,
procurorii Parchetului și serviciile secrete de toate culorile trădează, fură,
ucid și mint ani la rând după care, când vine vremea ca poporul să voteze, bagă
banii poporului în buzunarele unor nimeni în drum semianalfabeți de pe TikTok
pentru ca aceștia, printre jocuri, manele și înjurături, să facă reclamă
mascată unor pseudo suveraniști ca Simion și Georgescu folosind un vocabular
simplist, singurul pe care îl înțelege tiktokărimea românească. Oameni arestați
de forțele de opresiune pentru că vorbesc liber, publicații interzise pentru că
publică adevăruri și afaceri închise pentru că au capital românesc.
Tiktokărimea plătită de sistem cu banii poporului capătă tupeu și își trimite
reprezentanți lângă Șoșoacă iar ea îi duce în parlament unde împreună încep să urle,
să instige la violență și să se filmeze mândri în aplauzele frenetice ale
audienței needucate de pe facebook și tiktok. Primul ministru al Ungariei, țara
care a preluat controlul Ardealului, vine la București să dea ordine lui
Ciolacu, un prim ministru român ale cărui singure merite sunt că și-a tras în
mod fraudulos certificat de revoluționar, că a fost la vânătoare cu șmenari
străini și că e promovat de cusătoreasa Dana Budeanu. Poporul nu citește
listele electorale și bagă în parlament la grămadă oieri pârnăiași,
videochatiste, mici afaceriști mufați la banul public, soroșiști vopsiți în
suveraniști, pesediști aurizați, peneliști șoșocarizați și securiști reciclați.
Curtea Constituțională este populată de slugi politice care nici măcar nu au
fost vreodată judecători și care, la ordin extern, încalcă orice lege vor ei.
Datoria milioanelor de români ajunge la 200 de miliarde de euro dar drumurile,
școlile și spitalele sunt aceleași pe care le-a construit Ceaușescu iar
deficitul bugetar atinge pragul de 8% amenințând astfel să ducă statul în
incapacitate de plată a pensiilor. Sute de miliarde sunt scoase din România
prin fraudă, corupție și cu sprijin extern dar serviciile de informații se
ocupă doar de cei care vorbesc liber înspațiul public.Consiliul Național al
Audiovizualului vânează naționaliști la ordinul Institutului filo-sionist Elie
Wiesel finanțat de la buget adică de către cei vânați. Trusturile de presă
importante mint de rup și încasează mită electorală de la partidele sistemului
care cheltuiesc banii publici pe reclame politice în timp ce vocile
naționaliste din spațiul public sunt arestate și anchetate pe model stalinist
adică sionist bolșevic. Banca Națională a României nu mai este a românilor,
cele 1,200 de întreprinderi și fabrici românești au dispărut definitiv,
resursele naturale sunt exploatate de străini, copiii români învață doar despre
alte neamuri, bolnavii mor cu zile în spitale care se dărâmă pe ei și românii
își caută de zor salvatori mesianici în loc să se educe și să-și salveze astfel
copii și familiile lor. Jumătate de românie a fugit din țară și astăzi se nasc
mai mulți copii români în diaspora decât în țară în timp ce colapsul ratei
natalității interne garantează extincția neamului românesc în câteva generații.
România este repopulată cu străini, George Simion vrea să dea cetățenie română
la 800.000 de evrei, Georgescu promite să-l invite pe Netanyahu la București
deși acesta este artizanul genocidului palestinian, sirian, libanez și yemenit.
Naționalismul este compromis de Vadim Tudor care trădează și devine
filo-sionist, suveranismul este capturat de Georgescu, Șoșoacă și Simion care
intră fiecare pe rând în combinații cu sistemul filo-sionist trădător ce s-a
eternizat la putere și care a transformat România în colonie. Cultura română
este grotescă, actorii români fac politică neomarxistă pe față iar
intelectualii promovează opere precum cea în care sionistul H R Patapievici îl
spurcă pe Eminescu și scrie că “Radiografia plaiului mioritic este ca a
fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării”. A mai
rămas ceva de spus?A, da, toate cele de mai sus sunt produsul POPORULUI ROMÂN
luat în ansamblul său. Noi toți suntem ucigașii libertății cucerite în 1989 cu
prețul vieții și plătim în fiecare zi un preț uriaș pentru aceste crime
imprescriptibile. Și noi dar mai ales copiii noștri. Și suntem în situația asta
pentru că în 1989 nu a fost revoluție ci lovitură de stat, pentru că schimbarea
de sistem nu a fost opera trezirii conștiinței poporului ci a luptelor dintre elite
și pentru că nici atunci nu am înțeles și nici acum nu înțelegem că mereu ne va
fi rău dacă așteptăm să ne aducă altcineva bunăstarea pe tavă. Închei cu durere
în suflet pentru că singura concluzie logică este aceea că Dumnezeu ne-a dat
șansa libertății dar a uitat să ne pună-n pungă și un manual de utilizare a ei.
Cred însă că dacă ne educăm, dacă ne implicăm civic și dacă ne unim în
comunități reale naționaliste putem să începem să scriem chiar noi, oricând
acest manual. Putem începe chiar azi. Încă mai este timp.Cu drag la
voi.Trăiască neamul românesc milenar, liber și prosper!România românilor, numai
a românilor și a tuturor românilor!Bogdan Vasile - un român înstrăinat.*** ”România nu este în faliment de anul
acesta ci de zeci de ani de când am tot avut balanța comercială deficitară.
Până acum nu s-a văzut pentru că băncile sioniste au acceptat să ne dea bani
împrumut cu dobânzi maxime pe care voi le-ați plătit cu veselie. Criza asta
care vine acum nu este cauzată decât de refuzul acelorași bănci sioniste de a
mai da împrumuturi elitei antiromânești care a sufocat complet justiția,
guvernul, parlamentul și administrația publică. Asta este tot. Nu mai vin bani
pentru că s-a cam vândut tot e era de vândut, resursele naturale sunt
controlate de străini iar forța de muncă rămasă în România nu mai poate produce
banii necesari pentru a continua cu împrumuturile criminale. Așa arată
începutul sfârșitului pentru statul român așa cum îl cunoaștem noi. Vin alți
stăpâni să preia România și noi, minoritarul neam românesc, trebuie să ne
împăcăm cu viața de minoritari sau să pornim pe calea lungă și anevoiasă de
recucerire a țării prin educație, prin comunități reale și prin asumare cu
orice preț și de oriunde am fi a luptei naționale. Sau putem să continuăm pe calea
pe care mergem acum și să ne mulțumim cu firimiturile pe care ni le aruncă
stăpânii sioniști și marile puteri care astăzi ne folosesc la negocieri despre
care noi nu avem nimic de spus. Ce alegeți?Ce cereți liderilor voștri?Cum vreți
să vă implicați concret în această luptă?Aștept răspuns la aceste întrebări
pentru că de unul singur nu pot salva un neam și se pare că nici Dumnezeu nu
poate*** Suntem, cu toții, doar un sac peticit cu himere, invidii și bârfe. De
aia se duce dracu’ neamul ăsta!***Bogdan vasile: mizeria umană care zace-n
români are nevoie să murdărească orice și pe oricine se ridică să lupte pentru
cauza libertății românilor. Sunt uluit
mereu să văd câtă răutate zace în români și încerc din răsputeri să-mi păstrez
interesul pentru acest neam de șmecheri, combinatori și bârfitori vestiți. Sunt sătul de voi până peste cap. Voi nu
meritați să fiți scoși din haznaua existențială în care vă bălăciți.
·
Boris ioachim: Şi vai! Nimic nu mă mai mulţumeşte/În acest veac noros şi
mercantil,/Căci pentru unii are balta peşte –/Dar pentru cei mai mulţi doar
stuf şi mâl./Şi bărbăteşte îmi întinde mâna/Ceţosul viitor – ca să mă
tragă-n gol /Stăpână peste toate e minciuna/Şi tot mai negre zile-mi dau
ocol./Banala viaţă mi-o trăiesc cu spaimă/– Şi tot mai des mă-ntreb de ce exist
–/Dar umbră fac pământului cu faimă/Şi cu succes mă mint că-s
optimist./Jur-împrejur prostia sublimează –/Se-mprăştie rapid, ca un microb…/În
capete sus-puse brav tronează/Şi minte cu nesaţ poporul rob./Pâine şi circ
oferă astă ţară –/Pâine abstract, dar circ mai mult decât concret/– Norocul
– curva asta chioară/Pe hoţomani-i îmbuibă berechet./Aşa că, vouă,
lucrători de glie/Rămâne-vă un singur compromis:/Trăiţi în griji şi-n crasă
sărăcie/Căci clasa muncitoare merge-n paradis…
·
Bradut Florescu:” unul din "vechii"
publicitatii romanesti, si-a incheiat contractul cu Realitatea Catavencu, unde
coordona strategia de comunicare a grupului, si a plecat in
Thailanda. IATA CE ARTICOL A SCRIS, DUPA CE A PLECAT: Rostul .
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O
tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani,
muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni
si înselatorii care nu duc nicaieri. Exista trei mari surse de rost pe
lumea asta mare: familia (batranii), pamantul si credinta. Batranii.
Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig.
Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe
trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau
de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe,
flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna,
fara macar o mana de paie sub ciolane.Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi.
O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait
atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani
nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor. Pamantul. Care pamant?
Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi
ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se
intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati
sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un
purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente,
thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".La
noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti
Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si
soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem
UE.Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui
Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si
broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le
pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa
dispara!Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc
acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata
liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei
dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5
dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti
puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de
puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la
marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.Fetele noastre se
prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita.
Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu
de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza. Parintii
nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la c-- pe vestici. Iar noi facem
infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.
Suna-ti familia, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru
vii si pentru morti. Sa traiesti.***
"României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți
voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu
bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu
minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe
lumea asta mare: familia (bătrânii), pământul și credința. Bătrânii. România îi
batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține în foame și în frig. Sunt umiliți,
bruscați de funcționari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de
pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de
care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde și
bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o
mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă
vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii
e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există
familie. Fără bătrâni nu există viitor. Pământul. Care pământ? Cine mai e legat
de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el?
Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează
"Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajați să crească
pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte
inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor
supraviețui fără ajutoare de la țările "prietene". La noi chestia
asta se numește "agricultură de subzistență" și lui tanti Europa nu-i
place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la
hypermarketuri frantuzești și germane, ca de-aia avem UE. Cântatul cocoșilor
dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat,
corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe
care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin
urmare, le califică drept niște arhaisme barbare. Să dispară! Din bețivii,
leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul
lor n-a avut pământ, ca nu erau în stare să-l muncească. Nu știu ce înseamnă
pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens
aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se
trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți
gângavii și pe toți puturoșii ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de
partid, șefi de pușcării sau de cămine culturale. Și acum sunt tot ei sau
odraslele lor. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului,
de milă, de sila, creștinește. Credința. O mai poartă doar bătrânii și țăranii,
câți mai sunt și cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai
vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel
anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de
camp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară oamenii
ăștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, în schimb, o variantă modern
de credință, cu fermoar și arici, prin care ți se văd și țâțele și portofelul
burdușit. Se poartă la nunți, botezuri și înmormântări, la alegeri, la
inundații, la sfințiri de sedii și aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea
eroilor Revoluției. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă și cu un
"Tatăl nostru" spus pe jumătate, că trebuie să raspunzi la mobil.
Scuze, domnu părinte, e urgent. Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem
pământul să facă ăștia depozite și vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii
doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se
împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să se înscrie pentru viza
de Canada.Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân și cu
bani, cu care se mărită. Băieții noștri fură bancomate, joacă la pokere și beau
de sting pentru că știu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se
prostituează. Părintii noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la fund
pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru și de la multinaționalele
lor, conduse de securiștii noștri.Sună-ți familia, pune o sămânță într-un
ghiveci și aprinde o lumânare pentru vii și pentru morți.
·
Calin
Georgescu: „Trăim
într-o formă anti culturală, s-a pierdut rușinea. Și s-a pierdut rușinea pentru
că lichelele și lacheii de serviciu și-au văzut visul cu ochii: cozile de topor
au devenit topoare, după 1989, și au vândut pe mărgele de plastic întreaga
țară. România a fost vândută de cei care au preluat puterea în 1989 și apoi
și-au dat-o unul altuia. Au vândut-o cu bună știință, România nu mai deține
nimic, nu are economie. România nu este un stat, ci o corporație...” *** CALIN
GEORGESCU: România, așa cum o știam sau
o visam, nu mai există. Iar cel mai dureros nu e faptul că ne-au fost luate
suveranitatea, resursele, decizia politică sau demnitatea națională – ci că nu
mai există nici poporul care să și le dorească înapoi.România de azi nu cere
independență, nu vrea dreptul să-și decidă singură destinul, nu mai are curajul
să gândească în afara tiparelor impuse de afară. O majoritate amorțită,
atomizată, convertită la „rațiunea supraviețuirii” cu orice preț, fără luptă,
fără întrebare. Mic, bere, bârfă și o glumă bună – și totul trece. E o formă de
zen balcanic, de supunere liniștită, care distruge încet dar sigur orice formă
de demnitate colectivă. Remus curt: ”georgescu a înțeles asta. Și a plecat. Nu
pentru că a fost învins politic, ci pentru că a realizat că nu ai cu cine.
România nu mai vrea martiri, nu vrea proiecte grele, nu vrea suveranitate –
vrea confort, subsidiu, și un vinovat din patru în patru ani. Așa dispar națiunile: nu cu armele, ci cu
indiferența.”
·
Cami
Di: ”românilor le pute
tot ce-i românesc!”
·
Camil
Petrescu: "Cînd
va veni sfîrşitul lumii/ Românii nu vor fi atenţi/ Isus a spus: „Talita kumi“/
Dar nu pentru inconştienţi/ Iar Ziua Domnului, ca hoţul/ În miez de noapte va
sosi/ Femeia va dormi, iar soţul/ Reviste porno va citi./ N-avem conştiinţa
tragediei/ Şi totul luăm „à la légere“/ Noi, campionii băşcăliei/ Am compromis
orice mister./ Avem o scuză de faţadă:/ „Lasă, că merge şi aşa!“/ Trădăm la
primul colţ de stradă/ Şi-apoi încălecăm pe-o şa./ Senzaţia e de plutire/ De
infinit paraşutism/ Noi am făcut mişto subţire/ Şi de marxism, şi de fascism./
Ce Decebal şi Burebista?/ Ce patriotul cărturar?/ Trăiască Miţa Biciclista/ Şi
berea rece la pahar!/ Mitică veşnic să trăiască/ Şi noi pe lîngă el, noroc!/
Filozofia chelnărească/ E tot pe loc, pe loc, pe loc!/ Întreaga drojdie se
scurse/ Din mahalale de Fanar/ Şi-n loc să fim un roib de curse/ Noi am ajuns
din cal – măgar./ Pe primul loc e-njurătura/ Ea pentru toate e un leac/ Simţi
cum îţi umple toată gura/ O moştenim din veac în veac./ Noi „facem“ şi „băgăm“
de-a valma/ Noi suduim neîncetat/ Iar la acest popor, sudalma/ E o religie de
stat./ La treburile serioase/ Noi nu ne concentrăm destul/ Avem o somnolenţă-n
oase/ Şi-o zeflemea de prost fudul./ Si doar la reluări de faze/ Parcă ne mai
trezim puţin/ N-avem profil de kamikaze/ Tiparul nostru-i byzantin./ Apocalipsa
furtunoasă/ Îi sperie pe pămînteni…/ Pe noi nu ne-o găsi acasă –/ Vom fi la
meci, sau la pomeni./ Aceasta, poate, ne e soarta/ S-o tragem şi pe asta-n
piepţi/ N-aveţi decît să-nchideţi poarta/ Dacă tot face ea pe moarta…/ Hai, că
românii e deştepţi!
·
Carmen
Miulescu Romania este
tara cu cele mai multe onguri din Europa, organizatii non profit, non
guvernamentale care formeaza Statul Paralel si care inregimenteaza o poroportie
ingrijoratoare de neica nimeni si tradatori de tara finantati de
neonazist.
·
.
·
Carmen
Popa: ”Eram destul de
deziluzionata, supărată in sinele meu ca trăiesc în mijlocul unui popor căruia
ii place sa fie călcat în picioare și care atunci când cineva ii deschide ochii
se uita mirat doar pt scurt timp ca este trezit, adormind apoi atât de repede.
·
Casian
Balabasciuc: ”Dacă ai
spus tot ce era de spusDe cei ce fac poporul de rușineTe-au judecat ca pe un
nesupusȘi-au aruncat cu pietrele în tine.De-ai îndrăznit să ceri un drept
cândvaȚi-au spus că nu ți se cuvine dreptul,Că nu s-a pomenit așa cevaOri cine
ești s-o faci tu pe deșteptul.Dacă din moștenirea ta au luatFără să-ntrebe de
li se cuvine,N-au mulțumit și nu s-au săturat,Ci traista și-au umplut fără
rușine.De-ai dat binețe, dacă n-au răspuns,Privirea întorcând, să nu te vadă,În
minte rumegau un gând ascunsDe hoț ce-adastă noaptea pentru pradă.Și dacă toate
astea nu-ți ajungSă înțelegi cu cine ai a faceÎnseamnă, dragule, că ești
nătâng,Vrednic n-ai fost și lasă-mă în pace!***"Suntem unicul popor căruia
Dumnezeu i-a băgat în traistă. Nu a văzut că avem traista spartă. ***
"COMODITATEA INDUSĂ. Tentația confortului personal, dulcea poleială a unui
deznodământ cumplit de amar, îngroapă în indiferență un întreg popor.
Raționamente egoiste și amorțite de miasmele lașității se scaldă în scuze
penibile și se dezmiardă cu neobrăzare în lumina unei realități trecute de
multă vreme peste nivelul de alarmă. Scuze caraghioase precum „ ce pot face
eu”, ” sunt prea mic”, „ nu am putere”, „ nu este treaba mea”, „ se descurcă și
fără mine” sau „ lasă că are cine să o facă” au adus o întreagă societate în
pragul dezastrului. Și fiecare membru al ei așteaptă calin să vadă care va fi
deznodământul, mințindu-se că va fi bine. Dar nu va fi. Iar atunci vor începe
să ne copleșească regretele tardive, care de obicei vin la pachet cu învinuirea
unui destin imaginar. Suntem comozi când realitatea ne cere să avem opinie,
când ne confruntăm cu un risc fie el și mărunt, când trebuie să spunem cu voce
tare ce credem că este bine și ce nu, când cel de alături icnește sub povara
greutății și nu binevoim să-i întindem o mână de ajutor, când nu ne doare
nedreptatea făcută altora decât cei care suntem. O comoditate supremă, care ne
dă iluzia că nu ni se poate întâmpla ceva rău, plutește în gândurile noastre. O
nepăsare tinzând constant către nesimțire sugrumă omenia din fiecare spectator
la supliciul propriului viitor reducând noțiunea de om la cel mult un soi de
cochetărie despuiată. Foarte rar mai apar într-o astfel de societate
personalități dispuse să-și sacrifice munca, viața și familia de dragul unor valori
morale din ce în ce mai voalate, intrate pe calea uitării și abandonului și
împinse constant către anihilare. Acești martiri ai descompunerii morale sunt
primii trădați, loviți, condamnați și denigrați de semenii, de apropiații și de
colegii lor care de altfel întotdeauna fac mare caz că nu mai sunt
conducătorii, oamenii cu curaj și demnitate, apți să stăvilească decăderea. De
unde această comoditate? Din lipsa de educație sau din educația greșită induse
din tenebrele reeducării de tristă amintire și din lașitate. Din frică, din
abuz, din lipsa de conștiință. Oameni ca toți alții, comunități întregi, așa
cum ne arată istoria, le-au înfruntat. Chiar dacă au pierdut, ei rămân dovadă
umanității că ființa omenească poate să-și depășească temerile și limitele. Ce
au avut mai mult decât urmașii lor? Respectul față de morală, respectul față de
sine.
·
Catalin
Beciu: "Părăsiti,
denigrati, împuşcați, incarcerați, otrăviți, alungați... Aşa au murit toți cei
care au făcut ceva pentru țara asta. Încurajator, nu? Băi, e de la noi, tată!
Ne crăcănăm cum vine un străin şi îi dăm totul moca, să nu cumva să creadă ăla că
suntem țărani needucați, iar când avem câte un geniu îi luam tot, îl arestăm,
îl împuşcăm, îl exilăm, ca nu cumva sã n-aibă loc de el vreun mediocru neamț,
austriac sau franțuz. Cât v-au apărat Codruța, Coldea şi USR de corupți, v-au
dispărut pădurile, gazul, petrolul, apa menajeră, câmpurile, fermele şi toată
industria. La nemți, austrieci şi francezi. Bravo, vigilenților! Nene, de sute
de ani facem la fel. Fix la fel. Surpriză! De sute de ani ne iese la fel. Fix
la fel. A, aveți grijă cu ruşii... Cât vă fură ăilalți şi zahărul din ceai,
stați cu ochii pe ruşi şi pe chineji, ca să fiți cool, occidentali, evoluați.
N-are mare legătură cu ce am scris, dar din tot poporul lui n-a fost niciun
giurubete pe lângă patul de moarte al lui Enescu. Noroc cu câinele ăla, da'
după cum vedeți nu e vreun mioritic, ci o rasă de prin Anglia.
·
Catalin
Borangic: "suntem
o națiune tribală, organizată pe clanuri și grupuri, o națiune unde dacă nu ai
pe cineva, nu faci parte din vreun club interesant ești fiul ploii. Suntem un
popor minunat, caracterizat de slaba solidaritate socială. Care, e adevărat,
irumpe uneori distrugător. Ca apoi să ne năpădească părerile de rău și să ne
întoarcem între țarcurile personale.
·
Catrina
Ludwig: "La rele
imitam ca maimutele tot ce vedem in SUA. Cand e vorba de cele bune, asteptam sa
ni se serveasca la pat.
·
Cătălin
Tudose: ”o rușine, o
infecție, un prezervativ folosit aruncat într-un șanț, asta a ajuns România sub
talpa acestor "conducători", jigodii slugarnice, degenerate, corupte
și trădătoare!
·
Cezar
Bolliac: sărmană
Românie;/Pe cine aştepţi oare s-aline-a ta durere?/Pe-acela ce te suge, te
calcă în picere?/ Pe cei carii te-ar vinde de mii de ori pe-un tron?
·
Cezar
Lupes: "Această
țară, scumpă țară, nu doar că nu se face bine,/ Dar se-adâncește tot mai mult
și tot mai mult șade pe vine./ E ca o roată de noroc pe care-un pumn de
dobitoci/ O-nvârt la nesfârșit râzând bazându-se doar pe escroci. ***
"ASTA nu este România mea, nu este România adevărată, nu este România lui
Eminescu, ci a celor care l-au exilat în debarale ca să-și poată etala
tristețea și frustrările impotenței fizice și morale.La vreme de noapte fără
stele, Sfinxul nostru din Carpați varsă fiere pentru că a trăit atâtea milioane
de ani aici în Grădina Maicii Domnului, în Edenul în care Dumnezeu l-a așezat
întâiași dată pe Adam.”
·
Charles
Mountbatten-Windsor:
„Mai sunt multe de făcut în România. Dacă aceste locuri dispar, ar fi un
rechizitoriu pentru o lume care şi-a pierdut sufletul.”
·
Ciprian
Alexa: "Noi
suntem un popor care asteptam sa face celalalt si penteu noi. Suntem plini de
invidie si ura. Cand cineva are si face ne uitam chioras la el. Suntem un popor
de inculti, unii ne manipuleaza cum vor ei, daca ne zice ca cioara este alba,
mergem si zicem si noi la fel. Asa au fost crescuti de comunisti si asa au
ramas si tot asa au incercat sa isi educe si copiii. Din cauza asta din '90
incoace ne conduc doar hoti si minciunosi.
·
Ciprian
Danciu: ”o țară în
care Poliția Română, la nivelul de bază, este plină de burtoşi semianalfabeți
şi slab pregătiți, o țară în care unii agenți ai Poliției Române nu cunosc
legile şi Constituția, o țară în care unii procurori bâjbâie grețos între
mandate, teamă, lipsa unor minime insticte umane şi lipsa unor cunoştințe
minimale"
·
Ciuca
Mihai: "Cretineii
astia mici au priceput ca datoriile tarii sint si datoriile lor? Si ca, la fel
cum banca iti ia casa ca nu ti le platesti pe alea personale,iar camatarul iti
ia masina, degetul sau nevasta cind nu ti le platesti, tot asa si creditorii iti
iau tara daca nu platesti imprumuturile. Adica iti iau pe nimic singura banca
inca aflata in proprietatea statului, te obliga sa vinzi la fier vechi
termocentralele, sa vinzi pe nimic terenurile agricole, sa vinzi in graba
resursele naturale, porturile, aeroporturile si companiile inca profitabile.
Cind nu mai ai nimic, te lasa in paragina sa-ti dai in cap unul altuia ca in
Namibia si Rwanda. Pentru ca asta e soarta coloniilor sarace, devalizate si
distruse economic, a caror educatie demantelata sistematic anuleaza orice sansa
de a se mai trezi vreodata, tensiune sociala, razboi civil. Sigur, pe urma, isi
cer scuze. Iar tu, prost mic ce esti, îi crezi politicosi si educati.
·
Claudia
Claudia Bucataru:
"Nu se merita sa riști pt nimeni. Nu mai este ce a fost, lumea e
indobitocită, speriată, manipulată. Fiecare sa isi duca crucea. Se sparg in
valuri toti si stau in casa si asteapta sa faca altcineva ceva pentru ei.
Romanul isi merita soarta.
·
Claudiu
Iordache: "Mitul
României continuă să rămână acela al lui Iisus coborât de pe cruce în batjocura
alor săi! Repudiată, insultată, umilită, România, cu crucea pe umeri, urcă
răbdătoare dealul Golgotei. Ea știe că va fi răstignită, a câta oară, între
tâlhari. Știe și continuă să calce, resemnată, pe pământul bătătorit doar de
tălpile ei."***"Noi, românii, călcăm prea umili pe pământul nostru! O
turmă de oi în vizită la cimitirul libertății pierdute! Am crezul că românul
post-decembrist este asuprit! Nu! I-au asuprit doar gândirea! O putere detașată
de societate, chiar opusul ei!” *** ”de astăzi este drumul acela îndepărtat din
Moldova căruia i-au fost turnați abia câțiva metri pentru ca stăpânirea
ciocoiască să se poată lăuda cu el, cu gura ei mieroasă și parșivă! nu mai este
demult o țară, este o colonie de suflete învrăjbite! Rătăcită în lumea asta de
ipocriți, de demagogi, de parveniți, de filistini, de zarafi, de oameni de
nimic, de ființe fără de țara pe care și-o vând fără frică de Dumnezeu, și fără
altă credință decât în lăcomia „fratelui porc” nesățios al lui Constantin
Noica, România mea, unde ești?
·
Codrina Elena Suditu. Offf, cum sunt unii care cred ca
le-au inteles pe toate si, de fapt, nu au inteles nimic si fac jocul hotilor.
***
·
Cojocaru
Ion: "Tăcut e
românul,/ Ca crucea de piatră,/ Ca iarba ce crešte,/ Nevinovată.../ Ca floarea
din care/ Se rupe, se taie,/ Ši iar înflorešte/ Nemuritoare.../ Tăcut e
românul/ Ši răbdător, / ca apa tăcută/ Dintr-un izvor.../ Tăcut, ca pădurea,/
Ce este tăiată,/ Pădurea, ce tace/ Ši când e furată.../ Tăcut e românul/ Din
Țara lui dulce,/ Tăcut, ca Hristos,/ Ce plânge pe cruce.../ Ne naštem acasă !/
Noi suntem români !/ Cu mâini ridicate/ Din vechi rădăcini !/ Acasă ne naštem/
Ši-aici înflorim,/ Tăcuți, ca copacii,/ Până murim.../ În suflet ne doare,/
Inima plânge —/ Aša noi ne naštem:/ Cu frica în sânge.// Buneii ši tații/ Aša
ne-au lăsat/ După necazul,/ De ei îndurat.../ Tăcut e românul/ Cu frica în
sânge,/ El tace, cand limba/ I se interzice!../ El tace ši-nghite,/ Înghite ši
tace,/ C-aša e românul —/ Un bulgăr de pace...
·
Constanta
Bugiugan: ”Calitatea
și prețurile produselor romanesti sunt discutabile, pentru că noi atât putem.
Asta nu înseamnă că produsele din supermarket-uri ar avea nu știu ce calitate
extraordinară.Sunt doar niște surogate pline de E-uri,nu se compară nici pe
departe cu "originalele" țărilor din care vin importate,doar
prețurile sunt la fel,sau chiar mai mari. Deci, boicotarea nu este suficientă
pentru rezolvarea acestor probleme,trebuie schimbat totul din temelie. Ca primă
măsură, ar trebui crescute salariile și pensiile ca în celelalte țări și impuse
condiții în ceea ce privește calitatea mărfurilor importate. Să vină alții care
pot crește salariile și pensiile românilor, așa cum au reușit scârnavii
ăștialalți să crească pensiile speciale. Este esențial pentru liniștirea
spiritelor, deja s-a demonstrat că dacă-i dai bani românului este în stare să
se asocieze și cu dracu. Și astfel, dragii politicieni vor putea fura liniștiți
până la adânci bătrâneți, pentru că aceasta este o meteahnă incurabilă.*** Dacă
5 milioane de români l-au votat pe Simion, cca 5 mil. pe Nicușor, pentru că pe
el l-au votat și moldovenii de peste Prut și cca 8 mil, să zicem, nu au votat,
cine este adevăratul câștigător? Cine suntem noi?Cât de bine este în țara asta
dacă doar aproape 5 milioane au votat "trecutul" și cca 8 milioane nu
mai vor să audă de nimeni?Concluzie: doar 5 milioane de români trăiesc bine în
România, alții pe unde apucă.*** "Frumoase tradiții avem. Mergem cu capra,
cu oaia, cu ursul... Dacă află Ursula, aceea von den Leyen, s-ar putea să se
mute în România. Cred că de aceea zice moș Crăciun, la noi: Huo! Huo! Huo!” ***
”România, țara tuturor imposibilităților ***Dacă stau și reflectez un pic,/Țara
asta nu mi-a dat nimic./Din ce am plătit, dup-atâția ani,/Nimic nu mi-a dat,
mi-au furat din bani./Țara-n care toți o freacă aiurea /Fiecare face-aici ce
vrea/Țara-n care-ți fură de sub nas pădurea /Dar primești amendă pentr-o
rămurea./De handicapați e țara plină, /Dar n-au nici pe dracu, sapă în
grădină./Lubenițele în câmp se strică?/Anul ăsta,n-am mâncat de frică/De când
în alt an din ea curgea /Ceva verde, nu știu ce era.*** acest popor
funcționează invers, ca de obicei. L-am ucis pe Ceaușescu, după ce plătise
toată datoria externă a țării și îi preaslăvim pe cei care, după ce au vândut țara,
mai au și datorii pentru cateva generații de acum încolo. *** cei care au
condus România, nu au cucerit niciodată nimic, doar au pierdut. noi am plătit
tribute, pentru că noi am fost tot timpul niște ”deștepți”!*** Genele
strămoșilor daci se resimt. Ei trăiau în triburi, noi ne-am fragmentat într-un
fel de găști. Doar că ei nu erau atât de lași ca noi. ***Citesc pe pereți:
"Ardealul nu mai are graniță cu Ungaria."Nici nu știu,e de bine?Dar
iată ce mi-am amintit în acest moment. Mă întorceam din Germania ,prin '94.După
niște ore așteptate în vamă,în sfârșit am pășit pe pământ românesc.Îmi venea să
mă aplec și să-l pup.(Of,trebuia să spun să-l sărut, dar lasă!)Atât îmi
fusese,îmi era de dor.Mai auzisem expresia,dar de-abia atunci o înțelegeam.Am
simțit-o pe pielea mea."Pielea de găină" (nu folosesc de obicei
această expresie,nu-mi place,deși a devenit un clișeu la tv) s-a produs după ce
am trecut granița.De fapt,mi s-a zburlit efectiv,după câțiva pași spre o
dugheană unde văzusem scris "avem cafea".Eram foarte obosită și mi-ar
fi prins bine o gură,dar n-am avut noroc. Vânzătorul de cafea,netrezit nici el
bine,la realitate probabil,mi-a spus că nu s-a deschis încă,mai erau câteva
minute,și mi-a întors ostentativ spatele.Ny am înțeles de ce,îl rugasem să-mi
dea o cafea... Mi-a trecut instantaneu dorul și m-am gândit că,nemții aceia
"reci",nu mi-au întors niciodată spatele în cei câțiva ani zăboviți
pe la ei și fără să văd picior de român în jur.Doar un afiș,odată,scris în
română pe geamul ușii unui supermarket: "Dragi români,vă rugăm nu mai
furați! ".Parcă-l văd și acum.Nu-l voi uita niciodată și nici ce-am
simțit.Aș avea de spus și despre unguri,când am trecut spre Germania,dar este
mult de povestit.Deci,că m-am întins iarăși la vorbă,cred că este bine că nu mai
sunt granițe.Este bine fiincă nu mai întâlnești români prin graniță șimă refer
de data asta la vameși. Niciunul nu te jecmănea mai rău decât al tău.Ce alte
efecte va avea desființarea granițelor,a anumitor granițe?Vom trăi și vom
vedea.Sau veți trăi și veți vedea.Acum să ne rugăm să nu trecem încă la euro
pentru că ne va termina definitiv.Mai ales pe fondul actual economic.***Eu am
înțeles așa:Că domnul acesta s-a mutat în buricul Bruxelului decis să anuleze
noțiunea de dac și de ce nu,și pe cea de român.Zici că-i al zecelea mădular al
CCR-ului.Nu doar că acest coif nu este dacic,dar nici măcar nu au existat
daci,după părerea sa.Suntem niște corcituri provenite din...neant.Și văd că ne
comportăm ca atare.Unul dintre argumentele aduse în susținerea ideii că nu au
existat daci-spune domnul- este faptul că nu au fost descoperite cimitire.Se
spune că dacii aveau prostul obicei să-și incinereze morții. Poate de asta?Apoi
râdeau,se distrau. Ca noi,când există mai multe probleme ne punem sarmale în
cap. Dar să recapitulăm! Bine,n-au existat nici daci,nici geți, nici cei care
au vorbit despre ei,Herodot, Strabon șamd,Traian ne-a mințit din megalomanie, dar
ce se întâmplă cu generațiile astea actuale de" învățați " care vor
să anuleze tot presupusul trecut?De unde atâta ură împotriva
originilor,semenilor lor,de parcă ar fi fost aruncați la tomberon la naștere?Nu
știu de unde provenim,dar un lucru este clar:suntem cel mai al dracului
popor,ne mâncăm între noi ca...sciții,care erau omnivori! Că pe ăștia văd că
nu-i contestă domnul. Toate "neamurile" au existat,în afară de
daci.***cei care au condus România, nu au cucerit niciodată nimic, doar au
pierdut. noi am plătit tribute, pentru că noi am fost tot timpul niște
”deștepți”! *** ”Măi, nea' Caisă, vrei tu să mă educi istoric și civic?
Sa uit trecutul sau să-mi amintesc doar părțile rele ale acestuia!? Nu mă poți
tu obliga să uit ceea ce alții m-au obligat să învăț, sau ce am trăit. Pe
vremea lui Ceaușescu aveam dreptul să învățăm despre cei pe care acum încercați
să-i anulați. Am ajuns să ne interziceți
să mai arborăm steagul României și să mai vorbim despre daci, că suntem luați
in derâdere, despre Ceaușescu, că suntem nostalgici, despre Zelea Codreanu, că
suntem legionari șamd. Doar despre Zelenski, Maia Sandu, Ursula, Macron și
despre voi să vorbim? Cenzură pură! Hai să-ți spun ce-mi amintesc eu: Ceaușescu
a construit în România atât cât nu veți reuși voi niciodată. Nu ați reușit nici
măcar să înfundati găurile din asfaltul României. Ați făcut în 35 de ani doar cca 1000 de km de
autostradă, dar multe parcări cu plată, inclusiv în fața spitalelor. Pe când o
lucrare mai de anvengură, măcar un tunel? Se prăbușesc minele de sare și noi
importăm sare de la alții.Ceaușescu a făcut Canalul Dunăre-Marea neagră cu
pușcăriași. Dar cu cine trebuia să-l
facă, cu nepalezi pe care să-i plătească mai mult decât pe români și pe
deținuți să-i lase să scrie cărți? Nicio țară din Uniune nu-l plătește pe
străin mai mult decât pe-al lui. Adică este vinovat Ceaușescu, care ne-a lăsat
o țară care încă ne aparținea, cu zero datorii, cu sume importante în sistemul
de pensii care s-au spulberat și,după 36 de ani, vin unii și îngheață pentru
câțiva ani pensiile, și-așa mizerabile, celor care au contribuit într-adevăr la
construirea României? Și asta pentru că au cheltuit ei sute de milioane de euro
cu alegeri prezidențiale, panouri electorale de milioane de euro, lovituri de
stat șamd. Ce au construit relevant
ăștia în 35 de ani de zile în afară de propriile vile? Eu nu sunt deloc
nostalgică, nu aveam pile nici la abator, nici în spatele tejghelei, dar asta
nu înseamnă să nu-i recunosc și meritele lui Ceaușescu. Și nu a făcut el rău,
cât cățeii lor de partid care tăiau și spânzurau. Ca și acum, de altfel. Zelea
Codreanu și-a iubit mai mult țara decât voi cei de-acum. Voi ați terminat-o,
ați amanetat-o străinilor și, culmea, aveți susținători, iar pe cei care poate
chiar o iubesc i-ați catalogat ca fiind pleava societății. Eu sunt în Europa, de altfel chiar în centrul
ei, de când m-am născut, nu am nevoie să-mi confirme nimeni acest lucru, dar
sunt româncă. Mă întreb câtă școală poți avea în cap să critici pe cineva care
își dorește o țară a lui, o preferă suverană, cum este prevăzută în
constituție, nu o suburbie a altora? Oare de ce trebuie să o luăm mereu de la
început? De ce mereu trebuie să facem
sacrificii într-o țară în care ar fi fost de toate, ar fi avut toate datele ca
să se dezvolte? De ce suntem, măi, un
astfel de popor fără coloană verticală, care acceptă mereu resturile
altora? Am ajuns să ne împrumutăm pentru
plata pensiilor speciale. Ce guvernanți
sunt ăștia, măi, de nu mai poți respecta, admira, pe niciunul?”
·
Constantin
Ciutacu: ”În 1989,
infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa.Mulţi au
uitat, alţii n-au ştiut niciodată... Cum stătea România, din punctul de
vedere al integrării economice cu ţările
dezvoltate, în 1989? În 1989, infrastructura industrială situa România în
primele 10 ţări din Europa: · exista platforma Pipera, creată de francezi, unde
se construiau calculatoare; autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi
Bucureşti erau patente germane; · avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi;
· locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian; · la Reşiţa se
fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania; . centrala nucleară
de la Cernavodă provenea din Canada. Putem spune, şi nu suntem nostalgici, că
începusem să ne integrăm acceptabil cu economiile mari ale lumii. România era a
treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru
autobasculante de peste 110 tone. Doar două ţări din lume făceau şuruburi cu
bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi
aerospaţială. În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un
„morman de fiare vechi". Ce am avut şi ce am pierdut în ultimii 25 de ani,
domnule ministru? A fost cea mai nefericită declaraţie de politician de după
1989, care ne urmăreşte până azi. Referindu-se la industrie, că e de dat la
fier vechi, fostul prim ministru Petre Roman dorea să spună lumii că întreaga
economie a României comuniste nu merita doi bani. Ca să combatem această
viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii: · România
producea 14 milioane de tone de oţel în 1985; azi, doar 3 milioane; · producea
400.000 tone de aluminiu, azi produce pe jumătate; · în 1980 ieşeau pe poarta
fabricilor 1.600 de excavatoare, niciunul azi; · ieşeau 71.000 de tractoare
niciunul azi (am construit fabrici de tractoare în Egipt şi Iran, care
funcţionează şi acum, în timp ce în România au murit); · în 1984 fabricam 600
de vagoane de pasageri pe an, azi, niciunul. Cât despre vagoanele de marfă,
construiam 14.000 de bucăţi pe an; Azi, abia 800 (cel puţin 100.000 vagoane de
marfă au fost tăiate şi vândute la fier vechi în ultimii ani). În fine,
produceam 144 de nave de tonaje diferite; azi, după cum se ştie, nu mai
producem niciuna. Industria sticlăriei e prăbuşită. Industria cosmetica (săpun,
deodorante, creme) a dispărut. Potrivit statisticii oficiale, după anul 2000,
au fost exportate 50 de milioane de tone de „fier vechi",„deşeuri" de
cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro! Am
exportat lemn brut, în valoare de peste 8 miliarde de euro, şi alte produse
brute (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de
euro! Ca cea mai ordinara tara COLONIALA! Prelucrarea acestora în România ar fi
însemnat crearea a milioane de locuri de muncă! Practic, întreaga economie
naţională a fost oferită pe tavă, fără nicio logică! Ameţitoare cifre... Cum
stau lucrurile în domeniul petrolului? România producea 13 milioane de tone de
petrol în 1970, şi numai...6 milioane azi. Suspect?! Cineva nu raportează
corect. Nu am nicio încredere în această cifră, atât timp cât nu ştiu dacă
toate sondele au contoar. Au contor, domnilor? Trebuie să plătească redevenţe
la tona de ţiţei brut, dar dacă scoţi 8-10 milioane de tone şi raportezi numai
6? Cu cât păgubeşti statul? Petrolul se scoate mult şi se rafinează în alte
ţări. De aici, deduceţi consecinţele. Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane
de tone de motorină şi acum mai producem doar 2 milioane, produceam 10 milioane
de tone de păcură si nu mai producem nimic; produceam 500.000 de tone de
uleiuri minerale, azi, nimic. Pe de altă parte, aţi observat că nici
distribuţia gazelor nu mai este a noastră. Cine măsoară producţia? După 1990,
s-a schimbat peisajul industrial. S-a creat o falie între marea şi mica
industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen? Au venit „sfaturi" de la
competitorii noştri europeni: faceţi IMM-uri (întreprinderi mici şi mijlocii),
daţi afară muncitorii din marile uzine, închideţi mamuţii industriali,
produceţi kit-uri, componente, nu produse integrale, faceţi cabluri,
radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare. Parcă
intenţionat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru
distrugere; Guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate
convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a
conspiraţiei. UE a fost creată pe baza Comunităţii Economice a Cărbunelui şi
Oţelului. Deci, România nu putea să intre în grila europeană cu industria ei
siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A trebuit lichidată, ca un
„bonus" pentru admiterea în UE. Care au fost primele mari greşeli istorice
ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful naţional? Prima mare
eroare a fost restituirea „părţilor sociale", o privatizare pe bani
adevăraţi, începută surprinzător de Ceauşescu. FSN-ul a restituit aceşti bani,
pentru a cumpăra bunăvoinţa oamenilor, chiar cu banii lor! Această măsură
anti-economică, din cauza căreia fabricile şi uzinele au rămas fără capital
lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetăţenilor de la un drept de
proprietate plătit cu munca lor; a fost o renaţiona-lizare a unei părţi a
capitalului social, destinată ulterior şi cedării controlului economiei către
interese de grup, mai ales străine. A doua mare eroare a fost privatizarea „de
masă", fără proceduri şi fără reguli de protecţie a acţionarilor
minoritari; viitoarele certificate de acţionar au fost cumpărate pe nimic, de
cei care ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se privatizează numai 30% din
capitalul societăţilor comerciale, lăsându-se de înţeles că vor mai primi şi
restul de 70% în viitor, care viitor nu a sosit încă nici în anul 2014! S-a
anunţat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit
pe urmă FMI, Banca Mondială şi societăţile externe de consultanţă, care au
dictat, şi guvernele au promovat controlul total, fără luptă şi fără niciun
câştig, asupra întregii economii. Practic, economia naţională a fost oferită pe
tavă, fără nicio logică şi fără a se spune, cel puţin, că este cadou sau pradă
de război, celor care, chipurile, au făcut lobby pentru integrarea României în
Uniunea Europeană. Fiecare program de guvernare anunţat a fost, de fapt, un
program de „neguvernare", program de HOTIE. A dispărut întreg sectorul
industriei de textile, confecţii, tricotaje (filaturi, ţesătorii, fabrici de
stofă şi postavuri, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, toate concepute
într-un sistem integrat). A fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici
de zahăr, fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse
lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.). Nu mai există
majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din industria
cimentului, a lacurilor şi vopselelor, a medicamentelor, din sectorul
construcţiilor de maşini, al exploatărilor miniere de feroase şi neferoase, de
cărbune etc. S-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de
mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general,
marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare. Au dispărut industria
electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări, etc. Baza
naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulverizată. România nu
mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi
cerealiere, plante tehnice, legume etc. A fost distrus, aproape în totalitate,
sistemul de irigaţii (construit prin îndatorarea dureroasă de la Banca
Mondială!), pentru a cărui plată românii au contribuit zeci de ani; au fost
abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de îndiguiri şi
desecări, dar şi cele de irigaţii în curs (canalul Siret-Dunăre sau
Bucureşti-Dunăre). Întreaga economie naţională a fost, pur şi simplu,
pulverizată şi lăsată fără nicio logică structurală. Care sunt consecinţele
asupra populaţiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parcă
dintr-un film S.F.? Treptat, România s-a transformat într-un paradis al
multinaţionalelor care controlează industria, agricultura, transporturile,
construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi promovează
reglementări legale în interes propriu. Românilor le-au rămas întreprinderile
mici şi mijlocii - de fapt, microîntreprinderile; dintre cele aproximativ
500.000 înregistrate, peste 200.000 nu au niciun angajat! Românii au astăzi
libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă (avem şi
industrie de subzistenţă, nu doar agricultură!) şi construcţii şi transporturi
şi alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare
inteligentă, inovativă şi durabilă. Nimic nu este mai durabil decât
subzistenţa, aceasta este strategia noastră naţională, după ce am făcut praf
marile companii.Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării,
cât şi pe celelalte pieţe ale muncii, unde lucrează cetăţenii români. Nici după
25 de ani, clasa politică - veritabil detaşament al legiunii străine,
terminatorul României moderne, nu a realizat importanţa unei reglementări prin
care salariaţii să-şi investească o parte din salariu în compania proprie.
Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaţilor,
printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de
impozite şi contribuţii. A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să
lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de un proiect
minimal, coerent, de dezvoltare? Fireşte că nu a existat! Zi de zi, guvernele
şi clasa politică s-au ocupat numai de FURTURI si protejarea aşa-zişilor
investitori strategici,prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi
nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii
nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii
români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de
competitivitate. „Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi
vă menţineţi competitivitatea!". Acesta a fost, în esenţă, programul de
guvernare al ultimilor 25 de ani
·
Constantin
Cucu: ”rămânem aceeași
țară profund nedreaptă, cu ierarhii stabilite de orice altceva decât merit, cu
politicieni, jandarmi, polițai, procurori și judecători acumulând puteri, avere
și privilegii, sfidând pe față, fără a da socoteală sau a produce plus valoare,
într-o organizare de tip junglă pe care nimeni nu o contestă, dar toți o
înfierăm. Injustiția se răstește la noi de peste tot, în fiece clipă și din
fiece loc și noi o ocolim cu petul într-o mână și icoana în cealaltă, într-un
amestec de nepăsare lașă și ignoranță poleită care ne împiedică să reacționăm.
Lângă noi se construiesc palate, din banii publici plătiți de noi, oameni sunt
gazați, trimiși în judecată și condamnați nevinovați de un sistem care nu este
tras vreodată la răspundere, totul este haos, sfidare, prostie și șmecherie și
noi ne amăgim că suntem, sau că vom fi vreodată în Europa. Nu cred că avem prea
multe lucruri frumoase să la spunem, pe 21 decembrie, eroilor care s-au jertfit
acum 30 de ani.
·
Constantin
Gheorghe: "Suntem
niște primitivi în gândire, rasiști și intoleranți. Și pentru a-i ”înțelege” pe
ceilalți, îi reducem la simpli primitivi, ca și noi.” *** ”Pe mine țara asta nu
m-a dezamăgit în criză. Ne-am comportat exact cum era de așteptat. Fără
surprize, gen coerență, responsabilitate, eficiență, solidaritate pe bază de
valori, nu de salarii tăiate, respect față de cetățean. Nu, haosul a domnit, ca
de obicei, ne-am tras-o unii altora, ca de obicei, tot ce putea fi furat, s-a
furat, cei care au făcut regulile au fost primii care le-au încălcat, cu aerul
ăla amuzat de”Idioților, v-am tras-o!„ și, în general, ne este atât de bine
încăierați, încât nici nu mai contează amănunte precum milionul și ceva de
șomeri în doar două săptămâni, scăderile dramatice ale puterii de cumpărare,
creșterea criminalității. Acolo unde alții văd o oportunitate de schimbare, de
dezvoltare, noi vedem o oportunitate de distrugere și de creștere a sărăciei.
Pentru că, nu-i așa, noi suntem români!” *** ”Spitale nu putem construi: nu are
cine le proiecta, nu ai cu cine le construi, nu ai unde le construi, și, în
general, n-ai! Aparatură medicală nu putem construi, că nu are cine o proiecta,
nu ai capacități de producție, muncitori calificați, furnizori de piese și
subansambluri. Licențe nu putem cumpăra, pentru că statul nu are capacități de
producție disponibile. Le-ar putea cumpăra, și oferi unor entități private,
care să le folosească. Doar că în materie de mecanică fină suntem zero absolut.
De fapt, în afară de a cumpăra, nu avem ce altceva face. Singurul lucru pe care
îl putem face sunt alegerile anticipate. Acum, eu îi înțeleg pe guvernanți: nu
au alternativă. Ori alegeri anticipate, ori nimic. Până acum e nimic. Dar au o
scuză excelentă pentru acest nimic: nu poți să faci nimic doar cu nimic. Poate
averi. Dar asta nu e pe agenda publică...
·
Constantin
Jaravete: ”Poporul
român a demonstrat cu decenii în urmă că poate fi printre națiunile puternice.
Au venit acești trădători și au distrus România transformând-o în colonie,
săracind poporul român, pe care l-a transformat în slugile celor care ziceau că
ne va duce spre progres ! Ce aveți de gând... Cât ii mai lăsăm ?
·
Constantin Turnea: ”Invazia
proștilor, sfârșitul umanității! Marea dramă a omenirii nu este nici covidul și
nici ciuma. Nu este nici HIV și nici măcar un război. Toate sunt depășite, ca
intensitate și consecințe, de imensa, fabuloasa, de nepătruns prostie. Oamenii
devin, pe zi ce trece, mai proști. Nu ne tâmpim pentru că mâncăm soia sau,
dimpotrivă, prea multă carne, ci pentru că am aruncat toată înțelepciunea
omenirii la gunoi apoi i-am dat foc, nu de alta, dar trebuie să salvăm planeta.
Nu o vom salva. Suntem prea mulți și, desigur, prea proști; cât timp nu ne
putem salva pe noi înșine, cum am putea avea grijă de biata planetă. E
incredibil cum prostia a devenit pandemică, reușind să distrugă în câțiva
anișori tot ce a clădit și creat omul mai de preț. Generația decrețeilor, cea
care a crezut că poate schimba lumea din temelii, cu Dumnezeu alături, va pleca
în curând, lăsând în urma sa un ultim și de neacoperit gol. Suntem ultimii care
am devorat, ascunși sub plapumă, furând lumină de la o lanternă prăpădită,
cărțile copilăriei. Cu foi rupte de atâtea recitiri, știam pe de rost pasaje
întregi din "La Medeleni" și, deși nu era cazul, replicile lui
Scarlett... Suntem ultimii care am scos din minți străzi întregi cu strigăte de
"nenea, ne dați mingea" și "tanti mama lui Arpi, vine Arpi
jos?" cu joaca până noaptea târziu, când acasă ne aștepta fie o scatoalcă,
fie o urecheală, dar, inevitabil, căldura insuportabilă a locuințelor devenite,
în toiul vacanței de vară, adevărate cuptoare că, de, nu știam nimic de
reabilitare.. Plecăm încet și, odată cu noi, dispare acel
"sărumânaaaaa" aruncat cu putere oricărui cetățean întâlnit pe scara
blocului, cunoscut sau nu. Azi e suficient să arunci un "bună" din
vârful buzelor țuguiate, cu ochii dați artistic pesta cap, în genul "ce
favoare îți fac, bro..." Pleacă în curând generația ce asculta, alături de
părinți, ascunși în colțul bucătăriei, "Europa liberă" cu urechea
lipită de un radio prăpădit, ce hârâia ca un bolnav tbc-ist, înțelegând, pe cât
se putea, că trăia într-un non sens care azi (ce oroare) începe să pară, de-a
dreptul frecventabil. Am fost copiii deprinși cu respectul, maturizați înainte
de vreme, aruncați în apă fără să știm să înotăm, că "doar așa poți
răzbi", auzeam țipând de pe marginea bazinului... Am fost adolescentele
leșinate de emoție că ne-am pupat la reuniune cu vreun drăguț cu un an mai
mare, sperând în taină la un dans mai lent, feriți eventual de ochii lui
dirigu... Mi-e tot mai greu să înțeleg lumea în care trăiesc și pun asta pe
seama faptului că azi cartea a devenit un moft penibil și demn de dispreț. Că a
fi educat și cu un minim de cărți citite este doar o manifestare a unei
slăbiciuni, în mințile netede ale celor care decid soarta lumii. Am devenit o
adunătură de bipezi cu ochii țintiți în niște aparate obsedante, care fac
dovada statutului social. Am devenit niște biete marionete ale unor indivizi la
fel de proști precum cei care, cândva, erau trecuți în clasa a cincea doar de
milă. Planeta întreagă este condusă de cei care nici să copieze corect nu erau
în stare. Iar noi suntem în top... Și asta pentru că nu ne pasă de nimic. Nu ne
pasă de mizeria din jurul nostru pentru că nu ne pasă de mizeria din noi.
Devenim din ce în ce mai limitați, sfârșind, probabil, prin a emite sunete
guturale, așteptând răspunsul din telefon. Vom deveni maimuțe ce știu să
tasteze. Pe măsura ce prostia se înscăunează, transformăm în bășcălie tot.
Pentru că nu mai citim, ne lăsăm influențați de indivizi fundamental idioți,
dar care știu să mintă și să fie vocali, să ne promită ultimul telefon sau cea
mai bună variantă de laptop. Am ajuns mult mai jos decât votanții pentru o
găleată de plastic și pentru asta nu e Europa de vină. Ne batem joc de țara
asta zi de zi, de trecut și de oamenii care au murit ca noi să putem să ne
îndopăm cu pizza și Coca Cola. Viața se reduce la cât mâncăm, ce mașină
cumpărăm, în ce zonă a globului ne pozăm pentru a muri de invidie vecinul de la
parter. Vom pleca și odată cu noi va pleca generația care asculta Pink Floyd și
Led Zeppelin, dar dădea iama și la filarmonică și operă, îmbrăcați la patru
ace, cu muieri ce arătau și se comportau ca niște doamne, cu bărbați cel puțin
încălțați corect. Se vor duce, în curând, ultimele bastioane ale simplității și
firescului. Lăsăm lumea pe mâna celor care au, totuși, un scop comun. Viața
fără Dumnezeu.
·
Constanța
Ghenea: "Tara
făcută toată de ras.”
·
Conţ
Emanoil: "Doar
daca prin sangele tau circula lichid de om corupt. Daca esti Om adevarat nu te
poate corupe nici o putere.
·
Cornel
Nistorescu: ”Pute la
greu! În loc de speranță, ne copleșește altceva. O duhoare se scurge din toate
crăpăturile instituțiilor românești. Pute de-a dreptul și cînd te apropii de
Cotroceni. Dar duhoarea nu vine dintr-un bălegar sau dintr-o hazna! Scîrba
aceasta de miros adie dinspre politică. S-au stricat politicienii. Le pute
mintea. Nu și-au mai spălat creierii cu o carte de cînd au cîștigat carnavalul
alegerilor. Pute prostia lor. Pute lipsa lor de cracter. Pute nesimțirea lor
față de lumea săracă! Oamenii adunați în haite emană ceva mai scîrbos ca
dihorii. La politicenii noștri put și gîndurile, chiar și proiectele. Pute
prostia lor. Le pute și nehaleala, și disperarea cu care joacă piesa aceasta de
servitori europeni, și tupeul lor de crai sfertodocți și moacele lor de eroi
ratați care joacă fără talent secvențe gongorice dintr-un patriotism de paradă.
Put și subiectele de pe micul ecran pentru că pute toată agenda noastră
publică. Pute toată discuția asta nesfîrșită, ilogică și falsă despre
anticipate. De fapt, pute gîndirea simplistă, de profesor suplinitor de la
Agnita, promovat inspector școlar și ajuns prin carambol președintele României.
Visul său cu România normală mă îngrozește. Îi zice normală ca să mascheze o
operațiune de mutilare. Şi dacă țara noastră este normală așa cum este ea, iar
calapodul anormalității este cel care se ascunde în disprețul și resentimentele
președintelui? Cu cine se verifică dînsul? Cu nevasta? Cu șoferul? Cu
somitățile intelectuale angajate la Cotroceni? Nu put și ele a cumplită mediocritate?
Cu Raluca Turcan și Alina Gorghiu? Nu cumva Academia gînditorilor din jurul
președintelui este cea din mintea lui Rareș Bogdan, cel care latră și cînd
șoptește? Nu pute anticorupția președintelui cîtă vreme afacerile mari se fac
sub acoperirea SRI? Nu pute a complicitate libertatea în care se scaldă Adriean
Videanu, Vasile Blaga și Lucian Duță și toată echipa care a lucrat la
finanțarea primei alegeri a lui Klaus Iohannis? Dar guvernarea nu pute? Să
aduci proști mai mari decît cei inventați de PSD nu-i tot semnul unei ticăloșii
care miroase? Cîte din grijile guvernanților și ale președintelui au parfum?
Toate put a dispreț de țară, a mediocritate, a îngustime de minte, a interes
personal, a calcul meschin, a socotoeală de minte mică. România a devenit o
țară paralizată pentru că mintea președintelui și a cîtorva ciraci s-a blocat
în anticipate. Nu pute a lucrătură ordinară dărîmarea guvernului, ceva în felul
în care a puțit arestarea și dărîmarea procurorului general Tiberiu Nițu? Cu
găinării la limita legii, organizate în văzul lumii, a fost dărîmat un procuror
general, un guvern, cu alte găinării orchestrate cu duritate, cu amenințări și
amăgiri a fost instalată o adunătură de ghiolbani obraznici care se crede a fi
vocea poporului român. Nu pute guvernul României a mediocritate și a gașcă de
hoți? A adunătură de profitori și devalizatori de bani și materii prime? A
interpreți de democrație cupărată? Le pute mintea a gîndire totalitară, exact
ca porcilor din capodoperele lui George Orwell! Ai zice că toți membrii
guvernului, inclusiv președintele dorm cu capul pe Ferma animalelor și pe
”1984” și dimineața cînd se ridică din paiele suficienței descoperă ideile pe
piele și pe bot și se simt animați de idealuri. Cum să își chinuie adversarii,
cum să-i elimine și să le preia bogățiile? Subconștientul lor urlă monocord.
Cum să facem bani? Cum să stăpînim Romania înainte ca americanii să dea în
vileag afacerile gen anticorupția din Ucraina, derulate de democrați și în
Romania? Nu put la greu banii fostului ambasador Gitenstein aciuat la Fondul
Proprietatea? Nici rablele cumpărate cu miliarde de dolari? Anticipate și iar
anticipate, strigă nemernicii înfometați de putere! Altfel se trezește țara și
înțelege că a încăput pe mîinile unora care nu sunt în stare să treacă dincolo
de două interjecții și de trei minciuni, dar joacă rolul de manometre ale
normalității! Vor toată puterea în două luni, dacă nu se poate în noaptea asta!
Vor să modifice Constituția, vor parlament sub control SRI, vor guvern de
ospătari la Cotroceni și procurori la ordin, cu drepturi de juma-juma, vor
garanții externe și control FMI, vor clienți la resurse și șoferi la amante,
plus imunitate pînă la împlinirea vîrstei de 120 de ani. Pute la greu toată
această alcătuire politică de strîmbi ai gîndirii și de manglitori ai
normalității Romaniei. Îți vine să-i strîngi într-un insectar sau într-un
bestiariu politic. Dar nu să-i judeci cu voturi sau condamnări, ci prin
scuipați de la un metru și jumătate! România, ce țară frumoasă și bogată condusă
de politicieni care duhnesc a proști și a ticăloși!
·
Cornel
Sabou: ”În baza OUG
1/1999 și a Legii 453/2004, cu toate completările ulterioare, conform art. 3,
lit. a) din Legea menționată anterior, PPQ (prin reprezentanții săi aleși) va
decide instituirea Stării de Urgență în România! Litera a) prevede ca motiv
pentru deciderea unei stări de urgență „existența unor pericole grave actuale
sau iminente privind... funcționarea democrației constituționale”! Funcționează
cu adevărat democrația constituțională în România? Răspundeți-vă la întrebarea
asta! Dacă NU FUNCȚIONEAZĂ, atunci nu e drept să spunem că... există o stare de
urgență? Dacă există, de ce să nu o declarăm oficial? Asta înseamnă, conform
art. 7 din Legea 453/2004 că în nou-declarata Stare de Urgență „unele
atribuții... trec în competența autorităților militare”! Și-acum e simplu: În
sectoarele hotărâte de noi Armata preia puterea. Se activează Parchetele
Militare și instanțele militare. Toate dosarele se rezolvă în regim de urgență
(câteva zile cu tot cu recursuri, proceduri etc). Așa ajungem (ÎN REALITATE)
la... arestarea în masă a tuturor sclavilor ocultiști importanți din România!!!
La condamnarea și arestarea criminalilor de la conducerea țării noastre!
·
Corneliu
Coposu: ”Romanul este
fatalist si se teme de schimbare. Nu este obisnuit sa riste pentru o viata mai
buna”
·
Corneliu Vadim Tudor "Ne-am
adunat la căpătâiul ţăriiSă o vedem cum moare de frumos,Bolnavă grav de molima
trădării,Cuţitul scârbei i-a ajuns la os.Au hărtănit-o ca pe-o căprioarăŞi
lupi, şi corbi, şi câini fără stăpâniTrag toţi de ea, o rup în colţ de
fiarăŢigani, maghiari, arabi, evrei, români.Aşa-i democraţia, ni se zice,Sub
masca ei se jefuieşte tot,Consiliul Europei ne dă bice,Suntem paralizaţi de-un
vast complot.A fi român e-o vorbă de ocară,A-ţi apăra hotarul - e stupid -Prin
puşcării trag generali să moarăIar bişniţarii şi-au deschis partid.Invazia
lăcustelor e-o glumăÎn faţa jecmănelii de acum,Parcă mânaţi de-o primitivă
ciumăTâlharii dau cu fumigene-n drum.Ei strigă primii: "Hoţii, ne
omoară!"Eşti ba fascist, ba comunist sadea,O presă ticăloasă şi murdarăPândeşte
zilnic sângele să-ţi bea.Nu poţi să zici nimic în apărarea Acestei ţări,
tribunilor din veacDevii suspect, se cheamă chiar SalvareaEşti ştampilat
"nebun fără de leac".Se fură munţi de aur şi uraniu,Se fură grâu şi
se importă boli,Piraţi cu flamuri negre într-un craniuNe târguiră flota - pe
doi poli.Dar ce anume, Doamne, nu se fură?Se fură prunci care devin cobai,Se
fură cruci, odăjdii şi prescurăBa chiar şi poarta care dă spre Rai.Deci nu vă
mai miraţi că ţara moareVoi, care staţi cu mămăliga-n ţestTot aşteptând umili
minunea mareSă mântuiască ţările din Est.Priviţi din pat cum ne vânează
hoţiiVoi - la Telejurnal, noi - arşi de viiAşa vă apăraţi voi patrioţii?
Treziţi-vă, români, sau veţi pieri!***
"Ferice, dar de voi, prieteni morţi/ Că nu vedeţi cum ni se sparge ţara,/
Cum lupii trag cămaşa ei la sorţi/ Şi-n iarnă ni se schimbă primăvara./Eu
pe-ntuneric scriu acest poem,/Nişte nemernici iar ne-au stins lumina,/Pe cine
să înjur sau să blestem/Cînd noi, românii, purtăm toată vina?/Şi gazele, ca
mîine, s-or opri,/Pe urmă vom bea apă ruginie,/Trăim calvarul ăsta zi de
zi,/Drum bun spre Evul Mediu, Românie!/Nici n-ai unde să suni, toţi se
ascund,/Eşti prizonierul neamurilor proaste./La Primărie? Eşti prea rupt în
fund!/La Minister? Te bate la trei coaste!/Nici o instanţă nu te bagă-n
seamă/Nici nu exişti tu, cetăţean de rînd,/Ţesutul societăţii se destramă,/Iar
statul e doar un vampir flămînd./Tu nu mai ştii ce-i aia "trai
decent",/În beznă stai, te speli cu apă rece,/Mai cald e-afară ca-n
apartament/Exterminaţi sîntem, din zece-n zece./Îmi beau cafeaua trist şi
gînditor, /Nu mai fumez, dar viciul tot mă muşcă,/Regret profund că sînt doar
scriitor,/Aş da stiloul astăzi pe o puşcă./Aprind o lumînare şi mă văd/În casa
scundă, a copilăriei, /Cînd vijelia-n pomi făcea prăpăd,/Dar îngeri zdraveni
ţineau piept urgiei./Însă atunci era după război, /Rănită era ţara şi datoare
-/Acum, ea este pradă la strigoi/Şi sclava unei Mafii-ngrozitoare.//Am dat
lumina, gazele şi apa/Pe mîna unor mercenari străini, /Zic că-s prieteni, dar
ne sapă groapa, /Scot bani din piatră seacă şi din spini. /Nu ne putem
gospodări în viaţă?/ Ajuns-am un popor de retardaţi?/Atunci e clar: scuipaţi-ne
în faţă!/Ne place să fim viermi? Să fim călcaţi!/Umilitoare e această stare/Să
nu mai ai nimic în ţara ta,/Să vezi cum ultima redută moare/Şi să te rogi de
moarte să te ia.//Eu vă invidiez, amici plecaţi/În altă lume, unde e
lumină,/Acolo sînteţi toţi, surori şi fraţi,/Şi beţi nectar, nu apă cu
rugină./V-a luat la vreme Dumnezeu la cer,/Eu văd în asta, poate, o răsplată,
/El v-a ferit de acest timp mizer/Cînd ţara noastră e crucificată./Cînd lumea
plînge-n pumni şi n-are bani/Nici de mîncare sau medicamente / În timp ce
politrucii talibani/ Fac şi desfac Guverne, Parlamente./E un dezastru grav şi
general,/Mai jos de-atîta chiar că nu se poate, /Mai bine-n groapă decît la
canal/Şi cred că doar războiul mondial/Ne poate vindeca de laşitate!***
”Ferice, dar, de voi, prieteni morţi/ Că nu vedeţi cum ni se sparge ţara/ Cum
lupii trag cămaşa ei la sorţi/ Şi-n iarnă ni se schimbă primăvara./ Eu
pe-ntuneric scriu acest poem/ Nişte nemernici iar ne-au stins lumina/ Pe cine
să înjur sau să blestem/ Când noi, românii, purtăm toată vina?/ Şi gazele, ca
mâine, s-or opri/ Pe urmă vom bea apă ruginie/ Trăim calvarul ăsta zi de zi/
Drum bun spre Evul Mediu, Românie!/ Nici n-ai unde să suni, toţi se ascund/
Eşti prizonierul neamurilor proaste/ La Primărie? Eşti prea rupt în fund!/ La
Minister? Te bate la trei coaste!/ Nici o instanţă nu te bagă-n seamă/ Nici nu
exişti, tu, cetăţean de rând/ Ţesutul societăţii se destramă/Iar statul e doar
un vampir flămând./ Tu nu mai ştii ce-i aia "trai decent"/ În beznă
stai, te speli cu apă rece/ Mai cald e-afară ca-n apartament/ Exterminaţi
suntem, din zece-n zece./ Îmi beau cafeaua trist şi gânditor/ Nu mai fumez, dar
viciul tot mă muşcă/ Regret profund că sunt doar scriitor/ Aş da stiloul astăzi
pe o puşcă./ Aprind o lumânare şi mă văd/ În casa scundă, a copilăriei/ Când
vijelia-n pomi făcea prăpăd/ Dar îngeri zdraveni ţineau piept urgiei./ Însă
atunci era după război/ Rănită era ţara, şi datoare -/ Acum, ea este pradă la
strigoi/ Şi sclava unei Mafii-ngrozitoare./ Am dat lumina, gazele şi apa/ Pe
mâna unor mercenari străini/ Zic că-s prieteni, dar ne sapă groapa/ Scot bani
din piatră seacă şi din spini./ Nu ne putem gospodări în viaţă?/ Ajuns-am un
popor de retardaţi?/ Atunci e clar: scuipaţi-ne în faţă!/ Ne place să fim
viermi? Să fim călcaţi!/ Umilitoare e această stare/ Să nu mai ai nimic în ţara
ta/ Să vezi cum ultima redută moare/ Şi să te rogi de moarte să te ia./ Eu vă
invidiez, amici plecaţi/ În altă lume, unde e lumină/ Acolo sunteţi, toţi,
surori şi fraţi/ Şi beţi nectar, nu apă cu rugină./ V-a luat la vreme Dumnezeu
la cer/ Eu văd în asta, poate, o răsplată/ El v-a ferit de acest timp mizer/
Când ţara noastră e crucificată./ Când lumea plânge-n pumni şi n-are bani/ Nici
de mâncare, sau medicamente/ În timp ce politrucii talibani/ Fac şi desfac
Guverne, Parlamente./ E un dezastru grav şi general/ Mai jos de-atâta chiar că
nu se poate/ Mai bine-n groapă decât la canal/ Şi cred că doar războiul
mondial/ Ne poate vindeca de laşitate! ***"Aşa a fost să fie româneşte/ să
fii îndurător şi milostiv/ să faci martir din cel ce pătimeşte/ sanctificat
într-un tablou votiv./ Aşa a fost să fie româneşte/ de două mii de ani de când
durezi/ să-ţi fie pline apele de peşte/ câmpiile de grâne şi cirezi./ Aşa a
fost să fie româneşte/ să plângi la nunţi, să râzi la-ngropăciuni/ popor frumos
şi unic care creşte/ sub steaua făcătoare de minuni./ Aşa a fost să fie
româneşte/ să te însori de tânăr şi sărac/ copiii să ţi-i creşti dumnezeieşte/
să-ţi facă cinste numelui prin veac./ Aşa a fost să fie româneşte/ să pizmuie
vecinii casa ta/ iar când întreaga lume te loveşte/ tu să te ştii mai înţelept
ca ea./ Aşa a fost să fie româneşte/ cu toţi ai tăi alături să petreci/ furtuna
nimănui nu te clinteşte/ tu eşti sigiliu plumbuit pe veci./ Aşa a fost să fie
româneşte/ frumos şi harnic, drept şi cumpătat/ să ştii că libertatea se
plăteşte/ şi să nu uiţi ce-ai răzbunat./ Aşa a fost să fie româneşte/ iar în
acest cuvânt încape tot:/ o patrie şi-un grai care doineşte/ şi un popor latin
ce dăinuieşte/ în mijlocul unui etern complot. **** Popor cu nervii rupţi, ce
ţi-au făcut/ De-o vreme, asasinii economici?/ Ţi-au dat borhot de whisky,
de băut/ Mărgele colorate, lideri comici./ Te-au amăgit cu filme de gablonz/ Ca
pe un trib bicisnic, de piei roşii./ Dar ei aveau pe ţeava puştii glonţ/ Iar tu
jucai cum îţi cîntau jegoşii./ Te-au pus la zid şi te-au buzunărit/ Ţi-au luat
icoana din pridvor, şi porcul/ Nici celovecul de la Răsărit/ Nu te-a furat cum
a-ndrăznit New York-ul./ Le-ai dat de bună voie tot ce ai/ Castele şi păduri, platforme,
mine/ Au mituit, cu-o mînă de parai/ Trei „cai troieni", agenţi fără
ruşine./ Aşa trecu aproape-un sfert de veac/ Tot în minciună, şi şantaj, şi
jale/ Tu eşti, pe zi ce trece, mai sărac/ Precum un craniu cu orbite goale./
Falsifică alegeri, fură toţi/ Dar n-ai cui să te plîngi, căci le convine/
Călăilor Planetei, nişte hoţi/ Care, şi ei, rup hălci întregi din tine./ Ai
aur, şi uraniu, şi petrol/ Stai pe-un ocean de gaze naturale -/ Mafia te-a
lăsat în fundul gol/ Te suflă-n patru puncte cardinale./ Jandarmeria-i slugă la
străini/ Bate la tine azi ca la fasole/ Tu calci desculţ prin foc şi mărăcini/
Erou damnat, ca Meşterul Manole./ N-ai demnitate, nici noroc nu ai/ Ticăloşit
ca vita de povară/ Şi totuşi, pînă nu demult erai/ Un neam viteaz, cu forţă
legendară. / Mai ieri aveai bărbaţi impunători/ Ce-au îmbrăcat cămaşa morţii
crunte/ I-au dat pe vînătorii de comori/ Cu capul de pereţi, din munte-n
munte./ Erau şi preoţi bravi şi ne-nfricaţi/ Lampadofori ai datinei străbune./
Ah, Doamne, unde sînt acei bărbaţi?/ De ce ne-ai părăsit? Fă o minune!/ Tu nu
vezi cît de rău ne-am prăbuşit?/ Mai jos de-atîta, Doamne, nu se poate!/
Trezeşte-ne din acest vis urît/ Şi vindecă-ne Tu de laşitate./ Nu Îţi lua,
Tată, faţa de la noi/ Istoria ne trage sub şenilă./ E ţara noastră lada de
gunoi/ A unei Mafii care n-are milă./ Avem copii, ce ţară le lăsăm?/ Nu vrem
s-ajungă sclavi şi prostituate./ Acest blestem e timpul să-l curmăm./ În
lacrimi, Doamne, astăzi Te rugăm:/ Ajunge! E destul! Nu ne mai bate!****Romania
e tara in care ce s-a furat, ramane bun furat.
·
Cosmin
Pătraşcu Zamfirache:
"Ce înseamnă de fapt „român“ şi de unde provine. Cuvântul a fost fie
inventat, fie împrumutat de la un mare războinic. Originea cuvântului „român“ a
fost mult timp un subiect de dispută. Din punctul de vedere al unora, este o
invenţie relativ recentă, de aproape 200 de ani. Alţi specialişti şi unele
documente medievale arată însă că era folosit de 600 de ani. Astăzi cetăţenii
statului România poartă numele de români. În izvoarele medievale însă
majoritatea călătorilor străini sau a cronicarilor numeau pe locuitorii
Moldovei şi ai Ţării Româneşti cu o varietate de nume, de la vlahi, ulaci,
blasi, până la blachi. Mai puţin le spuneau români. Acest fapt a dus la teorii
de toate felurile, inclusiv că vlahii ar fi o populaţie romanică diferită de a
vlahilor sau că de fapt numele de român este o invenţie propagandistică târzie,
din secolul al XIX-lea, pentru a servi la demonstrarea romanităţii acestui
popor. Cum îşi spunea românii în Evul Mediu sau la începuturile formării
acestui popor, probabil în secolele evului întunecat, este greu de spus. Cu
toate acestea, demersurile la nivel academic şi ştiinţific au reuşit să ofere
explicaţii în acest caz şi să meargă pe urmele etnonimului român în hăţişurile
istoriei.Termen inventat în secolul al XIX lea. Prima ipoteză privind etnonimul
român se leagă de o invenţie de acum 200 de ani a latiniştilor. Mai precis, în
1816, Dimitrie Philippide, pe la 1816, publica la Leipzig „Istoria României“ şi
„Geografia României“. Era pentru prima dată când numele de România şi român apărea
explicit în străinătate, iar locuitorii Principatele Române aveau să fie
cunoscuţi în acest fel. De altfel eforturile conjugate ale învăţaţilor de la
Şcoala Ardeleană au impus această denumire, motivele ideologice şi politice
fiind lesne de înţeles, mai ales că românii din Transilvania cereau drepturi şi
trebuiau să-şi dovedească vechime şi mai ales legătura cu latinitatea. Tocmai
de aceea s-a ajuns la concluzia că de fapt numele de român a fost fabricat în
secolul al XIX-lea pentru a servi unor interese politice, de unitate şi
independenţă, dar şi pentru a justifica latinitatea. Mai mult decât atât, s-au
ajuns la ipoteze cum că vlahii ar fi o populaţie romanică timpurie, în timp ce
românii s-au format după. Românii şi-au spus mereu „rumâni“ Aceste ipoteze
privind „inventarea“ etnonimului de român sunt respinse de majoritatea
specialiştilor în istorie din România, dar contrazise şi de o serie de izvoare.
De exemplu Miron Costin, în secolul al XVII-lea, este cât se poate de tranşant.
Din punctul său de vedere moldovenii şi muntenii şi-au spus mereu „rumâni“. „Şi
cât au trăit românii, până la pustiirea lor de pe aceste locuri deschise şi cât
au trăit în munţi, în Maramureş şi pe Olt, tot acest nume l-au ţinut şi îl ţin
până astăzi, şi încă mai bine muntenii decât moldovenii, că ei şi acum zic Ţara
Rumânească, ca şi românii cei din Ardeal.(...) Deşi şi prin istorii, şi în
graiul străinilor, şi între ei înşişi, cu vremurile, cu veacurile, cu
înnoirile, românii au şi dobândesc şi alte nume, doar acela care este numele
vechi stă întemeiat şi înrădăcinat, adică rumân, cum vedem. Că, măcar că ne
chemăm acum moldoveni, dar nu întrebăm: „ştii moldoveneşte?”, ci „ştii
rumâneşte?”, adică râmleneşte”, scria Miron Costin. Şi nu doar cronicarii
români spuneau acest lucru, ci şi izvoarele străine. De exemplu, mai devreme
decât Miron Costin, făcea o afirmaţie asemănătoare şi ungurul Anton Verancsics
în secolul al XVI lea. Mai precis acesta arăta cum îşi spunea românii într-o
frază simplă. ”Lăsând de o parte nenumăratele cuvinte pe care valahii le au
întocmai şi cu acelaşi înţeles ca în limba latină şi în dialectele italienilor,
când întreabă ei pe cineva dacă ştie să vorbească pe limba valahă spun: «Oare
ştii româneste?», sau când întreabă dacă este valah, îl întreabă: dacă este
român”, scria Verancsics. Alături de Verancsics sunt şi alţi călători străini
sau autori medievali care atestă faptul că ”vlahii„ îşi spuneau de fapt romani
sau rumâni. De exemplu Tranquillo Andronico scria în secolul al XVI lea că
valachii îşi spun romani, iar un alt italian Francesco della Valle spune în
acelaşi secol că ”se denumesc romani în limba lor”. Germanul Johann Lebel spune
în 1540 că valahii „se numesc pe ei înşişi romuini”, iar în secolul al XVII lea
maghiarul Martinus Szent-Ivany, cunoscând pe românii din Transilvania, dă un
exemplu de expresie românească uzuală, dar grăitoare: „Noi sentem di sange
Rumena”. Cu alte cuvinte este indubitabil faptul că românii şi-au spus în Evul
Mediu „rumâni” sau ”rumena„. Misteriosul duce Ramunch. Totodată etnonimul român
ar putea fi întâlnit şi la o dată mai timpurie de secolul al XVI lea. De
exemplu în poemul german ”Cântecul Nibelungilor„ este atestat un anume duce
Ramunc, care venea de undeva dintre Carpaţi şi Prut. Aşa cum arată poemul
german scris la începutul secolului al XIII-lea şi care evocă întâmplări din
secolul V, cu eroi precum Attila sau Sigfried, Ramunc era mare stăpân peste
vlachi. Important de observat că avea o armată formată exclusiv din luptători
călare. Iată ce spune poemul ”Venea pe cai sălbatici cu şapte sute ostaşi,
însusi Ramunc herţegul, care stapânea în ţara vlachilor. Sburau sirepii lor”.
Practic s-a emis ipoteza prin care acest Ramunc ar fi fost un erou eponim al
românilor din zonă şi de la care s-a tras şi numele de român. Românii se
credeau urmaşii Romei. Etnonimul de român a fost însă explicat de nenumărate
surse documentare. Majoritatea cronicarilor spun că vlahii îşi spunea ”rumâni„
tocmai datorită legăturii pe care au avut-o cu lumea latină şi mai precis cu
romanii. Se credeau încă din Evul Mediu urmaşi ai Romei. Tocmai de aceea şi-au
spus romani, iar prin deformare ”rumâni„, fiindcă Roma în Evul Mediu românesc,
se pronunţa Râm. Iată ce spune Miron Costin din acest punct de vedere. ”Acest
nume vine de la descălecatul lor de la Traian”. Apoi Enea Piccolomini, un
cronicar italian medieval, explica de unde vine denumirea de vlahi, arătând
totodată că aceşti vlahi se considerau urmaşii romanilor. ”Acest pământ a fost
locuit odinioară de geţi, care l-au pus pe fugă ruşinoasă pe Darius, fiul lui
Histaspe, şi au pricinuit multe înfrângeri şi Traciei. În cele din urmă au fost
subjugaţi şi zdrobiţi de forţele romane. Şi a fost dusă acolo o colonie de
romani, care să-i ţină în frâu pe daci, sub conducerea unui oarecare Flaccus,
după care a fost numită Flacchia. Apoi după o lungă bucată de timp,
alterându-se numele, aşa cum se întâmplă, a fost numită Valahia, iar în loc de
«flacci» locuitorii au fost numiţi «valahi»”, preciza cronicarul italian în
lucrarea sa "Cosmografia".. Totodată francezul Pierre Lescalopier în
secolul al XVI lea scria că valahii care locuiesc în Moldova, Ţara Românească
şi Transilvania îşi spun români fiindcă a aflat de la ei că se consideră urmaşi
ai romanilor. „Se consideră adevăraţi urmaşi ai romanilor şi-şi numesc limba
româneşte, adică romană”, spunea francezul. Nu departe de acest cronicar
francez îl avem pe Grigore Ureche, care spune clar că „De la Râm(n.r. de la
Roma) de tragem”. Această idee a originii romane care a influenţat atribuirea
etnonimului este, se pare, foarte veche la români. Mai precis în secolul al
XIII lea Ioniţă cel Frumos Caloianul, ţarul bulgarilor şi vlahilor, îi scria
Papei Inocenţiu al III lea că vlahii sunt urmaşii romanilor. Mai mult decât
atât, această conştiinţă se pare nu exista doar la conducători cu evidente
conotaţii politice şi pretenţii imperiale şi dinastice, dar şi la oamenii de
rând. Călugării ortodocşi de la Mănăstirea Dealu îi povesteau italianului
Francesco della Valle în secolul al XVI lea că ei sunt urmaşii colonilor romani
lăsaţi de Traian şi că le păstrează limba şi obiceiurile. Vlahi ne spuneau
ceilalţi. Istoricii spun că românii erau numiţi doar de străini vlahi, în timp
ce ei îşi spuneau „rumâni“. Motivul este relativ simplu, aşa cum arăta
cronicarul Verancsics. Vlahi ar înseamna italieni sau romani în dialectele
ilirice. ”Căci la toate popoarele care se folosesc de limba slavă, ca la
dalmaţi, croaţi, sloveni, bosniaci, rasciani, bulgari, stirieni, carinthieni,
ruteni şi chiar şi la poloni şi boemi, italienii din Dalmaţia sunt numiţi vlahi
sau vlasi, şi despre ei se crede că sunt cu mult cei mai vechi, şi decât
romanii şi decât ungurii.[...] deci după ce au fost alungaţi italienii din
Panonia şi aşa cum mărturisesc aceste cronici, după ce li s-a îngăduit din
partea hunilor să treacă nestingheriţi Marea Adriatică mergând în Apulia, iar
valahii, care erau păstorii lor rămânând acolo din propriul lor imbold, când
ungurii au urmat în stăpânire ei au adoptat de la iliri numele de vlazi sau
vlahi cu care îi găsiseră pe aceştia numiţi şi i-au numit vlazi”, scria
Verancsics. Specialiştii susţin această idee. ”S-a demonstrat, pe temeiul
izvoarelor, că românii, încă din Evul Mediu, au avut, în general, două nume,
unul dat lor de străini (rezultat al alterităţii, al contactului cu „celălalt”,
cu vecinul ), dar nefolosit şi (cel mai adesea) necunoscut de ei, şi altul dat
lor de ei înşişi, acesta fiind numele de sine (rezultat al conştiinţei de
sine). Primul nume este cel de vlah, cu toate variantele sale (valah, valach,
voloh, blac, oláh, vlas, ilac, ulah etc.), iar al doilea este cel de rumân/
român, şi el cu anumite variante, mai puţine decât precedentul. Nu există
niciun izvor care să arate că românii şi-ar fi spus dintru început lor înşişi
valahi sau într-un fel cumva asemănător, termenul respectiv intrând în limba
română curentă foarte târziu, de regulă ca neologism”, scria specialistul Ioan
Aurel Pop în ”Istoria şi semnificaţia numelor de român/valah şi
România/Valahia”*** "Unde şi când s-a format poporul român. Momentul în
care au început să scrie cronicarii despre existenţa noii naţii Perioada şi
locul în care s-a format poporul român au rămas mult timp o problemă spionoasă
şi controversată în istoriografie. Şi asta, fiindcă nu există date certe,
procesul de etnogeneză având loc într-o perioadă în care sursele documentare
sunt extrem de sărace. Cu toate acestea, pe baza unor izvoare occidentale şi
orientale, dar şi pe baza descoperirilor arheologice, s-au avansat o serie de
ipoteze. Istoria poporului român este vastă şi totodată încărcată de multe
mituri şi necunoscute. Deşi, aparent, evoluţia poporului român pe scena
istoriei este arhicunoscută, în realitate lucrurile stau un pic altfel. Chiar
formarea poporului român, un proces mult mai complex decât pare la prima
vedere, este puţin cunoscut, fără date foarte precise, fiind mai mult intuit
decât cunoscut cu exactitate. Nu există niciun izvor istoric care să prezinte
cu exactitate locul şi data formării poporului român. Cu toate acestea, pe baza
unor surse documentare indirecte dar şi a izvoarelor istorice s-au putut avansa
diverse ipoteze. Pentru mulţi istorici, cert este faptul că românii au apărut
în urma unei sinteze ento-culturale complexe, în jurul secolelor VIII-X, pe
ambele maluri ale Dunării, cu variaţii zonale. Totodată, românii sunt pomeniţi
în diferite cronici ale evului mediu timpuriu, cu diverse ocazii. Un teritoriu
al sintezelor etnice şi culturale După anul 275 d HR, împăratul Aurelian a
ordonat retragerea armatei şi administraţiei din ceea ce mai rămăsese din
provincia Dacia, la sud de Dunăre, nemafiind capabil să apere această regiune
în faţa presiunii barbare. Teritoriul abandonat de romani a rămas în calea
barbarilor. În zona fostei provincii Dacia, Transilvania, Banatul şi o parte
din Oltenia de astăzi, a rămas cel mai probabil o populaţie romanizată. În zona
Moldovei şi a nordului Munteniei de astăzi, dar şi în Maramureş, locuiau
triburi ale dacilor liberi, carpi, costoboci, dacii mari, neamuri războinice
care împreună cu goţii dar şi alte neamuri barbare au jefuit cumplit
provinciile Imperiului Roman. Cert este că după retragerea aureliană, fosta
provincie Dacia a rămas la cheremul acestor războinici. Valuri de migratori
s-au perindat timp de secole peste aceste teritorii, care s-au ruralizat tot
mai mult. Păstoritul a devenit una dintre ocupaţiile de bază, la fel ca şi
agricultura de subzistenţă. Călăreţii de stepă sau triburile germanice au
controlat spaţiul carpato-danubiano-pontic, din secolul al IV-lea până la
începutul secolului al XIV-lea. Pe acest teritoriu vast a avut loc de-a lungul
secolelor un amplu proces etno-cultural. Practic, o etnogeneză care a antrenat
numeroase populaţii şi aspecte culturale. În zona de centru şi est a ţării se
distinge de exemplu o sinteză gotică-dacică-sarmatică cunoscută sub numele de
cultura Sântana de Mureş Cerneahov. Era vorba în special de un mix cultural şi
probabil şi etnic. În orice caz, există dovezi irefutabile că aceste populaţii
diferite au locuit împreună, au folosit aceleaşi cimitire şi au creat o cultură
comună. Pe scurt, o sinteză goto-daco-iraniană. ”Aşezaţi în zonele silvostepei,
între gurile Dunării şi până în Ucraina, goţii au început după mijlocul
secolului III devastatoare expediţii în provinciile orientale şi balcanice ale
Imperiului Roman. În acelaşi timp, au intrat într-o fertilă interacţiune
culturală cu populaţiile mai vechi ale regiunii, mai importante fiind grupurile
de neam dacic, costobocii, carpii şi populaţiile sarmatice, receptând, de
asemenea, numeroase influenţe romane. Rezultatul a fost o sinteză culturală
stabilă şi uniformă pe un teritoriu vast, pe care arheologii au botezat-o
«cultura Sântana de Mureş-Cerneahov»”, scria Coriolan Opreanu în „Sfârşitul
Culturii Sântana de Mureş în Transilvania: Cultura ”Sfântul Gheorge” sau
„Orizontul Post-Cerneahovian”. Peste populaţiile romanice, cel puţin din punct
de vedere cultural, din fosta provincie Dacia, dar şi peste cele din
orizonturile cerneahoviene goto-dacice din est, s-au suprapus şi alte neamuri
migratoare. Niciunul nu a avut însă influenţa pe care slavii au exercitat-o
asupra acestora. Aceste triburi venite din est şi nord au pătruns în număr mare
pe teritoriul carpato-danubiano-pontic şi s-au aşezat lângă comunităţile
locale. Aşa cum arată dovezile arheologice şi însăşi limba română, slavii au
fost rapid adoptaţi de localnici. O influenţă deosebită au avut-o slavii sudici
în procesul de etnogeneză românească. Este vorba despre bulgari. Pe scurt,
triburile turcice ale bulgarilor au fost asimilate în timp de slavii stabiliţi
anterior la sud de Dunăre. Practic, bulgarii turcici reprezentau elita
conducătoare, care a dat numele poporului, dar care a preluat de la slavi limba
şi cultura. Sub ţarul Simeon I, bulgarii erau slavizaţi în totalitate, iar
acesta devenea primul ţar bulgar, fără să mai folosească vechea titulatură
turcică de chagan. Totodată, cu trei decenii înainte ca Simeon să domnească,
bulgarii au fost creştinaţi de biserica bizantină. Stăpânirea bulgarilor s-a
întins şi asupra unei părţi importante a spaţiului carpato-danubiano-pontice,
prin această filieră considerându-se că a fost creştinată şi populaţia de pe
aceast teritoriu. Sub stăpânirea bulgară, ar fi pătruns în limba română cele
mai numeroase cuvinte de origine slavă, evident din graiurile sudice, în
principal cuvinte ce ţin de ritualul religios dar şi din viaţa de zi cu zi,
semn că slavii locuiau împreună cu populaţiile stră-româneşti. Slavii au
participat şi ei în acest proces de etnogeneză, cultural, religios şi
lingvistic în mod cert dar probabil şi etnic. De altfel, cronicarul Anonymus
aminteşte că în Transilvania, în timpul invaziei maghiare, locuiau populaţii
mixte de slavi şi valahi, sau un mix de slavi, valahi şi turcici. Când s-au
format românii? Specialiştii care au documentat o serie de culturi arheologice
descoperite pe teritoriul României de astăzi spun că populaţiile stră-româneşti
au început să se cristalizeze începând cu secolul VIII d Hr. Un proces care se
presupune că s-a definitivat undeva în jurul anului 1000. Singurele dovezi sunt
cele arheologice. În principal, este vorba despre cultura Dridu, o cultură care
dovedeşte existenţa unor comunităţi rurale închegate în care se vădea apariţia
unui nou etnos, cu influenţe sale diverse, în special slave şi romanice.
”Cultura Dridu trebuie înţeleasă pentru mediile de caracter rural ale secolelor
VIII-XI“, preciza reputatul cercetător Ion Nestor. Cultura Dridu poartă numele
după staţiunea eponimă din Ialomiţa, dar care a fost documentată pe tot
teritoriul României de astăzi. Practic, în aşezările culturii Dridu se remarcă
prezenţa unor populaţii rurale, sedentare, care trăiau în sate, uneori cu
locuri întărite pentru refugiu în faţa invadatorilor, dotate cu palisadă şi val
de pământ. În aceste aşezări s-au descoperit numeroase unelte agricole, dar şi
cereale carbonizate. Totodată, arheologii români au remarcat prezenţa unui
aspect cultural chiar mai vechi decât Dridu. Este vorba despre cultura
Ipoteşti-Cândeşti, răspândită pe un spaţiu vast, de la Nistru şi până în zona
Munţilor Balcani. Se consideră că aşezările culturi Ipoteşti-Cândeşti, cu
aspectele sale regionale sau locale, precum Răducăneni, de exemplu, în nordul
Moldovei, datează din secolele VII-VIII d Hr. La fel ca şi cultura Dridu,
Ipoteşti Cândeşti este o civilizaţie rurală, agricolă, dar şi cu crescători de
vite şi păstori. Se observă influenţele slave dar şi romanice în cadrul acestor
culturi şi sunt considerate primele manifestări ale unei noi populaţii care se
cristaliza în Europa. Era vorba despre rumâni sau valahi, cum erau cunoscuţi de
celelalte popoare. De altfel, aşa cum remarcă şi Keith Hitchins, autor al unei
binecunoscute istorii a românilor, poporul român cel mai probabil s-a format pe
ambele maluri ale Dunării, atât la sud cât şi la nord, într-o perioadă lungă de
timp, cu diferenţe zonale şi în urma unei ample şi complexe sinteze
etno-cultural-lingvistice, în care elementele romanice şi slavice sunt cele mai
evidente. Aşa cum remarcă unii specialişti, populaţiile de la nord şi sud de
Dunăre, de la est şi vest de Carpaţi au circulat în permanenţă, de o parte şi
de alta a munţilor sau a marelui fluviu. Populaţii din Transilvania au ajuns în
estul României de astăzi dar şi invers. Totodată păstori sud-dunăreni au ajuns
la nordul fluviului, în timp ce alte comunităţi agricole poate dizlocate în
urma invaziilor s-au refugiat la sud de Dunăre. ”După retragerea aureliană (a
armatei, a autorităţilor civile, a celor bogaţi etc.), romanitatea a iradiat
nestânjenită spre est, nord şi vest, comunităţile extinzându-se prin roire în
viitoarea Moldovă, în Maramureş, în Crişana şi chiar mai departe. Mai întâi era
nevoie de hrană pentru turme, de locuri de vărat şi de iernat, iar apoi, din
cauza rapidei secătuiri a pământului lucrat, erau necesare mereu noi suprafeţe,
virgine, numai bune de cultivat. Aşa că daco-romanii şi românii timpurii au
roit mereu, iniţial la câţiva kilometri de vechea vatră, pentru întemeierea
unui nou sat şi aşa mai departe”, preciza istoricul Ioan Aurel Pop, în ”Dacii
şi romanii”, lucrare publicată în Revista ”Cultura”. Cronicile care au amintit
de prezenţa românilor Începând cu secolul al XII-lea d Hr, românii încep să
apară tot mai des în cronicile occidentale şi orientale. Prima posibilă
menţiune a populaţiilor stră-româneşti într-o cronică străină este din secolul
al al IX-lea. Mai precis, este vorba despre două menţiuni în două cronici
diferite. În primul rând, este vorba despre ”Geografia” lui Moise Chorenati, un
cărturar bizantin de origine armeană care menţiona o ţară necunoscută, numită
”Balak”. Specialiştii români cred că este vorba despre ”Ţara Valahilor”.
Totodată, în acelaşi secol, în Oguzname, o veche cronică turcească ce vorbeşte
despre o istorie a cumanilor, se menţionează, pe lângă ruşi şi maghiari, de o
populaţie numită «ulahii». „Hanul, fiind informat de această aventură, a decis
să crească acest copil gândindu-se că îşi pierduse tatăl în serviciul său, şi
i-a dat numele de „Kipceak”, care în limba turcă înseamnă „un arbore
desfrunzit.” Când băiatul a ajuns la o vârstă potrivită, Oguz-Han i-a dat o
armată considerabilă pentru a se lupta cu ruşii, ulahii, maghiarii şi başkirii,
care locuiau pe malurile râurilor Tin, Atell şi Jaigik. Atell duce cu gândul la
Atelkuzu adică o regiune între Nistru, Siret, Prut, Nipru şi Bugul de sud. În
acest condiţii s-a ajuns la concluzia că ulahii sunt valahii, iar cronica face
referire la populaţiile stră-româneşti din zona de est a României de astăzi. În
orice caz, aceste prime menţiuni coincid cu dezvoltarea orizontului cultural
Dridu, considerată o dovadă a cristalizării populaţiilor stră-româneşti. Totodată
în secolul al X-lea, împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul,
în lucrarea sa deosebit de importantă ”Despre administrarea imperiului”, spunea
despre locuitorii de la nordul Dunării că sunt romanii, fiindcă aşa cum spunea
împăratul ”au venit de la Roma”. De asemenea, în acelaşi secol, împăratul
bizantin Vasile al II-lea îi aminteşte în două rânduri, într-o scrisoare dar şi
într-un documente oficial, pe valahi. În secolul al XII-lea avem tot mai multe
menţiuni despre valahi, fiind amintiţi ca protagonişti ai unor întâmplări
petrecute anterior în secolele IX-XI. Este interesant faptul că vlahii apar în
cronici occidentale. Astfel Rudolf din Ems, în cronica sa versificată, scria în
secolul al XIII-lea că ”sălbaticii români” trăiesc alături de unguri, cumani şi
moravi, în acelaşi loc, probabil în zona Transilvaniei şi dincolo de munţi în
Moldova. „Ungurii trăiesc într-un teritoriu închis. În această ţară închisă
trăiesc mai multe popoare care vorbesc felurite limbi. Unele dintre aceste
popoare nu sunt creştine. Între aceste popoare sunt kitzilii, înlăuntrul
Ungariei, cumanii şi sălbaticii români, ţara cărora se întinde dincolo de
munţii de zăpadă.”, scria Rudolf din Ems. Totodată Jens Enikel, tot în secolul
al XIII-lea, într-o cronică versificată, numită ”Cronica lumii”, povestea un
episod petrecut în secolul al IX-lea, avându-l ca protagonist pe Carol cel
Mare, venit să-i creştineze pe avari şi români. ”Viteazul rege plecă în Ţara
Ungurilor (n.r. - era vorba despre avari). Şi a început să-i facă creştini pe
unguri şi pe români. Şi-şi aşeză acolo armatele sale.”, scria Enikel. De
altfel, cu un secol mai devreme, secretarul regelui ungur Bella al II-lea,
probabil, scria în cronica sa binecunoscută, ”Faptele Ungurilor”, pomenind
despre români şi cucerirea Transilvaniei. Tot în secolul al XII-lea, românii
sunt menţionaţi şi în ”Cântecul Nibelungilor”. Mai precis este vorba despre o
ţară a vlahilor şi un duce al lor numit Ramunc. ”Aici era ducele Ramunc, din
ţara vlachilor, cu şapte sute de oameni venise el în grabă. Ca păsările
zburătoare se vedeau ei sosind”. Pe lângă cronicile occidentale, valahii sunt
pomeniţi şi în cele orientale. Sunt pomeninţi într-o cronică persană din
secolul al XII lea dar şi în ”Cronica bizantină” a lui Niketas, un autor
bizantin care-i aminteşte pe vlahi locuind la stânga Dunării în anul 1164.
Valahii apare şi în cronica lui Nestor, scrisă prin anul 1113 de un călugăr din
Kiev, fiind pomeniţi ca o prezenţă constantă în regiunea estică. Românii vechi
au fost păstori transhumanţi, dar şi agricultori şi crescători de animale
secentari. Au fost însă şi războinici, în această ipostază fiind amintiţi în
câteva rânduri. Anna Comnena îi vedea adunaţi în armată, fiind vorba cel mai
probabil de vlahii sudici, iar Enikel îi numeşte sălbatici. În ”Cântecul
Nibelungilor” sunt călăreţi în slujba ducelui Ramunc, iar o piatră acoperită cu
rune din Suedia îi aminteşte atacându-l şi ucigându-l pe un negustor viking în
drumul său către ţărmurile Mării Negre. Îşi spunea ”rumâni” În secolele următoare,
valahii sunt atestaţi destul de des. De altfel, în cronicile medievale se
discută chiar felul în care-şi spun românii, ce obiceiuri are dar şi originea
lor romanică. Astfel aflăm că de fapt vlahii le spunea străini, ei înşişi
numindu-se „rumâni”. ”Lăsând de o parte nenumăratele cuvinte pe care valahii le
au întocmai şi cu acelaşi înţeles ca în limba latină şi în dialectele
italienilor, când întreabă ei pe cineva dacă ştie să vorbească pe limba valahă
spun: «Oare ştii româneste?», sau când întreabă dacă este valah, îl întreabă:
dacă este român”, preciza Anton Verancsics în secolul al XVI lea. Acelaşi lucru
îl spune şi italianul Francesco della Valle în acelaşi secol, spunând că
valahii, ”se denumesc romani în limba lor”.
·
Costel
Crangan: "Poporul
român se hlizeşte complice la excesele care, cântărite după valorile morale de
bază (să zicem că ar fi, cu aproximaţie, cele din tablele lui Moise), erau
cândva de neacceptat. Hoţul este privit cu simpatie pentru că „e descurcăreţ”.
Mincinosul este îmbrăţişat cu tandreţe pentru că „vrea binele nostru”. Golanul
este admirat pentru că este „un tip dintr-o bucată”. Mârlanul este tolerat
pentru că „are opinie viguroasă”. Zău? Aici ar fi trebuit să ne ducă evoluţia
socială? Românii decad tot mai mult. Mă tem că poporul seamănă tot mai mult cu
o drojdie alterată de pe fundul unui butoi de unde vinul cel bun a fost scos
demult pentru a fi consumat la ospeţele imorale ale guvernanţilor care au făcut
ţăndări ţara asta în ultimii 30 de ani. Sau poate 80 de ani, căci nici
comunismul nu a construit morală, ci doar a creat aparenţa aceasta pe baza
forţei pumnului proletar.
Un om „educat” cu pumnul şi carcera va fi mereu doar o brută antrenată şi-şi
reprime furia, iar în clipa când scapă din lanţ şi respiră clipele de
libertate, nu face altceva decât să scoată bestia hidoasă la lumină şi să-i
sfâşie pe toţi cei din jur. Cam pe aici, doamnelor şi domnilor, ne aflăm acum,
în anul de graţie 2020..."
·
Costel
Stancu: ”cetăţile se
clatină fără/ vînt cerul stă neclintit ca un ţest uriaş peste o/ pîine
răscoaptă priveşte noii tăi stăpîni/ beau numai vinuri albe aduse din ţara lor
/ dar nu se sfiesc să iubească femeile locului/ a venit vremea bastarzilor a
uriaşilor cu/ cap de muscă a vitejilor din saloanele de dans/ a femeilor mai
frumoase cînd înşală / decît atunci cînd alăptează nimic nu mai e/ aşa cum a
fost.” *** ” Nimeni nu îşi mai toarnă/ cenuşă în cap. ne iubim fără noimă/
apocaliptic şi laş.”
·
Costin
Macaw: ”Daca va
intreaba vreodata cineva de cand e poporul nostru pe aceste meleaguri... sau de
ce are poporul nostru dansurile acelea saltarete, cu picioarele mai mult pe
sus, le puteti raspunde ca, pe vremea cand noi vietuiam deja aici si
descopeream dansul, scoarta terestra era inca fierbinte!
·
Cristi Ice: ”România merită mai mult decât o revoluție din burtă și
lozinci de balcon.
·
Cristian
Buica: ”Cine poate să
despartă binele de rău?/ Roata vieții se-nvârtește tot mai măsluit,/ Numai unii
au, pe viață, cotă din profit./ Alții sapă căutând norocul efemer/ Și au parte
doar de cioburi triste de mister./ Visătorii cată apă dulce în ocean,/ Iar bancherii
pun mereu dobânzi pe nenoroc./ Zațul vieții se topește-n dar dumnezeiesc./ Tot
necazul zilei ce-a trecut îl vei uita.”
·
Cristian
Păun: "Va urma
clar o perioadă de reconfigurare a stilului nostru de viaţă. Sunt foarte mulţi
care nu o să mai poată să-şi permită două maşini pe familie, foarte mulţi care
nu o să mai poată să-şi permită chiar maşina personală şi o să revină la
transportul în comun. Adică vedem din nou un recul, o sărăcire. Ne întoarcem
câţiva ani buni înapoi cu stilul de viaţă, cu calitatea vieţii, pentru că de
fapt ni s-a creat această iluzie a bunăstării de către nişte politicieni
iresponsabili care au spus că e în regulă să mărim deficitele şi datoria
publică a României şi să le spunem oamenilor că totul e bine şi totul e roz, în
realitate nefiind nici bine, nici roz.
·
Cristiana
Popp: ”Sfârșitul
dinaintea începutului Citesc într-o carte de-ale lui Romain Gary (…), o idee
care mă bântuie și pe mine de o vreme – amară confirmare și, totuși,
liniștitoare ideea că mai gândesc și alții la fel: „o civilizație exclusiv
utilitară va merge întotdeauna până la capăt, adică până la lagărele de muncă
silnică”. De ce scriu despre asta într-un dosar dedicat începuturilor și
sfârșiturilor? Fiindcă ăsta pare a fi scenariul sfârșitului civilizației
noastre, de tip occidental. Dar cum istoria ne învață, un sfârșit lasă loc unui
alt început.În gimnaziu, când învățam despre căderea Imperiului Roman, îmi
imaginam o prăbușire spectaculoasă, cu bubuitură, ca să zic așa. Mai târziu, am
înțeles că lucrurile s-au petrecut lent, insidios și banal: romanii s-au îmbogățit,
s-au burtăverzit, au început să nu își mai trimită copiii la armată, au evitat
să își îndeplinească sarcinile publice pe care până atunci le făceau din simțul
datoriei, neremunerat și cu interes pentru binele cetății. Au angajat mercenari
în armată, funcționari publici care să vegheze la binele comunității,
administratori ai banului public. Aceștia erau mai puțin interesați, proveneau
din medii mai umile și aveau, în general, un nivel de educație și morală mai
redus, așa încât aceste munci au fost tot mai prost făcute.Având nevoie de
oameni care să muncească, chiar și prost, porțile cetății s-au deschis larg
pentru „barbari”, străinii veniți în căutarea unei vieți mai bune. Străinii
aceștia nu iubeau Roma și nu aveau respect pentru tradițiile ei. Își doreau
bogăția romanilor, dar aduceau cu ei zeii lor și obiceiurile lor care erau, cel
puțin parțial, responsabile de sărăcia în care trăiseră înainte de a pleca spre
bogata Romă. Ei nu au mai luptat cu aceeași dragoste de țară, căci erau niște
dezrădăcinați, niște oameni fără țară, iar Roma era pentru ei doar locul în
care își promiseseră îmbogățirea. Întâmplător sau nu, cetatea s-a aglomerat,
igiena a decăzut și bolile contagioase au săpat și ele la temelia
civilizației.Vă sună oare cunoscut? Aș zice că le bifăm și noi, cu vârf și
îndesat, pe toate. Și, suplimentar, ne omoară și utilitaritatea asta a
prostiei. Nu mă refer la utilitarismul moral și altruist al lui Mills, ci la un
concept relativ nou în societate și care poate fi rezumat simplu: mie asta nu
îmi trebuie. Și uite-așa nimănui nu-i mai trebuie limbile clasice, doar sunt
moarte), istoria (nici măcar cea națională), geografia (doar avem GPS),
ortografia și ortoepia (doar ne înțelegem între noi), matematica (avem
telefoane pentru calcule), morala (că alții nu au), magia (că nu ne ține de
foame). În același „vesel” context mi-l amintesc pe fostul președinte Traian
Băsescu declarând că medicii și profesorii sunt asistați social, că țara nicio
șaibă din mâna lor n-a scos. Sau de reprezentantul medical obsedat de cât de
repede pot da rezultatele, argumentând: „Eu, cât de bine le dați, nu am cum să
cuantific, pot câștiga clienți doar dacă le dați mai repede ca alții”, vorbind
aici, să nu uităm, de rezultate medicale care decid soarta și viața pacienților.
[…]Ne îndreptăm spre sfârșitul civilizației noastre lăsând locul unui nou Ev
Mediu? În clipa asta nu am dubii că e așa. Dacă am depășit deja punctul de la
care nu ne mai putem întoarce nu aș ști să spun, dar nici nu cred ca e vreo
miză acolo. Fiindcă sfârșitul acestei civilizații va aduce, fără îndoială, după
o perioadă de întuneric de tip medieval, o nouă Renaștere. Pe când salvarea ei
ar putea semăna cu învierea lui Lazăr, cel ce va fi trăit o vreme, după
învierea sa, ca un mort printre vii, cu trupul deja descărnat de întoarcerea în
țărână.Singurul lucru care mă sperie, urmare a micimii minții mele, preocupate
mai degrabă de existența fiilor mei decât de soarta civilizației, este viteza
cu care degradarea ne cuprinde. Sigur, suntem un teritoriu aflat la periferia
marii culturi și civilizații căreia îi aparținem și descompunerea este mai
rapidă și mai ușor vizibilă aici. Cu toate astea, pe perioada vieții mele de
adult, educația extra-școlară și școlară, de la cel mai simplu nivel până la
studiile cele mai înalte a suferit o scădere a calității înfiorătoare. Și,
pornind de aici, competența și forța societății au înregistrat o prăbușire
bubuitoare, aș putea zice.Acum doar 20 de ani, studenții la medicină făceau
concurs de notițe clare, logice și organizate, luate în timp ce profesorul
explica liber, fără a-și îngrădi sau încetini expozeul. În urmă cu vreo 10 ani,
studenții au început să ceară să li se dicteze clar, rar și tare și chiar să se
precizeze când începe și când se termină dictarea, delimitând astfel minimul pe
care „trebuie” să îl învețe de restul explicațiilor și ideilor care „nu le
trebuie” (mă tot întorc la civilizația utilitară). Anul ăsta, un student a
pretins că nu își poate aduna ideile în timp ce își folosește concentrarea
pentru a scrie, activitate cu care nu e prea obișnuit și care, desigur, nu îi
„trebuie” la nimic. Așa cum nimănui nu îi trebuie să citească prospectul unui
medicament pe care îl ia sau îl dă copilului, că doar e la un click distanță pe
internet (click de care sigur nu ai timp și minte în cazul unei urgențe). Și
astea sunt doar exemple la întâmplare care îmi trec prin minte. Mă sperii
fiindcă mie la școală mi-a plăcut. Și tot ce sunt azi se datorează școlii. De
unde aș putea acum să le procur copiilor mei aceeași bucurie și plăcere?Căci,
chiar dacă civilizația va renaște din întunericul în care singură se prăbușește
cu voluptate, e vai și-amar de cei părtași la prăbușire.Ce ar mai fi de
adăugat? Ca și în matematică, la o demonstrație încheiată corect, nu se mai
poate adăuga nimic.Ion Corbu: Altă notă personală: Pe ansamblu, ideile
doamnei doctor, expuse mai sus, sunt corecte și reprezintă un semnal de alarmă
cu privire la evoluția societății noastre. Însă, cu unele, care nu mai seamănă
cu ce se întâmplau acum niște ani, că vrem că nu vrem, nu mai putem fi de
acord. Prin anii 70, ai secolului trecut, foloseam la facultate, rigla de
calcul? De ce ne-am mai întoarce la ea? Progresul tehnic și tehnologic este și
rămâne o EVOLUȚIE. Utilizarea și efectele sau consecințele progresului tehnic
ne pot crea și ne creează probleme care țin de moralitate. Aici, putem observa
cu ochiul liber, părerea mea este că suntem în INVOLUȚIE. Se petrec lucruri
inimaginabile în societate. În special în ultimii ani, când existența naturală
a fost bulversată, când progresul și cunoașterea științifică sunt folosite
împotriva umanității, când războiul a devenit o modă, când educația s-a
deteriorat iar lumea se află într-o derivă morală, aici este problema. Aici ar
trebui să ne implicăm cu toții și să acționăm. Din păcate ne lipsește
solidarizarea și capacitatea de a acționa împreună. Și, astfel, DEMOCRAȚIA,
care ar fi trebuit să asigure și competiția MORALĂ a devenit pseudodemocrație
fraudarea alegerilor devenind obicei aproape peste tot. Renașterea morală a unei
comunități, societăți, de la renașterea moralei ar trebui să pornească și de la
democrația adevărată. UE, dacă nu se reformează, intră în disoluție. Conducerea
UE trebuie să fie aleasă în baza unor platforme pe care electoratul trebuie să
le cunoască. Nu mai trebuie tolerată paradigma conclavurilor care desemnează
conducătorii care, mai apoi, decid și fac ce îi taie capul!
·
Dan
Berindei: ”Suntem o
tara care si-a taiat padurile si n-are hartie. suntem atat de multi neiubitori
de tara incat e o intrebare pentru viitorul tarii.
·
Dan
Cristian Ionescu:
”Romania: Democrația” în care poporul nu are nimic de spus. Am scris de multe
ori că sînt împotriva U.E. și împotriva N.A.T.O. Am arătat că sînt împotriva
U.E. fiindcă în viziunea mea (și am motivat de ce) este o organizație
suprastatală cu caracter mafiot, anticreștin și antieuropean, care urmărește
imbecilizarea și subjugarea unei jumătăți de miliard de oameni, distrugerea
identității naționale, interzicerea sub amenințarea închisorii (sub pretextul
corectitudinii politice sau al luptei contra antisemitismului) a adevărului,
jefuirea cetățenilor în interesul băncilor și marilor companii occidentale.Am
arătat că sînt împotriva N.A.T.O. fiindcă în viziunea mea (și am motivat de ce)
este o organizație teroristă de tip fascist Și am mai scris că în noaptea de 22
decembrie 1989, printre împușcăturile din fața CC-ului, într-un mod poate
absurd, eu mă gîndeam la ce ar trebui să urmeze. Printre acestea, era și gîndul
că a venit timpul să fie desființate atît N.A.T.O. cît și Tratatul de la
Varșovia. Dar în lume se petreceau lucruri de care noi nu știam (iar unii nu le
știu nici acum). Îmi este greu să spun dacă Gorbaciov a fost ucenicul vrăjitor
care a deschis cutia Pandorei sau a fost complice la un plan monstruos. Îi dau
credit și zic și eu că a fost păcălit de Bush și Kohl. Conform înțelegerilor
dintre marile puteri, România a fost dată (ca întotdeauna) cuiva – de data
asta, i se hărăzise din nou să rămînă în sfera de influență a U.R.S.S. Dar în
urma puciului de la Moscova (19 aug. 1991) URSS s-a desființat. Conducătorii
României s-au orientat rapid și fără să consulte poporul au hotărît ca România
să se mute cu arme și bagaje în tabăra U.E. și N.A.T.O. După decembrie 1989,
cînd așa cum spune o vorbă la modă, „a trebuit să moară oameni”, Petre Roman
l-a numit în fruntea C.I.E. (fost D.I.E., actual S.I.E.) pe Mihai Caraman,
spionul care a dat cea mai grea lovitură N.A.T.O.„În anul 1992, Manfred Wörner,
secretarul general de atunci al N.A.T.O., a anunțat că nu va vizita Bucureștiul
atât timp cât Caraman va conduce S.I.E., deoarece considera că o persoană care
a spionat împotriva N.A.T.O. este incompatibilă cu funcția de șef al
serviciului de spionaj al unei țări care făcea demersuri de aderare la
N.A.T.O.”. Așa am aflat, cu surprindere, că țara mea, fără să mă întrebe pe
mine dar nici pe ceilalți români, face demersuri de aderare la N.A.T.O.Ca să
facem parte din clubul criminalilor selecți ai lumii, a trebuit să cumpărăm
bunăvoința acestora. Și le-am oferit totul – țara cu totul, economia națională,
pămîntul țării, bogățiile subsolului, utilitățile, chiar și pe români. Despre
jefuirea României am scris zeci de articole (în presa tipărită pînă în 2005, în
cea on-line după 2015). Unitățile economice, care ne ajutaseră ca în 1989 să
scăpăm de datoria externă, au fost cedate vestului pe doi bani, au fost
încheiate contracte total în defavoarea României, încălcarea obligațiilor
asumate de investitori nu a interesat de nimeni dintre cei obligați să o facă –
au fost falimentate, utilajele vîndute, clădirile demolate iar terenurile puse
la dispoziția așa zișilor dezvoltatori imobiliari. Unele au ajuns pe mîinile
unor escroci – cei de la S.I.E. (care de fapt nu prea știu ce fac pentru banii
primiți) nu s-au preocupat să le verifice bonitatea. Am scris și am tot scris
presa main-stream a trecut cu vederea. Am acționat pe plan juridic încercînd să
apăr economia țării (sau ce mai rămăsese din ea) – caracatița mafiotă acaparase
déjà justiția. O să dau doar cîteva exemple– 1998 – I.M.G.B., mîndrie a
industriei românești, este vîndut pe 1 $ (!) firmei Kvaerner din Norvegia (stat
membru N.A.T.O.), care în 2006 o revinde unor sud-coreeni (parteneri strategici
ai S.U.A.) cu 26 mil. $. Astăzi, pe cele 54 de hectare se construiesc clădiri
de locuințe și de birouri. – 1998 – „Romtelecom” este vîndut firmei „OTEROM”,
un pui off-shore al firmei „O.T.E.” din Grecia (stat membru N.A.T.O. și U.E.),
off-shore înființat în Cipru cu cîteva zile înainte de încheierea contractului
și care avea un capital social de 10 mil. $. Sînt multe, foarte multe de spus
și am tot scris despre asta. Contractul s-a încheiat cu încălcarea în trei
rînduri a Constituției. Pentru 35 % din acțiuni, s-a ajuns la un preț de 750
mil. $. Aceasta, în urma evaluării făcute de firma Goldman Sachs, rezulta o
valoare totală de cca. 2,14 mlrd. $ pentru întregul patrimoniu al Romtelecom.
În timp ce polonezii scoteau la vînzare Polski Telekom la valoarea de 18 mlrd.
$. Pentru faptul că au subevaluat (după aprecierile mele) Romtelecomul de cca.
7 ori, în afara onorariului, Goldman Sachs a primit și un onorariu de succes de
aproape 10 mil. $. România a fost și mai darnică – deși grecii cumpăraseră doar
35 % din acțiuni, statul le-a mai acordat uzufructul pentru încă 16 % din
acțiuni astfel încît le-a oferit majoritatea în consiliul de administrație, și
în plus le-a oferit cadou releul de retransmisie de la Cheia, care ne aducea
bani buni de la țările vecine. Dar noi nu am primit 750 mil. $, ci doar 675
mil. Întrucît, conform contractului, 10 % reprezentau comisionul (adică șpaga)
primită de cei 7 membri ai comisiei de privatizare în frunte cu Radu Vasile,
Valeriu Stoica și Sorin Pantiș. Sorin Pantiș, ca să asigure profit maxim
grecilor, a instituit avansul spre decontare (plata în avans a două abonamente)
iar prin O.U.G. nr.25/1998 a scos „Romtelecom” de sub controlul Oficiului
Concurenței. În sfîrșit, Sorin Pantiș ne-a liniștit că în urma privatizării
tarifele vor scădea – dar, evident, au explodat. Am reacționat cum am putut. Am
redactat o interpelare pe care am dat-o senatorilor Niculae Cerveni și Corneliu
Gavaliugov. În urma citirii acesteia, în senat s-a constituit comisia de
anchetă a privatizării Romtelecom. Am fost chemat la comisie de Șerban
Săndulescu (președinte) și Corneliu Gavaliugov (vicepreședinte) care mi-au
cerut să le fac un plan de anchetă și mi-au propus să fiu expertul comisiei.
Le-am dat planul de anchetă, după care în locul meu au fost numite experte trei
puștoaice iar din planul de anchetă s-a ales praful – nu s-au atins de ce era
mai important.Împreună cu prietenii Constantin Calancea, Ion Gîtlan, Claudiu
Iordache, Nica Leon și Nicu Stăncescu, grupați în „Acțiunea pentru idealurile
revoluției” am cerut Senatului respingerea O.U.G. nr. 25/1998 – și a fost
respinsă. Scumpirile enorme de tarife la „Romtelecom” nu au fost unicele . în
interesul firmelor vestice, s-au scumpit toate tarifele la utilități. Cu
prietenii Constantin Calancea, Claudiu Iordache și dr. Horia Radu Pascu (fost
deputat P.N.L.-C.D.) am dat în judecată Guvernul României apărînd dreptul
constituțional al poporului român la un nivel de trai decent. Ni s-au alăturat
prin cereri de intervenție alți prieteni (Ion Gîtlan cu partidul lui – „Uniunea
Democrat Creștină”, Niculae Cerveni cu partidul lui – la acel moment devenit
Partidul Liberal, Ștefan Cucu cu asociația lui – „Asociația veteranilor de
război și a urmașilor veteranilor”, care reunea veteranii trimiși în gulag,
Marius Boeriu cu asociația lui – Asociația „15 noiembrie 1987 Brașov” și alții,
în total, 50.000 de români). Au refuzat să ni se alăture marile centrale
sindicale, pensionarii, studenții și mulți alții pe care i-am chemat lîngă noi.
Presa, invitată la proces, nu a scris nici un cuvînt. Am pierdut procesul[1].
Pe 6 decembrie 2004 am depus la P.N.A. (actualul D.N.A.) cererea de cercetare
pentru luare de mită a celor 7 demnitari care s-au bucurat de șpaga de 75 mil.
$ de la privatizarea Romtelecom. Infractoarea Laura Codruța Kovesi, apărătoarea
mafiei internaționale, după ce inițial a îngropat dosarul, s-a luptat pînă în
pînzele albe întru apărarea mafioților, cînd am obținut o hotărîre
judecătorească prin care era obligată să cerceteze sesizarea mea, a cerut
anulare hotărîrii, să nu cerceteze șpaga! După 4 ani de luptă, am fost înfrînt
de mafia de la Î.C.C.J. [2]. Tot în 1998, „A.R.O.”-Câmpulung Muscel, care
exporta autoturisme de teren pe toate continentele, este cumpărat de
aventurierul John Perez, cubanez refugiat în S.U.A. (liderul N.A.T.O.).
Încălcîndu-și obligațiile contractuale, nu investește nimic, dezmembrează
utilajele și le vinde, falimentează firma și fuge cu toate invențiile produse
acolo. În 1999 Viorel Lis cedează I.C.A.B.-ul către firma „Les eaux Vivendi”
(sau „Vivendi waters”), cum se numea atunci, din Franța (stat membru al
N.A.T.O. și U.E.). Ca și Pantiș, ne-a asigurat că tarifele vor scădea – dar
cine cumpără o firmă, ca să-i scadă profitul! Și aici, tarifele au explodat (se
vede asta în acțiunea noastră). Mai mult decît atît – încălcîndu-și obligațiile
asumate pentru investiții, au introdus taxe noi pe instalațiile lui Ceaușescu:
taxă de canalizare și taxă pentru apa pluvială, pe care o plătim chiar dacă nu
plouă. 1999 – „Gavazzi Steel” (grup din Italia, stat membru N.A.T.O. și U.E.)
cumpără combinatul siderurgic „Oțelul Roșu”. Nu își îndeplinesc obligațiile
asumate, îl falimentează, pleacă din țară și tot ei amenință statul român că îl
dau în judecată la Curtea de arbitraj de la Washington. Companiile de utilități
au fost cedate vestului. Energia electrică a fost preluată de italieni (Enel)
și cehi (C.E.Z.), gazele de nemți (E.ON) și francezi (fosta „Gaz de France”).
Nemții de la Heidelberg și francezii de la Lafarge au pus mîna pe importanta
industrie a cimentului – toți, membri N.A.T.O. și U.E. Austria a pus mina pe
„B.C.R.”, „Petrom” și pe pădurile noastre. Sub Adrian Năstase a fost distrusă
definitiv siderurgia României. Cel mai mare combinat siderurgic al României,
„Sidex”- Galați, mai există, dar nu mai este al nostru. Năstase l-a vîndut unui
indian, care de fapt este cetățean al Regatului Unit (stat membru N.A.T.O. și,
pe atunci, al U.E.) și foarte bun contributor la campania electorală a lui Tony
Blair. „Sidex” a fost cumpărat în anul 2001 (cu construcții, utilaje și teren)
cu 70 mil.$, la jumătate din prețul cu care Lakshmi Mittal și-a cumpărat vila
din Londra! Unii vor spune că la distrugerea siderurgiei noastre au contribuit
sub Năstase și rușii. Da, aceștia erau cetățeni ruși, dar de origine evreiască.
Începînd cu anul 2002 firma rusească „Mechel” au cumpărat combinatele
siderurgice din Tîrgoviște, Câmpia Turzii, „Oțelul Roșu”, Brăila și Buzău.
Le-au falimentat. Cînd Putin a trect la arestarea evreilor corupți, și-au
schimbat denumirea în „Conares Holding” și au fugit în Elveția, în Baar. Gard
în gard cu sediul corporației lui Mark Rich (cine nu știe cine a fost Mark
Rich, să caute pe internet). Tot sub Adrian Năstase, A.L.R.O.-Slatina, cea mai
mare producătoare de aluminiu din Europa centrală și de est, a fost vîndută
fraudulos firmei rusești „Marco Group” (actual „Vimetco”), controlată de Mark
Rich. A.L.R.O.-Slatina este condusă de evreul Vitali Matsiski. Degeaba s-a
luptat ani de zile în instanțe Nica Leon ca să dovedească privatizarea
frauduloasă a A.L.R.O.-Slatina[3]. V-am dat cîteva exemple ca să înțelegeți de
ce, vorba lui Brîncuși (dacă nu m-a lăsat memoria), sîntem tot mai proști și
mai săraci.
·
Dan
Diaconu: Oamenii sunt lași, inactivi social, fără
perspective sau pretenții. Diaspora e cea care fierbe, scapă supravegherii
stricte și practicilor ilegale folosite de neo-securitate în interiorul țării.***
Uitati aici tot ce a semnat. Renunțarea la încălzirea cu lemne din 2023.
Jumătate din țară nu va mai avea voie să folosească lemnele pentru încălzire.
Ce vor face oamenii ăștia? Vă spun eu: vor tremura de frig. Imaginați-vă că
sunt sate care n-au acces la gaze și uneori nici măcar la energia electrică.
Acei români, conform înțelegerii dintre Plăvan, Guvern și UE sunt condamnați să
tremure de frig. Pasămite, încălzirea cu lemne a românilor deranja afacerile
amicului Schweighofer în România. Așa austriacul are din 2023 mai mult lemn la
dispoziție pentru export! Trecerea de la rovignetă la taxarea pe kilometru.
Asta va distruge firmele de transport marfă, care oricum sunt distruse. Va
crește costul transportului care, evident, se va vedea în prețul final plătit
de fiecare dintre noi! Taxarea proprietății în funcție de valoarea de piață.
Asta înseamnă că impozitul pentru o garsonieră din Drumul Taberei va crește de
la câțiva zeci de lei în prezent la aproape 1000 lei în viitorul apropiat. Un
apartament cu treui camere va avea un impozit de aproape 5000 lei/an, iar o
casă o casă în Ghencea ar putea ajunge pe la 20 000 lei/an. E probabil încă o
metodă facilă de a-i deposeda pe oameni de imobile. Să vă meargă din plin! Taxarea suplimentară pentru tot ce nu e
considerat verde. Veți plăti bani serioși pentru mașinile „poluante”, pentru
încălzirea cu gaze, pentru mâncarea care nu e „bio”. Ca idee, ca să nu fiți
surprinși, carnea artificială e considerată bio!!! Renunțarea la acordarea de
stimulente fiscale. Asta va lovi direct firmele de construcție. Fără stimularea
fiscală de care au parte în prezent, muncitorii români vor relua migrația către
Vest, lucru care se dorește cu ardoare!! În timp ce aici deja nu mai găsești
forță de muncă la prețuri corecte, în Occident românii vor pune presiune pentru
scăderea costurilor cu forța de muncă. Fix ce vor „prietenii” noștri. Iată în
cinci pași(deocamdată atât am reușit să citesc, dar sunt mult mai multe
condiționări) un plan de asasinare economică a României. E absolut dement ceea
ce se petrece. România a ajuns să plătească bani pentru a se sinucide economic
și pentru a redeveni o economie subdezvoltată. E depășită de mult limita
prostiei absolute! Suntem într-o zonă a cretinismului pe care, în urmă cu
câțiva ani, nici măcar nu ne-o puteam imagina. Se vede din satelit, de pe
planeta Marte, că e o nebunie. În mod normal ar trebui să plătim pentru a nu
lua banii ăia, într-atât sunt de toxici. Iată ce pot face acești imbecili
cățărați la putere de șleahta serviciilor secrete care nu fac altceva decât să
trădeze România zi de zi. Știu că în servicii sunt extrem de mulți oameni care
n-au habar ce fac și care au impresia că-și fac datoria la adresa țării lor.
Dar ar trebui să se trezească și ei, să-și dea jos ochelarii de cal de la ochi
și să înțeleagă că au doar câțiva trădători care-i supervizează și care le dau
permanent teme împotriva țării. Oameni buni, noi vă dăm de mâncare, nu
jigodiile pe care le slugăriți! Treziți-vă și voi că nu faceți altceva decât să
vă sufocați copiii! Și vă va părea rău de asta abia atunci când va fi prea
târziu. Alegeți să fiți oameni, nu jigodii! ***Ieri am dat o știre cu orașele
neutre din România. Unii au crezut că e pamflet, alții că e fake news. Nu e
nici una nici alta! Alții, îmi spun pe un ton exasperant că „nu se poate așa
ceva în România!”. Și mă disperă deoarece îmi vine să le spun franc: „Ba se
poate, băi proștilor!”. Știu că sună jignitor, dar hai să vedem realitatea în
față: am pornit cu o țară fără datorii și care era într-o oarecare independență
față de principalele forțe ale lumii. E drept, am fost făcuți franjuri de o
înțelegere de-a rușilor cu americanii. Dar să nu divagăm: după mai bine de 30
de ani ăsta e parcursul nostru:- de la aproape 10 mld. $ de încasat din
împrumuturi acordate diverselor țări nealiniate, România a ajuns să aibă
datorii guvernamentale care merg spre aproape 60% din PIB!(Petre Roman, cel
care a vândut datoriile lui Ceaușescu pe cent-la-dolar trăește acum în
Elveția!)- dintr-o economie echilibrată între industrie și agricultură am ajuns
o economie de consum în care, din nou, agricultura are un procent mult prea
mare- cea mai mare halcă a economiei autohtone e controlată de puterile străine
prin intermediul companiilor-lipitoare. Fostele monopoluri ale statului(bănci,
asigurări, tiutun, alcool, etc.) au ajuns monopoluri private;- societatea
românească e dinamitată din interior, fiind dărâmate programatic valorile
tradiționale, acești stâlpi care ne-au ținut împreună de-a lungul timpului;-
politica românească e externalizată la Bruxelles, iar conducerea militară e
dată SUA via NATO. Nicio decizie nu se mai ia la București. Președintele țării
e mai puțin valoros decât orice pârlit de ambasador de la București. -
Industria militară a fost distrusă din temelii, pentru a se garanta astfel
subjugarea țării;- Ideologiile străine fac legea în România;- pădurile
românești sunt chelite cu nesimțire de companii străine care fură la drumul
mare, neplătind nimic aici. Nici în Ucraina n-au putut să facă jaful pe care-l
fac aici;- justiția e o anexă a puterii de ocupație. Poți avea oricâtă dreptate
că nu ți-o va da nimeni dacă e în contradicție cu vreun interes străin. Suprema
sfidare este dată de posibilitatea de ocolire a hotărârilor Curții
Constituționale de către un judecător, lege acceptată favorabil de către Curtea
Constituțională. Ce altă dovadă de tembelism mai vreți?” *** „Mafia a pus șaua
pe noi!” Nu uitaţi: până să preia puterea şi imediat după ce au obţinut
controlul, Băsescu şi pedeliştii au repetat până la obsesie că „nu se taie pensiile
şi salariile”. După ce s-au întronizat au constatat că nu prea e atât de furat
pentru a sătura toate gurile. Primul care a căzut în capcana lipsei de mălai a
fost Florin Anghelescu, supranumit „Regele Tutunului”. A încercat să dea un tun
pentru a-şi recupera banii băgaţi, dar a nimerit într-o groapă de securişti
care trăgeau lozul pentru „cine trebuie”. Urmarea o ştiţi cu toţii: nevastă-sa
s-a dat demisă din funcţia de consilier prezidenţial, iar el a fost sinucis. Şi
stop joc. Situaţia era tristă. Şpagă nu prea aveai de unde să tragi, doar
„tiranul Năstase” crezuse şmenul cu „statul de drept” şi dăduse drumul unor
mecanisme după ce şi-a pus oamenii în gardă. Nu prea mai fura nimeni. De-aia
n-au putut să-l înfunde decât cu un proces penibil. Şi ăla după ce au scormonit
inclusiv ăia de la CIA prin înregistrările lor. După instaurarea „justiţiei
mele” băsescu a dat ordinul mardelirii lui Năstate, în ciuda dovezilor canci.
Dar să revenim la problemă. Toate cutremuraşele pe care le-aţi văzut în perioada
premergătoare capturării puterii de către băsescu cu sprijinul FBI&CIA
aveau strict scopul de a se obţine controlul absolut. Motivul era, desigur,
caşcavalul. Numai că nu prea mai era mare lucru de luat. Cu toate că băieţii au
fost creativi(vezi Microsoft&Bechtel), tot nu se îndestulau. Mai mult, în
cazul Bechtel s-au şi fript deoarece la renegociere au ridicat de TREI ORI
PREŢUL(de la 4.5 mld $ la 15 mld. $!!!), sperând că vor sifona ceva, iar ăia au
păstrat totul pentru ei. Atunci au înţeles şi ciumecăria cu şpaga care, „pentru
a fi legală”, trebuie să treacă mai întâi pe la ambasador care apoi o împarte
cum ştie el mai bine: „trei părţi la noi, una la voi, corupţilor!”. Adevăratul
tun a fost dat în momentul în care „praful” era mare, iar cererea aşişderea.
Aparatul de partid era înfometat şi băsescu risca să piardă controlul. Pe
praful ăla absolut a venit ideea „infuziei” de bani în piaţă. Bani, chipurile,
ieftini de la Comisia Europeană şi FMI. Bani ceruţi cu nesimţire de băncile
care generaseră criza şi care aşteptau salvare de la stat. Bani ceruţi de
aparatul de stat, dar şi de clientela din partid care urla după aşa-zisele
„investiţii”. Aşa a început perioada de jaf programatic: drumuri asfaltate de
mântuială(de dădea şpaga cash pentru câştigarea licitaţiei de asfaltare, după
care băgai cât doreai în preţuri), stadioane în pantă, parcuri la ţară s.a.m.d.
Însă, toată boieria a venit la pachet cu belele. Statul nu performa(logic,
totul era doar pe şpagă!), iar cerberii de la FMI cereau reduceri peste reduceri.
Motivul? Ăia urmăreau să dea lovitura după ce îi lăsaseră pe şobolani să se
creadă tătuci. Forţând micşorarea statului, făceau loc privatizărilor babane
din hălci ale statului: serviciile de sănătate(mai ţineţi minte că se dorea
introducerea asigurărilor private sau cum închiderea spitalelor masca
înlocuirea lor cu entităţi private „eficiente” şi alimentate din banii
statului? Mai ţineţi minte scandalul cu privatizarea sistemului de urgenţe?).
În spate aşteptau mahării cei mari. Ce doreau ei? Privatizarea sistemului de
sănătate şi a asigurărilor din domeniu, Hidroelectrica, predarea controlului
tuturor resurselor etc. Aşa s-au trezit prostovanii de la puterea ticăloşită în
faţa perspectivei intrării în incapacitate de plată şi, pentru a se salva, au hăcuit
salariile de la stat(cu pensiile n-au putut din cauză de CCR). Au băgat în TVA
de au îngenuncheat economia. Asta după ce repetaseră obsesiv că „nu se umbă la
pensii şi salarii”. Probabil vă amintiţi, astfel încât nu mai repet. Statul
subteran de-atunci e acelaşi şi în prezent. N-a plecat nicio clipă, doar a mai
dat un timeout populaţiei. Aşa a apărut un Dragnea şi tentativa sa de a scăpa
din ghearele Securităţii. Nu i-a mers deoarece fusese vândut cu mult înainte de
a încerca el evadarea. Ceea ce vedem acum e marea restauraţie. Statul băsist a
revenit, mai puternic ca niciodată. Prin teleghidaţii săi urlă din toţi bojocii
că nu vor umbla la pensii şi salarii. Ghiciţi ce? Fix la asta trebuie să vă
aşteptaţi. La stat va fi jihad! Trebuie daţi mulţi afară pentru a face loc
clientelei politice. Şi tot ceea ce în urmă cu 5-7 ani părea imposibil, acum e
posibil. Exploatare prin fracturare? Fără probleme! Cedarea Hidroelectrica? Se
va face pe repede-înainte! Cedarea resurselor naturale? Uitaţi-vă la jaful din Marea
Neagră şi o să înţelegeţi. Ce trebuie să înţelegeţi din toată asta? Strict că
Mafia a pus şaua pe noi. Şi nu doar şaua, ne-a mai băgat şi căluşul în gură.
Tot ceea ce vedeţi de jur împrejur nu ne aparţine. Nu-i al nostru! A fost
promis mafioţilor contra unor şpăgi anemice. Ne mai poate salva ceva? Poate
doar codrul şi haiducia. Gândiţi-vă bine la asta! Absolut nimic din ceea ce
pare legal e ilegal, tot ce pare alb e negru s.a.m.d. Înţelegeţi în al
doisprezecelea ceas: ne-au terminat definitiv! Suntem în Gulag.
·
Dan
MV Chitic: " Vă
spun nu doar că suntem proști. Suntem și violenți. Violenți cu orice ne scoate
din confortul prostiei noastre. Nu mândria, nu orgoliul sau onoarea ne fac pe
noi violenți. Ci prostia! Suntem gata să înjurăm orice sau pe oricine ne spune
adevărul. Căci adevărul doare atunci când trăiești în minciună. Și, prost
fiind, ești fericit că trăiești în minciună. Adevărul prostului e minciuna
spusă de alții, pe care prostul o rostogolște cu mândrie și emfază. E mai comod
să trăiești în minciună decât să mori pentru adevăr. Căci prostul e un
supraviețuitor. Niciodată învingător. Doar supraviețuitor. Precum gândacii...
Dar prostia și violența noastră prostească nu sunt nici măcar bărbătești,
asumate cu pieptul deschis: “Asta sunt! Sunt prost și sunt mândru că sunt
prost! Și dacă te legi de prostia mea îți umplu botul de sânge!”Nu… Prostia
noastră e banală, lipsită de orice originalitate, umilă, semidoctă și camuflată
sub aere “universaliste” de corectitudine politică. De aceea nici violența
noastră nu e virilă, ci e violența unei meduze care, flască fiind, te urzică
anonim, de la distanță. E violența slugilor și a curvelor a căror unică armă pe
care au dreptul să o folosească e… turnătoria. O armă pe care, proști fiind, o
folosim de generații doar împotriva noastră. Doar în folosul stăpânilor noștri.
Turcii au înțeles asta. Apoi rușii. Comuniștii au “naționalizat” o perioadă
turnătoria, după care turnătoria noastră s-a “emancipat”, s-a “globalizat”. De
atunci, “a turna” a devenit un termen “uncool”, deși activitatea a rămas
“onorabilă” printre proști. Acum nu mai turnăm. Acum raportăm. La UE. La
Comisia de la Veneția. La partenerii strategici. La fb… Doare? Vă dor cuvintele
mele? Dacă nu am fi prea proști ar trebui să plângem cu lacrimi de sânge de
atâta durere! Luați, mai citiți odată textul lui Palada, după care, fiți
fericiți și faceți ce aveți de făcut! Fiți proști până la capăt și… raportați!
·
Dan
Pavel: *SINTEZA
DEZASTRULUI* “Pe mine nu mă întristează situația și nu mă sperie. E bine că
România e în criză, că Europa se zvârcolește ca șarpele și Statele Unite
rătăcesc într-un pustiu de principii căutând o nouă cale. Polii de putere de pe
planetă se schimbă periodic. Imperiile se nasc, se consolidează prin violență,
apoi se prăbușesc în iluzii, hedonism, ambiguitate morală și colaps economic
inevitabil. Istoria se repetă obsesiv. Nici acum nu este sfârșitul lumii, ci
doar sfârșitul iluziei. Democrația românească nu este în pericol pentru că n-am
avut-o niciodată. Eram și acum ce-am fost mai mereu. Un pașalâc. Roman, otoman,
nazist, apoi sovietic, apoi occidental... Contează mai puțin al cui. De
slugărnicie și de jaf nu am putut scăpa prea des. Numeri pe degete cazurile în
istoria de două milenii a acestei regiuni. Destin național nu am avut
niciodată, iar puținii oameni care au încercat să făurească unul fie au fost
trădați și maziliți, fie au provocat chiar ei dezastrul național. Dacă ar fi să
descriu patologia acestui popor ar fi amnezia istorică selectivă. Dar bănuiesc
că toate popoarele suferă de chestia asta mai mult sau mai puțin. Caută o
glorie pe care n-au avut-o niciodată, iar apoi justifică cele mai oribile
apucături naționale prin gloria aia inexistentă. S-a năruit doar imaginea
democrației. S-a scurs machiajul securistic udat de ploaie și crăpat de timp.
României i s-au văzut ciorapii îndesați în sutienul de împrumut și hainele
false de firmă care lăsau impresia abundenței. Era o abundență pe datorie, dată
pe mâna unor circari slugarnici susținuți de interese din umbră. Tenul îmbâcsit
de abuzuri nu mai îndrăgostește pe nimeni. A colapsat iluzia Proiectului
European. A rămas să se vadă cum 27 de economii se mănâncă între ele ca să
supraviețuiască. Oamenii încep să înțeleagă că nu există idealuri sau eroi, iar
propaganda nu mai convinge. Suntem înconjurați de inamici. Că-s pe față sau
subversivi este mai puțin relevant. Devine evident că nimeni nu ne protejează
interesele dacă noi nu suntem în stare. Ne pândesc ticăloșii interesați pe
toate părțile, de orice coloratură ar fi, iar iluzia occidentului prosper s-a
făcut bucăți. Era pe moarte de la criza din 2008. Acum doar își predă
obștescul, după o boală lungă. E aceeași iluzie ca cea a Uniunii Sovietice.
Habotnicie politică, monopolism și lăcomie deghizate în idealuri. Tot
colonialism, tot aristocrație, tot normalitate impusă cu toroipanul prin metode
din ce în ce mai similare. În ultimă instanță, pentru iobagi nu contează
boierul. Rezultatul e același jaf, același abuz, chiar dacă uneori diferă
nivelul de politețe al abuzatorului. S-a năruit în sfârșit iluzia ONU, o
cumetrie internațională neputincioasă care aplică principii în mod selectiv.
Unii sunt criminali de război, iar alții aducători de democrație, în funcție de
cum o cer interesele complexului militar industrial. Rezoluțiile și mandatele
de arestare sunt ignorate cu nonșalanță, iar ipocrizia generală a devenit
evidentă. S-a năruit iluzia NATO, o organizație care pompează resurse și
armament în Ucraina de un deceniu și n-a putut destabiliza suficient Rusia. Cu
ajutorul atlanticilor ucainenii au câștigat aproape 600 de mii de morți și
milioane de refugiați. Au pierdut orice iluzie de stat funcțional independent
și vreo 25% din teritorii, în funcție de ce hărți mai desenează presa zilele
astea. Probabil că peisajul real al dezastrului nu ne va fi dezvăluit
niciodată. Valorile atlanticilor s-au aliniat valorilor Al Qaeda, Al Nusra și
altor organizații înarmate din bani publici ca să decapiteze orice urmă de
normalitate în Orientul Mijlociu. S-a prăbușit iluzia OMS, religia înalților
prelați ai științei care au propovăduit măsuri de pandemie complet
neștiințifice menite să îmbogățească un grup select și să monopolizeze resurse.
S-a prăbușit iluzia Statelor Unite ca far al democrației și prosperității. După
patru decenii de lovituri de stat și războaie devastatoare, America nu a
transplantat democrație pe nicăieri. Doar moarte și jaf. Nicio încercare nu a
devenit o poveste de succes, ci doar un al coșmar umanitar. Străzile ei s-au
umplut de zombi drogați, de oameni fără adăpost și contribuabili abandonați
pradă corporatismului avar. Americanii trăiesc într-o țară capturată de
interese private și adusă la capătul răbdărilor, dar au înțeles în sfârșit că
SUA nu este o națiune, ci o afacere. S-a prăbușit mitul ”Vrem o țară ca afară”,
cu cozile pe ani de zile la cabinetele medicale din Canada, cu dictaturile
pandemice, cu sistemul medical prăbușit în Marea Britanie, taxele infernale
care corespund unor servicii deplorabile, economia colapsată a Germaniei,
instabilitatea politică generală, mutilarea sexual-ideologică a copiilor,
atacurile teroriste în inima Europei și creșterea uluitoare a
infracționalității.S-a dărâmat iluzia globalismului. Dependența de materii prime
rusești, de tehnologie informatică americană și de industria sclavilor chinezi
a erodat economiile tuturor. A săpat în carnea vie a fiecărei națiuni care și-a
exportat forța de muncă și a înstrăinat resursele strategice naționale. Visul
European se încălzea din dărnicia rușilor, se apăra din dărnicia americanilor
și cumpăra totul de la partidul comunist chinez. Un astfel de proiect european
era sortit eșecului, dar erau profiturile prea mari ca să se poată găsi o
soluție care să promoveze independența energetică și industrială a europenilor.
Cineva trebuia să scadă un pic la profit ca să crească nivelul de trai al
cetățenilor europeni. S-a ales cealaltă soluție - a importului de forță de
muncă fără pretenții de nivel de trai. Forța de muncă a victimelor care dorm
câte 20 în cameră și acceptă minimum pe economie, fără să crâcnească. S-a ales
colapsul natalității și erodarea protecțiilor sociale până la faliment.
Supraîncărcarea sistemelor cu imigranți malnutriți care nu sunt integrați
câtuși de puțin și nu pot contribui în mod relevant la economie. S-a aplaudat
”The Gig Economy”, un mutant economic din care nu profită decât o mână de
corporații intermediare. Un sistem ce nu oferă protecție angajaților, în care
fiecare e pe barba lui și poate cădea sub pragul sărăciei oricând. Ultimii
patru ani au spulberat toate iluziile. Populația se trezește încet în tot
Occidentul. Nu o face pentru că s-a luminat în vreun fel sau pentru că a fost
pătrunsă de un spirit real suveranist, patriotic sau de altă natură. Ar fi vrut
să moțăie în continuare liniștită, să trăiască în ignoranță politică și
economică, în aceeași lipsă de democrație autentică în care trăia și până acum.
S-a trezit pentru că situația a devenit prea gravă, portofelele s-au golit,
mațele ghiorăiesc, perspectivele s-au îngustat și nedreptatea a devenit prea
grosolană. Realitatea statistică ne arată că odraslele noastre sunt prima
generație din istoria umanității care trăiește mai prost și are mai puține
perspective decât au avut părinții. Este o situație fără precedent. Toate
politicile din ultimele decenii au eșuat lamentabil. Alea care nu s-au prăbușit
deja, se clatină din toate balamalele, dar nimeni nu discută despre ele. Lumea
preferă să ignore evidentul și să se mire că tineri vor dictatură, vor marxism,
extremism sau orice altceva. Da, vor! Nici ei nu știu ce vor exact. Orice
altceva devine o soluție frecventabilă atunci când ceea ce este deja nu mai
funcționează. Propaganda trebuie să urle isterizată 24 din 24 pentru că elita
nu mai are alte soluții. Cele pe care le vindea în trecut s-au dovedit
falimentare complet și, nici măcar acum, efectele nu pot fi discutate lucid. Ce
s-a întâmplat? Cum s-a ajuns aici? Cine? De ce? Ce puteam face atunci și ce ar
trebui să facem acum? Nimeni nu vorbește despre idei sau soluții, ci doar
despre conformitate ideologică. Despre vechi idealuri care n-au existat în
practică niciodată. Oriunde am fi pe glob, de la Moscova la Washington. de la
Paris la Beijing, un grup select de oligarhi ne vinde iluzii. Ne pedepsesc dacă
nu le credem. Ne înfierează public și caută să ne excludă de dragul de a
proteja iluziile. De a consolida... democrația. Vina este mereu la popor, de
când există. Nu-i nimic nou. Așa se prăbușesc toate imperiile. Așa se sparg în
cnezate și provincii autonome, apoi dispar în negura istoriei ca să se nască
altele. Orașele pier și populațiile devin iarăși seminomade. Apoi se așază în
altă parte. Așa se transformă orice vis babilonian într-o pulbere pe care o
înlătură studenții cu pensula. Orice palat imperial devine în timp o dună de
nisip. Spulberarea tuturor iluziilor este profund terapeutică. Este esențială
pentru vindecare. Pentru trecerea la următoarea etapă din istorie.”
·
Dan
Pavel: "În
realitatea mea sunt singur împotriva tuturor. Cade spitalul pe mine, dar
catedralele lucesc. Copiii așteaptă moartea părinților ca să moștenească o
gheretă de locuit. Eu trăiesc într-o lume care continuă să se prefacă că nu-și
vede putreziciunea. "Să se facă anchetă și căcat... ". Mereu "să
se facă". Cine să facă? Nu știm. La noi nu fură nimeni - se fură. Nu luăm
șpagă - se dă. Nu facem rău - se constată. Mereu neasumat. Mereu abstract.
Mereu la modul general. Voi încă nu înțelegeți unde trăiți. O moarte în plus e
nimic pentru lumea mea. Vă primesc și pe voi să muriți cuminți lângă mine. Aici
unde orice tragedie se termină cu o ștampilă și un ridicat stupid din umeri. Că
e Revoluție, Mineriadă, Colectiv sau 10 August, n-aveți voi lacrimi câte bășini
nepăsătoare are lumea asta ca răspuns." ***”N-am să vă spun niciodată cum
să votați, cu cine și de ce. M-am dezis de la bun început de statutul ăsta
inventat, de influencer. Sunteți adulți și n-am să vă insult. Nu vă dedați ușor
la influență, formați-vă ideile voastre! Eu voi muri de foame înainte să iau
vreun sfanț de la partid. Prefer să mor de foame cu oarecare demnitate. De-a
lungul timpului am tot primit oferte de vândut ideologie la plic. Decât să vând
prostiile altora, mai bine le dau gratis pe ale mele. Că sunteți sau nu de
acord cu mine, măcar puteți citi relaxați că nu vă buzunăresc și nu predau
valori dictate din vreun contract fraudulos cu statul. Acestea fiind spuse,
dacă nici acum nu vă este clar că trebuie să ieșiți masiv la vot, spuneți-mi și
vă dau adresa ca să mă maziliți în somn. Curmați-mi suferința, că n-am unde să
mă duc. Voi îmbătrâni în batjocura asta de țară. Dacă nici acum nu se vede
corupția și ticăloșia sufocantă, puteți să faceți același lucru și cu ai
voștri. N-au nicio șansă dacă nu vă pasă. Copii, bătrâni... îi chinuiți
degeaba. Că îi răpuneți voi sau că-i lăsați la mâna unor canalii care le fură
viața din piept, e cam același lucru. Trebuie să fiți mai vigilenți și
circumspecți, mai imuni la ”influențe” ca niciodată. Trebuie să vă treziți
cumva voi singuri, că n-are cine. Somnul națiunii a născut niște monștri care
mă înfioară pur și simplu. N-aveți ce ciuguli din ciocul lor. Au numai scârnă
și otravă în gură. O să muriți pe limba lor, dacă gura voastră e mereu mută.
Dacă nici acum n-ați înțeles că puținul vostru de putere contează, suntem
pierduți. Mai târziu n-o veți mai avea nici pe-aia. Uneori mă cuprinde furia și
simt cum țara asta îmi răpește și îmi irosește viața degeaba. Încerc să glumesc
mereu ca să mă mint și să ignor o realitate. Am pierdut 40 de ani luptându-mă
cu ea. Voi cât ați pierdut? Ce v-a furat țara asta în afară de bani? De la
toată lumea ia câte ceva. Ani, prieteni, copii, părinți... . E ca o taxă de
român pe care nedreptatea de a te naște aici te obligă s-o plătești.
Întotdeauna e un preț prea mare. Aș prefera să nu ajung bătrân la mâna acestui
sistem. Să nu fiu tratat ca o jucărie stricată care nu merită un loc în raft.
Implicați-vă! Influențați-mi viața în bine! Schimbați-mi bătrânețea! Aș vrea să
fiți voi influencer-ul meu. Cumva rămășițele Alexandrei suntem noi. Ciuntiți,
amputați, calcinați, încercăm să identificăm o națiune în cenușa lăsată în urmă
de niște ucigași. Lumea mă sfătuiește să plec. Trecând peste faptul că n-aș ști
încotro s-o apuc, nu mi se pare corect. Plecăm cu toții și stingem lumina? Nu
știu dacă-i patriotism sau altceva, dar aș vrea să pot îmbătrâni auzind ”te
pup”, ”te salut” și ”te iubesc”. România are ceva al ei, nu știu ce e. Am tot
umblat prin alte țări mult mai frumoase, dar simt ceva aici, ceva inexplicabil.
Poate sunt prost și îmi imaginez o națiune. Aș vrea să păstrez sentimentul ăsta
misterios și mi se pare o nedreptate să renunț la țară. E adevărat că uneori o
urăsc, dar mi-ar fi mult mai greu fără ea. Nu vreau să renunț la România. Aș
plânge după ea... iar asta pot face și de-aici.***”Nu mă tem de război, de
boală sau de moarte. Nu mă tem de ruși, de forțele oculte, de evrei sau de
americani. Ceea ce mă înspăimântă cu adevărat, ceea ce mă ține treaz noaptea și
mă zguduie din toate încheieturile, este că îmbătrânesc în România. Nu am o
frică mai mare decât asta. Mă îngrozește această realitate… că voi îmbătrâni
aici. Aici unde nimeni nu dă doi bani pe tine, aici unde te calcă mașina și nu
te ridică vinovatul din stradă. Aici unde chirurgul își bate joc pentru că ești
bătrân și sărac, ești prost sau neputincios și nu ai ce să-i mai faci. Nu te
poți plânge, că nu te-ascultă nimeni, nu te poți văieta pentru că durerea e
normală și nu poți mânca o friptură pentru că e prea departe. Aici unde dacă nu
mai produci și nu mai contribui, poți să mori liniștit, cu cât mai repede cu
atât mai bine. Aici unde ne ții din treabă și ne supui la cheltuieli.
Îmbătrânesc aici, într-un stat falit, pe un pământ care nu mai rodește. E
pârlogit de incompetență, de mafii odioase și de încuscreli satanice între
demoni ai îndestulării. Îmbătrânesc condus de scârbe și farisei îmbuibați care
își abandonează bătrânii în propria urină, îi lasă să moară în sărăcie sau să
putrezească de vii făcând escare pe paturi ruginite de azil. Aici unde se fură
pensiile, unde se irosește mâncarea, unde se batjocorește suferința și se
sabotează democrația, unde bătrânilor li se fură a doua felie de pâine doar ca
unii să aibă a doua mașină. Îmbătrânesc aici unde bătrânii sunt pupați în
frunte și folosiți ca masă de manevră în toate cumetriile politice, dar sunt
izolați cu bună știință, ținuți captivi în sărăcie și ignoranță. Asta mă sperie
cel mai rău. Că voi ajunge încă o statistică, o păpușă stricată reprezentată
electoral de către o coală A4, o victimă cu ochii tulburi și hainele
desperecheate. Se spune că nivelul unei civilizații poate fi judecat după cum
își ocrotește cele mai fragile și mai neajutorate categorii. Dacă e așa, mi-e
teamă că România încă nu a ieșit din Evul Întunecat."
·
Dan
Puric: " României
i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu
oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost" *** Romania nu se ridica printr-un lider politic,
ci printr-o stare, un suflu. romanul autentic e terorizat de o majoritate.
istoria nu se face din ce vrea ea, ci din ce replica ii dai tu..
·
Dan
Raspopa: in tara asta
nu se-ntampla nimic bun.
·
Dan
Tapalaga: ”Oricine
crede cu tarie intr-o idee, oricine isi propune cu adevarat sa schimbe, catusi
de putin, lumea, va reusi sa o faca, oricat de puternic pare azi zidul de care
se loveste. Intr-o Romanie atat de debusolata, din care iti vine uneori sa fugi
mancand pamantul, trebuie sa credem in puterea noastra, a fiecaruia din noi, de
a o schimba in bine. Mai ales atunci cand nu mai prea avem motive sa credem ca
se mai poate face ceva.
·
Dan
Tomozei Dimian:
”României îi sunt furate bogățiile, trecutul, prezentul, viitorul – un adevăr
care NU se spune la București, dar este transmis de la Beijing BUCUREȘTI, 12
sept – Sputnik. Presa mainstream din România ține departe anumite subiecte care
ar putea deschide ochii populației. La fel procedează și principalele partide
românești, complet devotate intereselor străinătății. De aceea, articolele
transmise de la Beijing de ziaristul român de la Radio China International, Dan
Tomozei Dimian, sunt apreciate de cei care înțeleg că adevărul este dincolo de
perdelele de fum de la București. Acum, Dan Tomozei scrie pe blogul personal un
articol – mărturisire, în care descrie sentimentul care îl încearcă – acela ”de
singurătate, de izolare”, datorat senzației că țara sa dispare cu încetul,
fiind efectiv… furată. Fiind departe de casă, într-o țară în care trimișii
oficiali ai României sunt cel mult traficanți de funcții și interese personale,
găsesc explicații pentru sentimentul de singurătate, de izolare”, scrie Dan
Tomozei, mărturisind – ”Oricât de bine îmi este, de dorul de țară nu mă poate
vindeca nimeni și nimic”. O țară din care ne sunt furate ”bogățiile, trecutul,
prezentul, viitorul”. Dar, scrie Dan Tomozei, mai ales ”ne este furată
conștiința națională, ca un greu blestem pentru multele greșeli din trecut și
prezent, când am omorât, distrus, scuipat, uitat, tot ce este al nostru,
mergând și lăsând țara pe mâna unor străini, educați și veniți din străinătate,
pentru a transforma România în spațiul și singurătatea unei țări furate!”.
Simțind profund românește, Dan Tomozei a fost impresionat de dispariția lui
Ivan Patzaichin și Ion Caramitru – ”două valori, două personalități, două nume
care au contribuit cu sens la numele România, la ceea ce suntem noi ca români”.
”La fel ca majoritatea valorilor umane date de România, Patzaichin și Caramitru
au fost însoțiți pe ultimul de o mână de prieteni și curioși, în singurătatea
unor onoruri militare lipsite de consistență și sens, în absența celor care
reprezintă statul român”, scrie Dan Tomozei. Prin comparație, această imagine a
singurătății se profilează mai clar – ”De la Moscova, la Paris, zilele acestea
am putut urmări cum președinții îngenunchează și lăcrimează la catafalcul celor
care au servit Rusia și Franța”. Au fost gesturi care ”au umanizat moartea,
care au consolat, dar mai ales au dat formă și fond ideii de națiune”, scrie
Dan Tomozei, referindu-se la gesturile pioase făcute de președintele Macron la
funeraliile lui Jean Paul Belmondo, respectiv de Vladimir Putin, la înmormântarea
ministrului pentru Situaţii de Urgenţă, Zinitcev, cel care a murit într-un
ultim gest eroic în care și-a sacrificat viața încercând… să salveze o viață.
În schimb, în România… ”Unde au fost președintele, premierul, liderii
Parlamentului, liderii partidelor politice din România, la trecerea lui Ivan
Patzaichin și Ion Caramitru?”, întreabă Dan Tomozei, mai mult retoric. ”Unde au
fost la trecerea sutelor de valori care au trecut? Unde au fost și sunt la
trecerea zecilor de români trecuți din neglijența și impostura criminală a
statului din toată perioada “plandemiei”? întreabă Dan Tomozei. Concluzia
acestui sensibil articol trimis de la Beijing: ”în singurătatea lor
sufletească, în nemernicia și trădarea lor de țară, de la Iohannis, la Cîțu, de
la Ciolacu, la Barna, Orban, Cioloș, cu toții nu fac decât să contribuie la
istoria unei țări furate!”De aceea am adăugat epitetul ”fulminant” acestui
articol-mărturisire, pentru că este un îndemn la trezire, la a vedea dincolo de
ceea ce prezintă presa de aici cum dispare în fiecare zi România.Cât despre
participarea lui Iohannis la dezvelirea statuii baronului Samuel von
Brukenthal, Dan Tomozei Dimian, sibian de origine, a avut reacții incendiare,
pe care le puteți citi pe pagina sa de socializare.” *** "Ministrul
Apărării își face apariția public făcând o Cruce. Garnizoana Moscovei aliniată
la milimetru. Armată! Mândrie și Demnitate! Trăiți în prezent, fără să uitați
trecutul. Iertați, dar nu faceți compromisuri în fața națiunii. Nu renunțați
niciodată la dragostea pentru țară, la credință, la valorile și obiceiurile
tradiționale, la respectul pentru celelalte popoarele și culturi, dar fără a
lăsa pe nimeni să calce în picioare și să anuleze valori vechi de milenii. Sunt
principale idei din lecția de demnitate națională dată lumii de Moscova, la 9
Mai 2022. Evident, președintele Vladimir Putin are dreptate. Și nu doar din
perspectiva și interesele Federației Ruse. Lumea nu trebuie să devină o
permanentă pistă de aterizare și teren de încercare pentru miliardarii
americani care, deja, controlează majoritatea țărilor UE. Parada organizată
acum două zile, în Piața Roșie din Moscova, ne atrage atenția asupra unei
realități despre care politicienii de la București se tem să vorbească, pentru
că sunt în totalitate sub bocancul noilor asupritori: SUA-UE! Președintele
Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, președintele PSD, Marcel Ciolacu,
deconectații de la România din USR, și decalibrații de la AUR, nu au curajul,
demnitatea și bărbăția să vorbească, fără echivoc, fără să negocieze un
milimetru, despre ROMÂNIA! Toți spălații pe creier, după ce le-au fost
extirpate sufletul național, susțin alinierea fără comentarii la principiile și
valorile occidentale. Dar, care sunt acestea și cât se potrivesc ele cu
valorile, tradițiile și memoria românilor? Discuția este lipsită de sens. Toți
știm că familia este formată din femeie și bărbat, că nu există alte genuri.
Toți știm că dacă ești bărbat și te urci pe tocuri, și dau cu ruj peste barbă
și mustață, ai probleme de maturizare. Toți știm că Biserica și Credința sunt
repere morale, la fel cum familia, școala, și armata, sunt pilonii unei națiuni
conștiente de propria existență. Mai este România conștientă? Mai este România
condusă de lideri dotați cu memorie, cu respect pentru trecut și prezent?
Răspunsul general este: NU! În fond, ce ne spune, nouă, ca români, parada de la
Moscova? În primul rând că Rusia știe cine este și ce vrea. Apoi, că la Moscova
sunt lideri care au ca prioritate interesul Federației Ruse, și nu în ultimul rând
că pentru această prioritate sunt gata să atace, dincolo de granițe. De ce?
Răspunsul a fost dat de președintele Putin, în mesajul transmis public,
întregii lumi: ”Această degradare morală a deschis calea falsificărilor cinice
ale istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial, încercărilor de a incita la
rusofobie, de a glorifica trădătorii, la a batjocori memoria victimelor și a
șterge curajul celor care au luptat și au suferit pentru Victorie”. - Vladimir
Putin, 9 Mai 2022 Din păcate, degradarea morală, falsificarea, trădarea și
batjocura, au devenit singure și obligatorii reguli în politica de la
București. Pentru că nu trebuie să fii nici comunist, nici rusofil, ca să
observi că România este un spațiu abuzat de străinii care au plantat în fruntea
țării cele mai odioase slugi, pentru că prin ele sunt distruse: demnitatea,
onoarea, credința și istoria românilor! Pe scurt, prin guvernările Iohannis și
complicitatea partidelor parlamentare, este ștearsă MEMORIA NAȚIONALĂ A
ROMÂNIEI, contribuind astfel la prăpastia care se cască între Occident și
cealaltă lume, care nu acceptă să fie o piesă pe masa intereselor străine!
Când, ca națiune, vom înțelege gravul dezechilibru în care am fost duși de
propria dorință de a uita cine suntem, vom realiza cât de mult am fost
dezechilibrați, deturnați și transformați dintr-un popor, într-o mulțime
fracturată, lipsită de coloană vertebrală și morală!***”De mai bine de
zece zile am părăsit România, luând cu mine experiențe acumulate vreme de trei
săptămâni, în țara aflată sub asediul imposturii, agresivității resimțite la
nivelul străzii, a haosului administrativ, medical, educațional. Factorul din
urmă este cutremurător, câtă vreme elevii analfabeți, corigenți și repetenți au
ajuns să primească burse de merit!Fie și numai acest argument arată că România
se află sub conducerea unor imbecili care, prin decizii administrative, prin
evenimente și experimente socio-cultural-economice, distrug absolut orice urmă
de reală identitate națională, de ierarhie pe baza valorii și meritocrației.Au
fost trei săptămâni în care am vizitat multe locuri și am discutat cu diverși
oameni, de la țărani din Bărăganul ars de Soare, la moții din Munții Apuseni,
de la cadre medicale și didactice din mediul rural, la cadre universitare din
diverse orașe. România este sub asediul consumului de stupefiante, încă de la
nivelul educației generale! Nu se întâmplă nimic în mod real și cu efecte
vizibile.Observând strada în diverse orașe și comune, observând zonele din vârf
de munte, din discuțiile cu diverși oameni, am regăsit România într-un proces
alert de depopulare rurală, de haotică aglomerare urbană, de colonizare
controlată cu străini lipsiți de contact cu Europa. În aceste condiții, fără o
intervenție decisivă, se va ajunge la o înlocuire populațională, cu efecte ușor
de prevăzut: românii vor deveni minoritari etnici și cultural în, posibil,
propria țară.Insist, România se află sub asediul imposturii și trădării
acceptate și impuse de guvernare. În aceste condiții, loialitatea față de Țară
nu are cum să crească pe trădare. Pe fondul imposturii și complicității celor
care încă gândesc lucid, sclerozarea accelerată a societății românești se
produce prin importul de modele străine până la intoxicarea, anularea și
pierderea constiinței naționale.Depopularea și repopularea cu alogeni este un
fenomen sesizabil, cu precădere în marile orașe din România.Tranziția internă,
din Sud și Est spre vestul țării este încheiată. Milioanele de români care au
plecat în Europa sau aiurea sunt înlocuite de asiatici și africani cu un bagaj
cultural, social și religios incompatibile cu tradițiile și cultura noastră.Cu
rare excepții, oriunde am ajuns în România, am observat o administrație locală
și națională în bătaie de joc, în dispreț pentru oameni, dar pusă pe jaf, prin
intermediul proiectelor inutile, exagerate, consumatoare de milioane și
milioane de euro.Din București, până în sudul țării, drumurile sunt încadrate
de garduri fără justificare, de milioane de stâlpi reflectorizanți plantați pe
mijlocul trotuarelor oricum înguste, pe care astfel nu mai poți merge având un
copil în cărucior.Infrastructururile rutieră, feroviară și aeriană din România
sunt o rușine a secolului XXI. Cine vrea să cunoască România este suficient să
ajungă în Gara de Nord sau Aeroportul Otopeni. Sunt două dintre poțile de
intrare în România mizerabilă, împuțită, cu o faună umană generatoare de
teamă.Costurile serviciilor și produselor în Aeroportul Otopeni frizează cele
mai scumpe zone ale lumii, iar dacă vorbim despre serviciile oferit de companiile
de taxi (cele oficiale) din București mai bine … fugi!Guvernul, Ministerul
Transporturilor și cel de Interne de la București patronează un jaf și o
golăneală generalizate, în care cuvântul de ordine este: incapacitatea!Blocajul
simultan pe Valea Oltului, Valea Prahovei și Transfăgărășan (pentru că se filma
o reclamă!!!) mi-au demonstrat, încă odată, disprețul guvernanților de la toate
nivelurile.Revin asupra educației din România. De la carte, la sport, de la
bunul simț, la sănătate.Generațiile de copii din România sunt educate în
agresivitate, în isterie, în lipsă de performanță, în comoditate și un limbaj
care trece cu mult dincolo de mahala.Am aflat că, în România, elevi corijenți
și repetenți primesc bursă din partea statului, pe baza unui procent alocat pe
școli și pe clase! Elevi cu media 3 și 4 ajung să primească bani de la stat, cu
titlul de bursă de studii! Abia de acum se vor vedea rezultatele proiectului
imbecil “România educată”, proiect care anulează orice stimul de performanță.Pe
aceeași idee, am aflat că evaluările și notele elevilor au fost trecute la
secret, pentru ca nu cumva să se știe că unul este de zece, altul imbecil, iar
cel din urmă să se simtă … nefericit! Ce nenorocire de sistem este acesta? De
asemenea, am văzut copii care își umileau părinții, dar și oameni maturi care
duceau un dialog exclusiv la nivel de înjurături, pe un ton isteric, la limita
agresivității fizice.Nu în ultimul rând, majoritatea copiilor și tinerilor din
România sunt supraponderali în raport cu vârsta, ceea ce înseamnă că ora de
sport a dispărut, că hrana și programul de odihnă sunt de proastă calitate, dar
mai ales că nimeni nu se mai ocupă în mod real și responsabil de ei. Pe acest
fond, majoritatea copiilor observați au o predispoziție la isterie, la răspuns
agresiv, tocmai ca model promovat și încurajat de cei maturi, necum temperat și
limitat.Dacă am vorbit de isterie, principalul factor generator de isterie este
mass media, aici incluzând și o serie de programe ale postului national de
radio (RRA). Există la RRA o emisiune cu titlul “Vatra luminoasă” în care
realizatorul este promotorul mojiciei, rasismului și proastei superiorități
încât am fost pus în situația de a închide radioul mașinii. Asta pentru că, în
afara zonelor urbane, singurul post de radio care mai poate fi ascultat este
postul public. Nu este rolul nimănui din RRA să jignească și umilească, să
manifeste proaste superiorități, nici chiar în raport cu pasionații de manele
și alte stiluri muzicale.La rândul lor, televiziunile de știri sunt principală
sursă de dezinformare, de manipulare și încurajare a distopiei generalizate, în
care sunt promovați și protejați liderii de la București, Bruxelles și
Washington, adică exact cei care asigură o bună parte din bugetarea
acestora.Când am părăsit România, în 2010, era obligatoriu să asculți și să
prezinți punctul de vedere, argumentat, al tuturor părților vizate.În 2024, în
gravul dezechilibru generalizat a rămas o singură regulă valabilă: să nu te
atingi de guvern, de minoritățile consonante și de partenerii strategici.
Despre ceilalți se poate spune orice, se poate decupa și inventa orice tip de
realitate, cât mai negativă, cât mai departe de adevăr și context.În aceste
condiții, interesele cui slujesc cei care conduc România?Școala este distrusă,
infrastrustura este o glumă proastă, turismul este o aventură, serviciile
medicale sunt un noroc pentru cine are bani și cunoștințe, pentru că inclusiv
medicina privată a devenit o loterie, protecția pe stradă este risc pe cont
propriu, iar sistemul financiar-bancar jaf național protejat de stat. Nimic nu
funcționează decent. Nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Cei care
doresc să facă o afacere vorbesc despre un sistem în care statul, adică
Guvernul și autoritățile locale, se comportă abuziv și selectiv, cu o
reglementare excesivă care lovește tot mai adânc în cei care sunt onești. La
aceasta se adaugă mâna de lucru tot mai prost instruită și puțin dispusă la
muncă, tot ca efect al sistemului educațional pus pe butuci, care stimulează
lenea și imbecilitatea, dar sensibil și cu pretenții incompatibile cu o reală
piață a muncii.În mod evident, România, adio dar rămân cu tine!România este
țara din UE și NATO în care ai nevoie de extrem de mulți bani ca să trăiești
decent la nivelul secolului XXI, nivel pe care îl atinge, probabil, minoritatea
conectată la sistemul bugetar. Unul sistem supradimensionat, incapabil să
realizeze digitalizarea, una funcțională, care să ducă la simplificarea nu la
complicarea și aglomerarea procedurilor administrative. România este grav bolnavă,
este condusă de impostori, de lideri absolut nepregătiți să conducă o scară de
bloc, necum un guvern sau o țară îmbălsămată în afișe și mesaje electorale cu
și despre nivelul de imbecilitate a celor care vor, dar sunt impotenți. Iar
peste toate, sunt lipsiți de minima fărâmă de demnitate personală și
națională.Dacă ești responsabil în fața României, dacă vrei să nu te doară
România … nu te uita la detalii, privește peste absolut orice, altfel ajungi la
nebuni.Din păcate, România a ajuns o țară ca un ospiciu, în care românii au
pierdut reperele și unde o serie de demenți scăpați de controlul psihologic și
psihiatric impun moda fustițelor la bărbați, în spațiul public.În condițiile în
care președintele României trădează și vinde țara pentru un interes personal,
în care premierul este analfabet funcțional, în care partenerul-lider de
coaliție este în descompunere morală afișată pe toate drumurile țării, unde
opoziția este fie vândută total intereselor străine, fie isteric-patriotardă,
cine și cum să mai gândească și să aplice un proiect care să salveze România de
la descompunere ?"
·
Dan
Tudor: ”voi romanii ce
ati facut din tara voastra?o ghena de gunoi treziti va din prosteala credeti
orice fara sa ganditi..
·
Dana
Albu Albu: ”Romanii sa
inteleaga ca Romania ofera de toate, dar prefera sa schimbe pampers la babe si
mosi.
·
Dana
Borcea: "S-au
năpustit asupra noastră ,,siberiile flămânde"
·
Dana
Budeanu:
https://www.facebook.com/100000776856081/videos/527750164937773/
·
Daniel
Constantin Găucan: "Suntem
generația care nu știe să prețuiască ceea ce are: de la omul de alături până la
apa caldă din baie. Cine suntem noi? Suntem oameni drăguți, frumoși, stilați și
zâmbitori. Avem posibilitatea să ne răsfățăm, să obţinem tot ce dorim, nu ducem
lipsă de nimic spre deosebire de celelalte generații din trecut, dar, pe lângă
toate acestea nu vedem esențialul, nu știm să ne bucurăm, să fim fericiți.Noi
suntem generația care mereu e pe fugă. Ne grăbim mereu, fugim undeva nici nu
știm unde. Dorim multe, dar nu ne forţăm să obţinem nimic.Credem că merităm
totul și nu e obligatoriu să oferim. Ne plac aventurile și nebuniile, dar nu
știm limitele, exagerăm și devenim niște suflete goale.Suntem convinși că avem
tot dreptul să ne folosim de oameni și să nu le mulțumim pentru zilele în care
au fost alături.Aruncăm mâncarea, dar nu ne gândim la cei care ar da orice
pentru o bucată de pâine.Chiulim de la ore, pentru că nu dorim să ne forțăm
creierul, dar sunt o mulțime de copii care vor să învețe. Cheltuim apă în zadar,
dar în timpul ăsta sunt o mulțime de oameni care mor de sete. Nu ne vizităm
mama, îi răspundem urât și nu realizăm faptul că este cineva care ar face orice
ca să aibă o mamă. Ne certăm, jignim și nici nu regretăm, nu ne cerem iertare
pentru comportamentul nostru.Cine suntem noi? Suntem generația care nu știe să
prețuiască ceea ce are: de la omul de alături până la apa caldă din baie. Avem
oameni care ne iubesc, dar suntem atât de naivi și creduli încât ne lăsăm
seduși de niște cuvinte spuse într-un club sau scrise pe o rețea de
socializare. Nu știm să prețuim frumosul și grija celor care ne iubesc. Credem
că avem tot timpul din lume, dar nu știm ce va fi mâine cu noi, cu cei care au
nevoie de atenția noastră. Aceștia suntem noi! Noi, generația care a devenit
oarbă la extraordinarul din jur și surdă la gândurile sincere. Noi, cei egoiști
și orgolioși. Ce-ar fi dacă ne-am schimba spre bine începând de acum?"
·
Daniel
Guţă: ”Dunărea i-a
fascinat pe autorii antici. Considerat unul dintre marile râuri ale Europei,
asemuit cu Nilul, fluviul care străbătea ţinuturile strămoşilor noştri a dat
naştere unor relatări impresionante, despre luptele sângeroase care se dădeau
pe ţărmurile lui, despre triburile cu obiceiuri neobişnuite şi transformările
prin care trecea de-a lungul anilor.Malurile Dunării, la vărsarea fluviului în
Marea Neagră au fost locuite în Antichitate de tribul amazoanelor, potrivit
unor mărturii şi mituri păstrate din urmă cu peste două milenii. Tribul
femeilor războinice care au trăit pe ţărmul de nord al Mării Negre şi la gurile
Istrului (Dunării) a fost menţionat de mai mulţi autori antici. „Zeul (Apolo)
se îndreaptă spre Xanthos, ducându-se la amazoanele cele dibace la călărie şi
spre Istru. Artemis era numită Istriana, fie după Istru, în jurul căruia
locuiesc amazoanele, care o cinstesc mult pe zeiţă, fie după tribul scitic al
taurilor, care locuiesc în preajma Istrului şi care, de asemenea, o cinstesc pe
Artemis. Unii citesc Istriana înţelegând „în ţara istriană”, relata Pindar, cel
mai de seamă poet liric al Tebei, care a trăit în secolul V î.Hr. Amazoanele,
fecioarele războinice şi nemiloase, pentru care uciderea duşmanilor era o
virtute erau de neam tracic, susţineau unii autori antici, în timp ce alţi
istorici le identificau cu femeile războinice din Sarmaţia, renumite prin
vitejia lor. „În jurul Pontului se află o mulţime nenumărată de femei, care se
numesc sarmatide şi cărora li s-a rânduit, ca şi bărbaţilor, să ia parte nu
numai la călărie, ci chiar la mânuirea arcurilor şi a celorlalte arme,
exerciţii pe care le fac deopotrivă cu bărbaţii”, informa autorul antic Platon.
Informaţii preţioase despre tărâmurile străbătute de Dunăre în Antichitate au
fost oferite de istoricul Herodot. „Istrul (Dunărea) izvorăşte din ţinutul
celţilor, de lângă oraşul Pyrene şi curge tăind Europa prin mijlocul ei. Istrul
sfârşeşte prin a se vărsa în mare, în Pontul Euxin, după ce a străbătut toată
Europa, acolo unde se află Istria, colonie a milesienilor. Istrul este cunoscut
de mulţi, căci curge prin ţinuturi locuite. Istrul, care este cel mai mare
dintre toate fluviile pe care le cunoaştem, curge mereu cu acelaşi debit, vara
şi iarna. E cel dintâi fluviu din Sciţia, venind dinspre Apus: el ajunge
fluviul cel mai mare deoarece primeşte apele mai multor altor râuri”, afirma
cărturarul grec, în urmă cu două milenii şi jumătate.Herodot explica şi de ce
Dunărea avea acelaşi debit, atât vara cât şi iarna. „Iarna ţinutul acesta are
foarte puţină parte de apă de ploaie, însă atunci ninge fără încetare. Zăpada
căzută iarna în cantităţi mari se topeşte vara, iar apa rezultată din topire se
varsă din toate părţile în Istru. Această zăpadă topită ce se scurge în el,
împreună cu ploile dese şi îmbelşugate, care pornesc vara, îl fac să crească.
Şi cu cât soarele îşi atrage mai multă apă vara decât iarna, pe atât apele ce
se unesc cu ale Istrului sunt mai îmbelşugate în timpul verii decât iarna. De
pe urma acestor acţiuni contrarii se iveşte o compensaţie, care face ca Istrul
să pară totdeauna egal ca debit”, relata Herodot, în Istorii.Primul pod, vechi
de 2.500 de ani peste Dunăre ar fi fost construit de Darius, regele perşilor,
în expediţia sa în ţinuturile sciţilor şi în dorinţa de a stăpâni ţinuturile de
dincolo de Dunăre. Herodot, dar şi alţi autori antici menţionau despre podul de
nave construit la ordinele regelui persan, pe care îl păzeau aliaţii săi, ionienii.
„Darius porunci ionienilor să îşi ducă navele în Pontul Euxin, până la fluviul
Istru, iar de vor ajunge la Istru, el le cerea să-l aştepte acolo şi să dureze
un pod peste fluviu (...). După ce au mers cale de două zile în susul
fluviului, de la mare, oamenii au construit un pod peste fluviu, acolo unde se
despart gurile Istrului”, relata Herodot. Alungată de oştile sciţilor, armata
regelui persan a folosit acest pod pentru a se retrage din ţinuturile acestora.
La întoarcerea din expediţia militară, Darius a găsit însă podul peste Dunăre
pe jumătate desfăcut, după ce păzitorii acestora fuseseră siliţi de duşmanii
regelui persan să plece.„Sosind noaptea şi găsind podul desfăcut, îi cuprinse o
mare spaimă şi se gândeau ca nu cumva ionienii să-i fi părăsit. În preajma lui
Darius se afla un egiptean care avea, dintre toţi, cel mai răsunător glas.
Aşezându-l pe malul Istrului, Darius îi porunci să strige pe Histasios din
Milet. Ceea ce el şi făcu. Dând ascultare poruncii, Histasios la primul strigăt
puse la îndemână toate corăbiile pentru trecerea trupelor şi legă podul la loc.
Astfel scăpară perşii”, informa Herodot, citat de autorii volumului „Izvoare
privind istoria României” (Editura Academiei R.P.R. - 1964). Un alt istoric
elen relata despre obiceiurile ciudate ale triburilor care locuiau pe malurile
Dunării. „Locuitorii de pe lângă Istru se tatuează şi se îmbracă în veşminte
colorate. Dinonisiu afirmă că atunci când cineva mai mare la istrieni este
numit „cel alb” aceasta i se spune în mod ironic, ca şi cum ar avea fruntea
curată şi albă: trebuie, dimpotrivă, să înţelegi că este tatuată”, afirma
Aristofan (sec IV Î. Hr.), potrivit autorilor „Izvoare privind istoria
României” (Editura Academiei R.P.R. - 1964).În mijlocul Istrului, în apropiere
de cea mai mică dintre cele cinci guri de vărsare ale Dunării se afla insula
lui Ahile, numită Peuce, scria autorul antic Pseudo Schymos. „Insula are o
mulţime de păsări domestice şi oferă celor care vin acolo o privelişte vrednică
de un loc sfânt. De pe ea nu poate fi văzut uscatul, deşi se află faţă de
pământul care îi stă înainte la o depărtare de numai şase sute de stadii”.
Poetul latin Vergilius relata despre iernile grele de pe tărâmul aflat la
gurile Dunării. „Cât vezi cu ochii se întinde pământul, care este de nerecunoscut
din cauza nămeţilor de zăpadă şi a gheţii groase care se înalţă de şapte coţi.
Repede se prinde coajă peste apa ce curge şi valurile fluviului susţin pe
spatele lor roţi de car ferecate cu fier. Pe unde mai înainte pluteau corăbii,
acum merg care largi. Acolo, oriunde obiectele de aramă crapă de ger şi hainele
îngheaţă pe trup. Vinul, nu de mult încă lichid, se taie acolo cu securea şi
lacurile sunt prefăcute până la fund în blocuri compacte de gheaţă. Picăturile
de apă respingătoare din nepieptănatele bărbi îngheaţă şi se prefac în ţurţuri.
Şi în timpul acesta ninge mereu. Oamenii îşi duc viaţa liniştită şi sigură în
bordeie săpate adânc în pământ; adună trunchiuri de stejar şi ulmi întregi pe
care îi rostogolesc pe vatră şi-i pun pe foc. Locuitorii petrec la joc lunga
noapte de iarnă şi le face plăcere să prepare, din orz fermentat şi din fructe
acre de sorb, o băutură ce seamănă cu vinul. Un asemenea neam de oameni
neînfrânaţi sălăşluiesc sub cele şapte stele; sunt bătuţi de vântul de răsărit din
munţii Ripei şi îşi acoperă trupurile cu blănuri galbene de animale”, scria
poetul roman, născut în anul 70 î.Hr.Istoricul latin Florus, din vremea
împăraţilor Traian şi Adrian, se arăta uimit de trăsăturile războinice ale
poporului din nordul Dunării, care aşteptau îngheţul fluviului pentru invada
ţinuturile de pe celălalt ţărm.„Dacii trăiesc nedezlipiți de munţi. De acolo,
sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să coboare şi să pustiască ţinuturile
vecine, ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger și îşi unea malurile.
Împăratul Augustus a hotărât să îndepărteze această populaţie, de care era
foarte greu să te apropii. Astfel a trimis pe Lentuluis şi i-a alungat pe malul
de dincolo. Dincoace au fost organizate garnizoane. Astfel, atunci dacii n-au fost
înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi. Sarmaţii străbat călare întinsele
lor câmpii. A fost de ajuns că acelaşi Lentulus i-a oprit şi pe ei la Dunăre.
Nu au nimic altceva decât zăpezi, îngheţ şi păduri. Sunt atât de barbari încât
nici nu înţeleg ce este aceea pace”, relata Anneus Florus, potrivit autorilor
volumului "Izvoare privind istoria României".Poetul latin Ovidius
Naso (43 î.Hr. – 17 d.Hr.),
exilat în Dobrogea, se arăta înfiorat de gerul necruţător care ducea la
îngheţul Dunării. „Chiar Istrul, care nu-I mai îngust decât fluviul producător
de papirus şi care îşi amestecă apele cu marea cea întinsă prin mai multe guri,
deoarece vânturile fac să se întărească undele albastre ale mării, îngheaţă şi
el şi se scurge în mare cu apele acoperite. Pe unde merseseră corăbiile, mergi
acum în iarnă cu piciorul şi copita calului izbeşte undele încremenite de ger.
Pe aceste noi poduri de gheaţă pe sub care curge apa boii sarmatici trag carele
barbare”, afirma, poetul latin Ovidius), citat de autorii volumului ”Izvoare privind istoria României”, Editura
Republicii Populare Române, Bucureşti, 1964.Pe Dunăre îşi făceau romanii
aprovizionarea pentru război, explica geograful antic Strabon. „Romanii numesc
Danubius partea superioară a fluviului şi cea dinspre izvoare până la
cataracte. Ţinuturile de aici se află în cea mai mare parte în stăpânirea
dacilor. Partea inferioară a fluviului, până la Pont, de-a lungul căreia
trăiesc geţii, ei o numesc Istru. Dacii au aceeaşi limbă ca geţii. Aceştia sunt
mai bine cunoscuţi de eleni, deoarece se mută des de pe o parte pe alta a
Istrului şi totodată mulţumită faptului că s-au amestecat cu tracii şi cu
misii”, afirma Strabon.În Antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros,
Istru, Hister, Danaistru, în scrierile greceşti şi Danubius în cele
latino-romane. Academicianul Bogdan Petriceicu Hașdeu afirma că pentru
strămoşii noştri numele fluviului însemna râul purtător de nori. „Samonicus,
scriitor roman cu un secol posterior lui Traian şi carele poseda pe atunci o
bibliotecă de 60.000 volume, încât avea la dispoziţiune mai tot ce se va fi
scris vreodată până la dânsul, zice că traciceşte Danubius înseamnă „purtător
de nori”. La albanezi norul se cheamă re. În toate limbile indo-europene
radicala da exprimă ideea de a da, de unde o formă participială dan sau dana.
Dana-re „dând nori”, iacă dară numele tracic din care românul a făcut Dunăre şi
pe care Samonicus l-a tradus cu atât mai corect prin „purtător de nori”.
Dunărea din vechime a purtat două nume: Ister de la gură până la Olt, adică în
regiunea câmpeană, şi Danubius de la Olt în sus, unde-şi sparge lângă Orşova un
drum între Balcani şi Carpaţi”, explica Hasdeu.
·
Denisa
Fabian: ”Nimeni suntem
pe cont propriu din 89 până în prezent de când am strigat
"libertate"!!! Facem ce ne "taie" capul, ne educam cum ne
"taie" capul, ne tratam cum ne "taie" capul etc.
·
Diana
Doina Dicianu: ”Mă
cheamă România/ Şi - așa mi-s de frumoasă,/ C-au vrut feciori din alte țări să
- mi iei glia/ Şi să mă facă a lor mireasă./ Dar eu, din dinți am strâns și am
purtat mănuși,/ Am stat la masă cu tăcerea, la poartă n-am cerșit sărut/ Şi-am
pus speranțele în vârful coloanei lui Brâncuși,/ Jurându-mi demnitate în fața
celor ce-au căzut./ Mă - ntind precum se scurge mirul pe icoane/ Şi cred în cei
pe care i-am născut,/ Că n-au orbit, că nu cad în capcane/ Şi pot crea în mine
- un strașnic început./ Îmi port în plete case ce poartă-n ele glas,/ Îmi
strâng grânele-n brate, cât să - i hrănesc pe toți./ Eu sunt aici, a voastră și
nu am să vă las,/ Dar, ascultați - mi oful : nu mă- împărțiți la hoți!/ S-au
dat în mine lupte ce-au terminat cerneala./ Au scris poeții despre mine, mai
scriu și azi, or scrie mâine.../ Dar, teamă - mi e și tremur ăsta seară/ Știind
că printr-un vot...o să mă vindeți, iară.
·
Diana
Iovanovici-Sosoaca:
”Ma folosesc de toti romanii pentru a salva Romania.” *** ”Anul 2020 a adus
schimbări majore la nivel mondial, creând state experimentale și introducând,
după sute de ani de luptă pentru drepturi și libertăți cetățenești și luptă
împotriva discriminării, o nouă politică de anulare a drepturilor și
libertăților cetățenești și impunerea discriminării pe toate palierele
societății. Libertatea de gândire și exprimarea opiniilor au fost efectiv
anulate, clasa politică conducătoare la nivelul fiecărei țări și organizații
internaționale a impus un nou regim de tip dictatorial, instituind teroarea și
frica în populația globului prin pericolul virușilor, care ne înconjoară oricum
și sunt de ordinul milioanelor, dar cu care ne-am adaptat să trăim de-a lungul
evoluției speciilor. Presa a fost acaparată pas cu pas, plătită din bani
publici, șantajată, lăsată la cheremul politicienilor corupți și incompetenți,
astfel că informația a fost trasată de cei care au inventat o pandemie, în fapt
terorism sanitar și ideatic. Prin intermediul presei, oamenii au fost
terifiați, mințiți, manipulați, spălați pe creier efectiv. Acest lucru s-a
desăvârșit în ultimul timp, dar la această manipulare se lucrează din greu de
zeci de ani. Presa a fost redusă la televiziuni și online, puținele publicații
scrise și vândute la chioșcuri, de abia mai supraviețuiesc. Cum să își câștige
jurnalistul un salariu? Vânzând ce i se cere! În ultimul timp minciuni,
defăimări, dezinformări, insulte, calomnii și lista continuă. Puținii
jurnaliști independenți care au avut curajul să spună ”ADEVĂRUL” au fost
masacrați efectiv, iar rețelele de socializare s-au dovedit, de fapt,
instrumentele puterii globaliste prin care se exercită controlul. S-a ajuns și
la anihilarea unor jurnaliști, prin uciderea lor. A fost nevoie să moară
oameni. Medicii au fost cei care au conlucrat cu mafia globalistă, au tăcut, au
acceptat tratamente ucigașe și au acceptat rolul de călăi ai națiunilor. S-au
lăsat șantajați, manipulați, mituiți și au omorât oameni, mai mult sau mai puțin
din culpă. Puținii medici curajoși și onești au fost, ca și jurnaliștii
corecți, masacrați, discriminați, anchetați, eliminați chiar, nu numai din
viața medicală, dar din viață total. Nici acum anchetele despre morțile
acestora nu au fost finalizate. Din nou, a fost nevoie să moară oameni.
Avocați, judecători, civici și puținii oameni politici onești, care au luat
atitudine, au fost măcelăriți mediatic și profesional. Au fost puși la stâlpul
infamiei, urcați pe eșafod, decapitați sau arși pe rug. Rugul libertății de
gândire! Din nou a fost nevoie să moară oameni! În acest timp, oamenii
erau omorâți în spitale, cu tratamente inadecvate, protocoale ucigașe impuse de
la nivel guvernamental, internări forțate, intubări forțate, arderea plămânilor
cu oxigen industrial, oxigenare în exces și continuă, până când plămânii le
explodau. Apoi, erau aruncați în saci negri de plastic, goi, fără respectarea
demnității umane nici măcar după moarte, fără slujbe de înmormântare, fără
familii care să îi conducă pe ultimul drum și apoi aruncați în gropi săpate pe
repede-înainte, ca în lagărele de exterminare naziste. A fost nevoie să moară
oameni! Apoi au instituit constrângerea la vaccinare! Aveau nevoie de
implementarea experimentului mondial până la capăt. Vaccinare etapizată,
constrânsă, până la a deveni obligatorie cu un ser experimental, pentru care
politicienii mizerabili, medici ucigași, influenceri și jurnaliști criminali au
făcut reclamă și au împins lumea la vaccinare, pentru un virus care nu era mai
periculos decât o gripă, ca să aflăm acum că gripa e mai periculoasă decât
covidul. Au profitat de starea materială precară a oamenilor și i-au constrâns
să își vândă trupul și viața experimentului pentru un blid de mâncare. După
puțin timp, efectele adverse ale vaccinului anticovid au început să apară
necontenit: morțile subite au inundat lumea, problemele grave de sănătate mai
ales ale tinerilor și copiilor vaccinați au început să îngrijoreze societatea,
AVC-uri, infarcturi, cancere galopante etc. Medicii șpăguiți nu au mai apărut
deloc ca atunci când urlau să se vaccineze populația, s-au ascuns ca șobolanii.
A fost nevoie să moară oameni! Mai puteți dormi, asasinilor? Dintr-o dată,
virusul a dispărut, a reapărut gripa și evident războiul. Mult înjuratul Putin
ar trebui să fie premiat: a anulat plandemia! A dispărut virusul ca printr-o
magie, dar a apărut războiul! Pentru că, din nou, este nevoie să moară
oameni! La început, pe tiparul plandemic, a fost doar înspăimântare,
jocuri de război pe calculator prezentate de latrinele tv pe post de realități,
apoi au început să ajungă acolo unde voiau: vânzarea armamentului vechi,
producerea de armamente și tehnologii noi, subvenționarea războiului, bani de
ajutoare, minciuni ale presei, instigare la ură, distrugerea actelor de cultură,
totul pentru o resetare a lumii pe care o știm. De fapt, este o luptă
pentru putere și supremație! De un an de zile auzim cum Putin este grav bolnav
și moare, Rusia este în cădere liberă, nu mai are bani, acte de trădare îl duc
la pierzanie pe Putin și regimul lui, însă USA este nevoită să scoată și mai
mulți bani din visterie pentru subvenționarea războiului din Ucraina, ceea ce a
iritat opinia publică și mulți politicieni din USA. Deși mulți dintre noi,
cei cu alte opinii decât linia oficială, am solicitat negocieri pentru pace,
nimeni nu dorește Pacea. Zelenski va fi judecat aspru de poporul său, pe care
l-a distrus și nu se lasă până nu dezintegrează Ucraina. Marile puteri nu își
mai doresc state mari, ci micuțe, care pot fi conduse ușor și manipulate. Planurile
mai-marilor lumii sunt creionate, hotărâte: statele mari să aibă soarta
Yugoslaviei și Cehoslovaciei. România, Polonia, Ucraina sunt primele pe listă
pentru dezintegrare. Ne-au invadat țara cu trupe străine, motivând răspunsul la
atacul rușilor. Când ne-au atacat rușii acum , nu știm, că nu au atacat nici
măcar un stat membru NATO? Dar la cât de bolnav e Putin și cât de săracă e
Rusia, așa cum prezintă presa șpăguită a globaliștilor, de ce sunteți toți
nevoiți să dați miliarde în Ucraina? Atâtea zeci de țări adunate nu sunteți în
stare să învingeți Federația Rusă? Ne puneți pe gânduri, dragi
globaliști! De ce este nevoie de un astfel de război? Pentru că așa se
schimbă polii de putere, așa se acaparează resurse, așa se înființează și se
distrug imperii, așa se desființează națiuni și țări, așa se schimbă viețile
oamenilor și așa se omoară oameni! Pentru că marile imperii se ridică și apun
omorând oameni nevinovați! Mă cutremur când văd că aceste țări și acești
politicieni și afaceriști care provoacă și întrețin războaie se ghidează după
ideologia unuia din cei mai mari criminali ai umanității: ”Fie ca cei ce vor să
trăiască, să lupte; iar cei ce nu vor să lupte în această lume a eternului
război, nu merită să trăiască!” – Adolf Hitler.”
·
Doina
Doinita: "Gradina
raiului cu prea multe uscaturi
·
Doina
Popescu: ”Niciodata in
istorie n-am fost mai bogati, mai longevivi, cu mai multe drepturi si
libertati, dar si cu un viitor mai incert. Din pacate, nu doar evolutia climei
e descurajanta.
·
Doina
Viky: ”Oamenii vor
mințiți frumos ,de asta au nevoie , să doarmă liniștiți, fără multă zarvă ,iar
când se trezesc cu un duș rece , caută vinovații!
·
Dona
Mircov: ”astia ar
"eutanasia" toti "sarantocii" daca ar putea...sper sa nu ma
blocheze fbk...am primit avertisment ca "incit la ura"... eu incit la
ura ...spunind adevarul...dar cel care ma injura ...nu incita la ura si nu ma
umileste?...suntem o tara plina de " crestini" care se bucura de raul
aproapelui...
·
Dorel
Șandor: ”PIATA
RISCURILOR 1. Vidul Public Impasul "alegerii" în România actuală
devine dominant, nu atât ca ocazie cât prin sărăcia în diversitate,
determinare, devotament față de o CAUZĂ clar definită și asumată. Rătăciți în
ceață, într-o sărăcie de ținte și o aglomerare de ratări succesive, am epuizat
de sens orice distincție menită să dea lumii în care trăim un "nume",
un loc într-o carte de istorie probabil tot mai dificil de scris, editat și
păstrat în "biblioteca" națională. Ce ne lipsește, propriu-zis?! În
primul rând, dorința, interesul pentru a avea ceva clar definit la nivel
colectiv, ca obiect de dispută pe o piață pluralistă, în concurență, cu
recunoaștere publică internă și internațională. Fiecare stă ascuns în
"tufișul" personal. Căile ferate, pe cale de dispariție, nu atât la
nivelul trenurilor cât mai ales al călătorilor. Desigur, lipsesc mecanicii de
locomotivă, controlorii și mai ales "șefii de gară". Noi avem
"pluralism"?!O lume fără Evenimente, într-un calendar diferit doar
prin zilele săptămânii. Luni, marți, miercuri, joi... Aniversări obosite care
nu mai trezesc mândria colectivă, resentimentele pentru adversarii din trecut,
practica stimulativă pentru ritualurile menite a scutura unora uniformele de
gală, uitate prăfuite în dulap. Noua generație este tot mai îndopată pe
Facebook cu întâmplări la nivel global, vedete surogat, reproduse pe baze de
date riguros ordonate și uniform trăite, savurate aici și pretutindeni. Un
imens nicăieri în care "viteza de operare" bate în conținut și traire
"marfa" transportată. Dictatorii din epoca lui Stalin și Mao ar crăpa
de invidie supraveghind actuala lume a consumerismului de masă, cu o populație
dresată, aparent obsedată de false noutăți, odată pierdută nevoia și
deprinderea de așteptare, ca și energia declanșată de surprize: "un
aliment de lux" într-o cantină globală. Doar natura poate să mai provoace
neliniști, fiind incomplet acaparată de intervenții "civilizate" și
proceduri cu răspândire largă, având în stăpânire surse ascunse, inaccesibile
încă, generatoare de tendințe cu efect nimicitor, adesea militar, pe spații de
viețuire curentă. În ce măsură suntem și vom mai fi cât de cât vii? În ce
măsură ceea ce este viu crește și cunoaște transformări benefice. Sau
dimpotrivă... Cum ar fi reducerea forței de muncă active, pe fondul migrației
continentale, marginalizării sociale și declinului demografic. Care ar fi
ieșirile din aceste trend-uri negative? Le caută cineva?! Cum le-ar putea
impune, susține în accesul la o stare stabilă, definită clar, în dezvoltare?
Rămâne de văzut... și în cât timp munca va câștiga în semnificație și apreciere
conform noilor contexte, așteptări, implicări? Ar putea fi aici câmpul
principal de implicare și, de ce nu, de confruntare în varianta "România
vie!". Dacă nu, dependența față de exterior și efectele de discontinuitate
vor popula scena internă. Nivelul discernământuliu public, atât în plan
instituțional cât și la nivel de leadership joacă un rol major. Abia aici
"absenteismul" costă scump și lasă loc la regresii ireparabile. Nu
mai puțin toxică se impune o nouă scenă politică fragmentată, confuză și
lipstită de resurse în lansarea și sprijinirea unor politici și porgrame tot
mai necesare și tot mai amânate. De fapt, nimeni nu mai are puterea. Putearea
de a susține și exercita treburile publice, un pachet tot mai toxic și
costisitor. A câștiga puterea apare tot mai puțin ca o victorie și tot mai clar
ca o capcană. Un teren al nimănui, pretins de toți, bântuit de secrete nevăzute
sau agățate în vitrina unui magazin în faliment. Oficiale, private, perisonale,
asigură umbra copacului care ține de răcoare unor liste inaccesibile
cetățeanului ordinar. Iată de ce, înțelegerea vieții publice rămâne un
privilegiu sau o iluzie. Informare, dezbatere, ceartă curentă, o gălăgie
generală ce acoperă cu tăcere câteva dintre stările și dezvoltările de care
depindem cu toții. Chiar și analiza politică, bântuită de un elitism ieftin,
este la rândul ei marcată de inerție. Chiar și cu cele mai bune intenții tinde
să sufere de dependență față de "pacienți". Identifică amenințări,
costuri, unele în curs de formare și manifestare. Mai curând, o iluzie
profesională derivată dintr-o dependență față de teme, teze și antiteze
practicate de-a lungul tranziției. O tranziție cândva promițătoare, prin eliberarea
de tarele totalitarismului, diversificare, liberă exprimare jucate pe o piață
nouă a comunicării. Dependența de "tratament" este convertită curând
într-o dependență de "pacient". Pe cale de dispariție în haosul
global, având ca ultimă întrebare: "De care boli și dureri suferă
morții?!!"
·
Dorel
Tinca: "Tara
pensiilor speciale acordate nemeritat!
·
Dorin
Dumitriu: "Pe zi
ce trece mă conving mai mult/ Că viața-i doar un bâlci, un carnaval,/ Un
iarmaroc în care hoții-și vând/ Măgarul puturos, mințind că-i cal./ Și sub
atâtea măști ce râd ferice/ Doar mutre acre și false prietenii,/ Care prin tine
vor să se ridice/ Și să ajungi să îi nasesti la cumetrii./ Ce gloate de mârlani
nesinceri, falși/ Mărșăluind încolonați pe străzi,/ Că simt mirosul banului și
sunt atrași/ Să împartă sacul unei necinstite prăzi./ Doar interese și
meschinărie pură,/ Rahati cu moț, dați cu parfum,/ Ce te conduc ținându-te de
mână/ Să nu calci din greșeală peste ei, în drum./ Mi-e greață și mi-e silă de
escroci/ De toți aceia care lustruiesc la blide,/ Și care-i diferență între ei
și porci ?/ Așa e, porcii săracii n-au partide !/ Decât cu prieteni falși și cu
lingăi/ Mai bine singur în bordeiul tău,/ Sărac fiind ești mai cinstit și mai
curat ca ei/ Că-L ai alături pe bunul DUMNEZEU.
·
Dorina
Cetenici: "Numele
de „România” provine de la „român”, cuvânt derivat din latinescul romanus care
semnifică cetățean al Romei. Cel mai vechi indiciu referitor la existența
numelui de „român” ar putea fi conținut de Cântecul Nibelungilor din secolul al
XIII-lea: „Ducele Ramunch din țara Valahilor/cu șapte sute de luptători aleargă
în întâmpinarea ei/ca păsările sălbatice, îi vedeai galopând”. Ramunch ar putea
fi o transliterație a numelui „Român” reprezentând în acest context un
conducător simbolic al românilor. Cele mai vechi atestări documentare ale
termenului de „rumân / român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări,
jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din
secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au
călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astfel, Tranquillo
Andronico notează în 1534, că valahii „se numesc romani”. Francesco della Valle
scrie în 1532 că valahii „se denumesc romani în limba lor”. Mai departe, el
citează chiar și o scurtă expresie românească: „Sti rominest?”. După o
călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania, Ferrante Capecci
relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși
„români” (romanesci). Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în
Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, „se consideră
adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba «românește», adică romana”.
Mărturii suplimentare despre endonimul de „rumân/român” furnizează și autori
care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel, umanistul
sas Johann Lebel relatează în 1542 că „românii […] se numesc pe ei înșiși
«Romuini»”. Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554
că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră
(poloneză) sunt numiți valahi, după italieni”, în timp ce primatul și
diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că „românii se numesc romani”,
iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii
românești ca: „Sie noi sentem Rumeni” și „Noi sentem di sange Rumena”. Cel mai
vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mențiunea „rumânesc”
este conținută de unele versiuni ale operei Getica de Iordanes: „... Sclavini a
civitate nova et Sclavino Rumunense et lacu qui appellantur Mursianus...”.
Denumirea Rumunense constituie o transliterație latinizantă a unei pronunții
slave pentru „rumânesc”. Deși mențiunea Sclavino Rumunense s-a dovedit a fi
apocrifă, ea fiind o interpolare ulterioară în textul lui Iordanes, relevanța
ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de
secolele al X-lea–al XI-lea. Până în secolul al XIX-lea au coexistat pentru
spațiul dintre Nistru și Tisa denumirile de „Rumânia” și „România”, precum și
două endonime, Român și Ruman fiind folosite alternativ , forma scrisă cu „u”
fiind predominantă până când evoluția sociolingvistică din secolul al XVII-lea
a condus la diferențierea semantică a celor două forme: rumân care semnifica
șerb/ supus la clacă, în timp ce termenul de român a păstrat sensul
etnolingvistic inițial. După desființarea iobăgiei în 1746, cuvântul rumân a
căzut treptat din uz și ortografia s-a stabilizat la forma de român. Tudor
Vladimirescu, lider revoluționar de la începutul secolului al XIX-lea, a
folosit termenul Rumania să se refere exclusiv la principatul Țării Românești,
Valahia. " Din termenul „rumân” s-a format la finele secolului XVIII
exonimul modern a poporului român și a statului român în cazul principalelor
limbi europene: „Rumänen/Rumänien” (germană), „Roumains/Roumanie” (franceză),
„Rumanians/Rumania” (denumirea învechită din engleză), „Rumuni/Rumunija” (în
sârbă; totuși, în cazul românilor timoceni s-a păstrat exonimul de „vlahi”,
vechiul exonim al tuturor românilor, până în ziua de azi, chiar dacă se
autodefinesc în limba maternă drept „rumâni” etc. În ultimele decenii, în mai
multe limbi s-a trecut la înlocuirea formei care derivă din „rumân” în cea care
derivă din „român”. Astfel, în limba engleză forma „Rumania” a fost în locuită
cu „Romania”. În limba italiană denumirea „Rumania” a fost înlocuită cu
„Romania”, iar în limba portugheză se folosesc formele „Romenia” (pentru a
desemna statul român) și „Romeno” pentru a desemna poporul român.
·
Doru
Iercosan: "stiu,
dar astia nu dau doi bani pe noi. Iar poporul este idiot, clar. Am vindut tara,
paduri, resurse si ei nimic. Eu nu mai am nici o pretentie de la aceasta
adunatura care nu se mai poate numi popor. Imi pare rau
·
Doru
Pop: ”Mulţi români
şi-au luat lumea în cap, pur şi simplu au plecat fără să se mai uite în urmă şi
fără să oficializeze această plecare, se estimează că undeva între 2,5 şi 3
milioane de concetăţeni au emigrat în ultimii 25 de ani. Şi nu au plecat
infractorii, leneşii sau ignorantii. Au plecat tinerii de până în 35 de ani,
oameni educaţi şi bine pregătiţi profesional, bărbaţi şi femei, curajoşi şi cu
iniţiativă, cu profil psihologic de învingători, indivizi gata să muncească,
dispuşi să facă eforturi remarcabile de adaptare la o nouă societate. Din
păcate în locul unor oameni cinstiţi şi educaţi, instituţiile româneşti au fost
populate cu hoţi şi şarlatani. În locul unor intelectuali de calitate am fost
obligaţi să punem analfabeţi şnapani,în locul unor oameni capabili să
dialogheze civilizat, am adus făpturi care urlă şi creaturi care înjură şi
scuipă, ghiolbanii şi primitivii i-au înlocuit pe oamenii inteligenţi şi
serioşi. Farsorii dansează goi pe scena publică, mimând societatea civilă, iar
mass-media este plină de ipochimeni care nu cunosc regulile de gramatică
elementara si nimic nu-i împiedică să debiteze aberaţii. Daca astazi suntem o
natiune distrusa, nu e din cauza disparitiei fabricilor si uzinelor, aceasta
fiind doar o consecinta, ci din cauza factorului uman. Am înlocuit neamul bun
cu neamul prost, iar neamul prost continuă să se perpetueze. Democratia are
multe plusuri, dar si un urias minus, lipsa oricarui criteriu de selectie a
liderilor. Asa ca astazi ,Romania este o colonie vasala multora, dar mai ales,
neamului prost .''
·
Duduiala
Gh.: ”Învață să-ți
reiubești țara. Sunt un norocos că m-am născut în România. Este o țară
minunată, binecuvântată cu tot ce putea primi un popor de la Dumnezeu și de la
natură: munți semeți, câmpii roditoare, ape bogate și oameni cu suflet mare.
Îți garantez că, oriunde vei merge pe această planetă, nu vei găsi o țară mai
frumoasă decât Români. Și totuși, de 35 de ani asistăm neputincioși cum această
țară este jefuită de propria-i clasă politică, în complicitate tacită cu
poporul. Spun „complicitate” pentru că pasivitatea noastră echivalează cu o
acceptare tăcută. Politicienii au vândut petrolul, au distrus agricultura, au
tăiat și înstrăinat pădurile, au aruncat economia la fier vechi. Industria care
altădată producea și dădea locuri de muncă a fost lichidată pe nimic.
Fabricile, metalurgia, petrochimia, construcțiile de mașini și unelte agricole,
CFR-ul, telecomunicațiile – toate au fost vândute „pe un euro”. Și ne-am
trezit sărăciți, vulnerabili, lipsiți de siguranță. Am ajuns o țară unde
oamenii se simt mai degrabă părăsiți decât apărați, unde teama și umilința se
transformă în tăcere. În Constituție scrie clar: bogățiile solului și
subsolului aparțin poporului român. Și atunci, cu ce drept au fost jefuite și
înstrăinate aceste resurse? A întrebat cineva poporul? A avut vreun guvern
mandat să vândă pe bucăți zestrea noastră națională? Ar fi de datoria justiției
să cerceteze aceste crime împotriva economiei și viitorului românesc. Unde sunt
banii din demolarea fabricilor, din vânzarea utilajelor, a fierului și a
materialelor rezultate? Cum se face că, după trei decenii și jumătate, clasa
politică a devenit extrem de bogată, iar poporul abia supraviețuiește? Pe cine
slujesc acești politicieni: poporul care îi votează sau interesele străine Dar,
dincolo de revoltă, mai există o cale. România nu poate renaște decât dacă noi,
cei simpli, învățăm din nou să ne iubim țara. Nu prin vorbe goale, nu prin
lozinci patriotarde, ci prin fapte mărunte și esențiale: să protejăm natura, să
ne respectăm între noi, să ne implicăm, să cerem dreptate și să nu mai lăsăm
pasivitatea să ne transforme în complici. A-ți iubi țara nu înseamnă a-i ierta
păcatele, ci a o vindeca. Nu înseamnă să închizi ochii la hoție și la trădare,
ci să le denunți. Nu înseamnă să aștepți salvarea de la alții, ci să
construiești, pas cu pas, un viitor mai demn pentru copiii tăi. România este
mai mult decât o bucată de pământ. Este memoria strămoșilor, este suferința
celor ce au murit pentru libertate, este speranța generațiilor care vin. Învață
să-ți reiubești țara, chiar și atunci când doare, pentru că numai așa ea va
renaște. *** De ce își urăsc românii țara? Aceasta nu este o întrebare ușor de
pus și cu atât mai puțin de răspuns. Ea străbate sufletele noastre ca un ecou
în sălile goale ale istoriei și trăirii colective. Sărăcia nu explică totul.
Irlandezii care au părăsit Irlanda în timpul Marii Foamete, cu peste două
secole în urmă, și-au păstrat tradițiile, limba, credința. Strănepoții lor se
întorc la Dublin cu aceeași reverență față de rădăcini, ca musulmanii la Mecca.
Iar românii? Mulți dintre ei, la a doua generație în New York, nu mai știu să
spună „bună ziua” în românește și fug de tot ce le amintește de țara lor: de
limba care le-a legat copilăria, de pământul pe care părinții lor au muncit, de
oamenii care le-au fost aproape.Cred că explicația este mai profundă decât
sărăcia. Românii confundă țara cu statul. Statul, care ar fi trebuit să fie
apărătorul nostru, este, în realitate, mecanismul care te umilește, te
păcălește și îți ia tot ce ai adunat cu trudă, ca apoi să râdă în fața
suferinței tale. Nedreptatea este mai rea decât foamea, pentru că sărăcia poate
fi suportată, dar umilința lasă răni adânci, invizibile, care nu se vindecă
niciodată. Irlandezii erau sub ocupație străină; românii sunt
prizonierii propriilor lor conducători. Iar când opresorul este „al tău”, rana
este mult mai adâncă. Este ca și cum ți-ai vedea propria casă jefuită de cei în
care ai crezut că poți avea încredere. Această trădare lasă urme adânci în
suflet, și treptat, legătura dintre cetățean și țară se erodează. Vreți
un exemplu concret al acestei nedreptăți care poate rupe orice legătură cu
statul? Când omul are o datorie la stat, mecanismul funcționează implacabil: te
urmărește, te execută, nu întreabă de circumstanțe, nu ține cont de nevoi. Dar
când statul datorează ceva cetățenilor săi, răspunsul este întotdeauna același:
„Nu am de unde.” Aceasta nu este sărăcia, ci injustiția pură, care sfâșie
legătura dintre inimă și pământul în care ai crescut. Și astfel, ura nu
se naște împotriva țării în sine, ci împotriva statului care îți fură
demnitatea. Și când statul este confundat cu țara, ura devine infinită. Mulți
români nu mai recunosc frumusețea locurilor natale, nu mai au răbdarea să simtă
sufletul satului, al orașului, al limbii care le definește identitatea. Dar
această ură nu este definitivă. România nu este doar cei care o conduc; România
suntem noi, oamenii care iubim pământul, tradițiile, limba, sufletul colectiv.
Și poate, dacă vom înțelege acest lucru, vom reuși să iubim țara fără a mai
urî statul care ne-a trădat. Vom putea să fim mândri de rădăcinile noastre, să
le păstrăm vii, să le dăm mai departe copiilor noștri. Vom învăța că durerea și
nedreptatea pot fi transformate în iubire și responsabilitate, nu în ură și
abandon. Pentru că adevărata legătură cu România nu trece prin ministere, legi
sau birocrație – ea trece prin inimile noastre. Și atunci, poate, țara
va înceta să mai fie urâtă, pentru că nu vom mai confunda niciodată patria cu
cei care o conduc. Vom iubi România așa cum se iubește un suflet greu încercat:
cu răbdare, cu respect, cu speranță și, mai presus de toate, cu credința că
ceea ce este bun poate învinge ceea ce este rău.
·
Dumitru
Bosnea: ”Trăiți vă
viața, nu vă consumați energia pentru o țară de fripturiști!!
·
Dumitru
Grui: ”Foaie verde apă
chioară, griji cotidiene. De la moară pân’ la gară, ciori şi coțoApă chioară,
apă plată, filme indiene. România educată, ciori şi coțofene. Foaie verde trist
popor, fără cosânzene. La trecutu-ți mare, niciun viitor. Ciori şi coțofene!”
·
E. Faguet: „O tara nu este altceva decat o fiinta
perpetua si credincioasa propriei ei eternitati.”
·
efemeride.ro **Un raport al Reich-ului, din anul
1940, despre România: „Românii nu sunt ambiţioşi. Se mulţumesc să-şi astâmpere
foamea în loc să lupte pentru un trai decent”
·
Elena
Cuza: "Frumoasa
tara, răi oameni"
·
Elena
Radu: Funcțiile
publice nu rezolva nimic în România, deoarece nu ai ce sa faci, când pe popor
îl doare la basca și nu reacționează la proiectele de legi, iar
majoritatea parlamentară votează liniștita toate mizeriile de proiecte de lege,
că nu o trage nimeni de mânecă. Eu am fost sa sustin observații la proiectele
de legi in comisiile parlamentare. Îi doare-n cot indiferent de le spui și de
cat le argumentezi, ei votează tot cum li se trasează.***Ești susținător de
impostor sau român? Românii prind greu și uită repede, iar asta pentru că 70%
sunt conectați la o rețea care distruge Romania, compusă din impostori și
susținători de impostori. Am zis-o și o să o tot zic. Totul a fost și este
posibil pentru că mulți dintre români îi sprijină pe "ai lor". Cine
sunt "ai lor"? Un grup de impostori care au preluat sistemele publice
ale statului român, grup care s-a extins ca un cancer, aderând la el mulți
alții, de la judecători, procurori, avocați, ofițeri de servicii, parlamentari,
membri de partid, jurnaliști, medici și până la șoferi și femei de serviciu.
Erau "telectual" sau pleava țării, nu conta, le profita, își găseau
un rol în reteaua creată. De ce au aderat? Pentru că le profita, erau
beneficiari. Puteau să fure, puteau să înșele, puteau să facă orice, avand
convingerea că nu li se întâmplă nimic pentru că îi apără "șeful"
care are puterea să o facă, cunoaște pe cine trebuie. Asta până când calcau pe
bătături pe altul din gașcă, cu mai multă susținere și se duceau dracu. Alții
erau simpli slujitori ai unora din gașcă, însă o susțineau pentru că aveau un
loc de muncă, iar pentru locul ăla de muncă săreau la gâtul oricui pentru
"șeful". Uite așa mafia instituționalizată s-a extins și are foarte
mulți membri și susținători care au devenit câini de pază ai rețelei
impostorilor. Susținătorii rețelei impostorilor nu mai știu ce înseamnă stat,
nu mai știu ce înseamnă popor. Știu numai să își venereze "șefii"
care "le dau să mănânce". Ponderea lor este de circa 70% din
populația României. Mulți dintre cei care veți citi până aici veți zice
probabil că bat campii. Însă, ia ganditi-va la propria persoană. Ce ați făcut
în ultimii 5 ani? Marea majoritate ați tăcut, ați aplaudat sau v-ați conformat,
"ca să nu îmi pierd locul de munca, că am copii și rate la bancă". La
locul ăla de munca ai un sef, șef care susținea toate nebuniile impostorilor,
fiind beneficiar. Asa că ai tăcut și tu, te-ai aciuat pe lângă șef și rețeaua
din care făcea parte, ca să îți fie bine, l-ai susținut pe șef și ai sărit la
gâtul oricui îl critica. Problema romanului este că, și dacă conștientizează că
nu e bine, nu face nimic. Susține orice nelegiuire tăcând ca să îi fie bine pe
moment și dând vina pe alții. Alții nu fac, nu tu. Tu trebuie să taci, ca să
îți fie bine. Nu e treaba ta, o să faci și tu ce fac ceilalți.Doua luni in 2020
ați fost arestați la domiciliu. Câți v-ați revoltat? Mai niciunul.O țară
ultramajoritar creștină. Ortodocși din gură fiind nu ați avut voie la biserica
nici măcar în noaptea Pastelui in 2020. Câți v-ați revoltat? Mai niciunul. 3 ani
de stări de alertă cu nspe interdicții aberante? Câți v-ați revoltat? Mai
niciunul. Obligați să vă vaccinați. 8,15 milioane de vaccinați cu o doza din
vreo 10,8 milioane "eligibili". Procentul e de 77%, așa că nu o mai
tineti aiurea că românii nu s-au vaccinat. Ba au făcut-o cu vârf și îndesat, ca
așa le-a impus rețeaua de impostori ai căror susținători erau. Cei care nu va
regăseari printre susținătorii și beneficiarii rețelei de impostori ați avut
cui sa va plângeți? Nu, că ăia care ar fi trebuit să vă protejeze drepturile
erau demult parte a rețelei de impostori. Ați fost cetățeni captivi.Cat le-a
trebuit românilor să înțeleagă ce se întâmplă cu ei in perioada 2020-2021, nu
mult, chiar foarte mult. Au învățat ceva? Nu, că au uitat repede. A fost ca și
când n-ar fi fost. Veni 2024, anul marilor speranțe, alegerile.Ce facura
românii? Tot aia. Susținătorii rețelei votară rețeaua la parlamentare. La
prezidențiale, susținătorii rețelei cu beneficii mai mici se-apucara sa voteze
din afara rețelei. Soc și groaza! Se-anuleaza. Inteleasera prea multi cam ce
înseamnă asta? Nu, că ieșiră membrii rețelei să le spuna că "este
prosti" și nu înțeleg ei că rețeaua nu trebuie sa fie destructurată, fiind
necesar ca și președintele să fie tot al ei. Ieșiră și cățelușii rețelei, unii
dintre ei care până mai ieri urlau ca din gura de șarpe ce abuzați sunt ei sau
câte rele se întâmplă în Romania, dar care știau că rețeaua trebuie apărată,
daca mai vor să mănânce și gura lor ceva și să nu rămână niște anonimi fără
puterea pe care le-o garanta rețeaua. Judecătorii de la ICCJ, la fel ca și în
pandemie, și-au apărat rețeaua, că doar și aceasta autoritate din organigrama
statului român a fost preluată de rețea.Și uite așa, am văzut încă odată că în
România autoritățile publice ale statului român au fost capusate și preluate de
rețeaua de impostori care a instaurat un regim dictatorial în România. La ce va
conduce asta? Nu mai e vorba numai de un om sau un partid. Este vorba de
România ca stat care în conjunctura actuală poate să dispară sau sa rămână fără
teritoriu, deoarece rețeaua de impostori este interesată de propriul buzunar,
nu de România sau de români, și a și supraindatorat statul român la cote
alarmante. Cum rețeaua a capusat statul român, nu mai există nicio pârghie
legală prin care poate fi destructurată și înlăturată, iar asta ni s-a
demonstrat în nenumărate rânduri în ultimii 5 ani. Numai chior dacă ai fost nu
ai văzut. Ca să mai salvam ce om mai putea, rămâne doar să ne răspundem la
întrebarea "sunt roman sau susținătorul rețelei de impostori?" și să
acționăm în consecință. V-am spus demult că scopul alegerilor din 2024 a fost
acela de a face românii să renunțe și să nu mai vrea nimic, pe principiul nu
contează cu cine votam, că tot ai lor ies. Cu votatul s-a adeverit. Rămâne să
vedem dacă le-a și ieșit cu românii nu mai vor nimic, au renunțat.
·
Elena
Semenic: "Tara
Mafiotilor
·
Elena
Socîte: "Tara
profitorilor
·
Eliana
Popa: ”Nu mai suntem
noi stăpânii, alții au venit aici./ Stăm tăcuți și ne supunem precum vitele sub
bici. / Am ajuns o biată turmă fără drepturi, fără țară, / Fiindcă cei ce sunt
în frunte vor ca neamul nost' să piară***: "Nu-ți trăda, române, Țara
pentru-o pungă de arginți,/ Nici Credința nu ți-o vinde... Neamul tău e Neam de
Sfinți!/ Au murit cu demnitate, n-au plecat grumazul jos,/ N-au vândut un colț
de brazdă, nici pe Domnul Sfânt Hristos!/ Nu-ți trăda, române, Neamul, nu te
rușina să spui:/ ,, - Sunt român! Și-n lumea asta, ca românul altul nu-i!
"/ Noi aici am stat de veacuri, neclintiți precum Carpații / Însă, astăzi,
mulți plecat-am și la noi venit-au alții!/ De va fi să-nvie
Ștefan...Țepeș...Mircea cel Bătrân / N-ar mai ști ce-i româneste, n-ar mai ști
care-i român/ Căci nici limba strămoșească nu mai știm a o vorbi/ Pe ogoare
crește iarba, plugu-ncepe-a ruginii!/ Au murit lăsând o Țară ca un colț de
paradis,/ Au lăsat un testament pentru noi cu sânge scris!/ Și-au avut ca
martori cerul și pe Bunul Dumnezeu/Și nădejdea că românul, doar român va fi
mereu!/ Și o cere Domnul, Sfântul, de la noi, la Judecată,/ Sângele lui
Brâncoveanu vărsat la Înalta Poartă!/ Sângele ce-a curs de veacuri in Pocalul
lui Hristos,/ Este sfântă mărturie că ei au murit frumos!/ De aceea, ia aminte
cât mai ai ceva în ființă!/ Cât mai ai un strop de vlagă și o boabă de
credință,/ Nu lăsa pământul ăsta și nici Legea Strămoșească, Stai ca muntele-n
furtună! ROMÂNIA SĂ TRĂIASCĂ!
·
Elisabeta
Uzuna: "Tara nimanui
·
Elisabeta
Voinea: "Tara
celor care asteapta sa faca altii pentru ei
·
Emil
Almășan: ”Scrisoare
despre țara mea A fost un timp când țara noastră era un colț de dulce Rai, în
care, despre România, cu dragoste și demn vorbeai. A fost un timp în care-n
lume, din Răsărit până-n Apus, se auzea și Doina noastră, și dorul ce-l aveam
de spus. A fost un timp când orișicine ar fi intrat la noi în Casă, se
descălța, dădea binețe, și mulțumea că stă la masă. A fost un timp în care
munca, oricât de grea, era cinstită, și mâna grea, bătătorită, avea un preț,
era slăvită. A fost un timp când de la Tisa, peste Carpați, până la Mare, știam
că pentru toți românii aceeași liniște răsare Îmi amintesc, părinții noștri cum
munții îi dădeau de-a gata, ce brazde întorceau spre soare cu plugul, sapa și
lopata... Le-o fi fost foame...poate sete...și frigul le-a intrat în oase, să
scoată țara din noroaie, să-și vadă pruncii lor în case... Mi-i amintesc
scoțând la masă, dintr-un ziar, un colț de pâine să dea lumină țării noastre,
mai mult oțel, mai mult cărbune. Cărau cu mâna cărămida, mortarul îl cărau cu
roaba ca să ridice țara asta, s-o pierdem noi, acum degeaba... O țară mândră,
altădată, de oameni harnici, truditori acum trimite slugi în lume, din poartă-n
poartă cerșetori. Cum am ajuns la noi acasă să nu avem nici rost, nici loc, și
măturăm gunoiul lumii?, să-și bată toată lumea joc de cinstea și de munca
noastră, ajunse să nu aibă preț? Cum îndurăm să ne privească bogații lumii cu
dispreț? Cum scăpătați de nicăierea se uită către noi de sus, cum am ajuns să
ne-ngenunche acest pervers, perfid Apus? Cum de ne socotește lumea pe finul lor
obraz o pată, și ne condamnă toți și, zilnic, cu degetul spre noi arată? Ce-
aveți de spus de toate astea, conducătorilor de neam? Ce-aveți de spus că
suntem astăzi o umbră doar din ce eram? Vă mustră vreodată gândul, vreo lacrimă
vă înfioară că voi sunteți călăii care ați pustiit această țară? Tăcerea
voastră îmi arată că vă e cald, că vă e bine, n-aveți în suflet nicio teamă,
niciun regret, pic de rușine… De nu sunt pe pământ instanțe să judece
ticăloșia, aveți copii, ca să vă doară că le-ați vândut copilăria? Că ați
vândut, cu dușmănie, păduri, pământuri, drumuri, ape, aveți bunici, obrazul
vostru în fata lor, roșind, să crape? Voi mai aveți părinți pe-acasă, să vă
iubească? să vă certe? la care să veniți să plângeți, nemernicia să v-o ierte?
Aveți nepoți care să ducă păcatul vostru mai departe? să nu mai vrea de voi să
știe, nici numele să vi-l mai poarte? Pe undeva, prin țara asta, pe la vreo
margine de sat sub glia asta iertătoare ceva din voi e îngropat? Aveți pe
undeva vreo cruce la care să îngenuncheați? aveți vreun sfânt?, dar o icoană la
care să vă închinați? Mai e ceva din voi să plângă? să mai tresară omenesc?
Aveți în voi vreo biată urmă din neamul nostru românesc? N-aveți nimic! Voi
sunteți ciumă, sunteți cel mai cumplit pârjol care-a trecut prin țara asta, în
urma voastră totu-i gol, pe unde mergeți, și pământul se crapă și se face
piatră, și câinii fug din calea voastră, și-n urmă doar a jale latră, chiar
de-s flămânzi trec mai departe, de-atâta greață nu vă muscă! De-ar fi
dreptate-n lumea asta ați sta în locul lor în cușcă! Ce diavol zace-n voi? Ce
fiară? Ce întuneric vă cuprinde, de n-aveți sfânt nimic pe lume, și tot ce-i
românesc ați vinde? Păcatul vostru nu e numai că ne-ați vândut și ne-ați
trădat, voi sunteți vinovați că lumea prin voi ne-a-nfrânt și-ngenuncheat!
Spinarea voastră-ncovoiată, de servitori, de eunuci, ne-a pus, la-nalte Porți
străine, să stăm tăcuți, pe coji de nuci. În țara noastră nu poporul umil stă
cu căciula-n mâini, voi sunteți cei ce se vândură, și ne-ați adus pe cap
stăpâni! O, dac-ar fi să scriu blestemul pe care voi îl meritați, n-ar fi pe
lumea asta juguri de-ajuns de grele să purtați! Când vă privesc, văd doar
minciună, căpătuială și hoții, mă mir că de atâta ură n-ați putrezit încă de vii…
V-aș întreba, dar de-ntrebare îmi e și silă și mă tem: mai e ceva în voi ce nu
e păcat și ură și blestem? De-o fi, vreodată,-n lumea asta, o clipă să vă fie
greu, voi știți să vă mai faceți cruce? voi mai aveți vreun Dumnezeu?
·
Emil
Cioran: ”Cu cât
înaintez în vârstă, cu atât simt ce profunde sunt legăturile care mă leagă de
origini. Țara mea mă obsedează: nu mă pot rupe de ea și nici n-o pot uita. În
schimb, compatrioții mei mă dezamăgesc și mă irită; nu pot să-i suport. Nu ne
place să ne vedem defectele în ceilalți. Cu cât îi frecventez, cu atât descopăr
în ei tarele mele: în fiecare văd un reproș, un fel de caricatură a mea
ingroșată." *** ”Cuiva care mă întreabă de ce nu mă întorc în țara
mea: - Din cei pe care i-am cunoscut, unii au murit, cât despre ceilalți, cu ei
lucrurile stau MAI RÃU.*** ”Dar tot nu ne putem înăbuşi un strigăt de revoltă,
tunăm şi fulgerăm mai departe, pentru orice şi pentru nimic: automatism
lamentabil, care explică de ce suntem cu toţii nişte Luceferi de duzină."
*** ”Dintotdeauna, raporturile mele cu ţara mea au fost doar negative, adică o
fac răspunzătoare de toate slăbiciunile şi de toate eşecurile mele. Ea m-a
ajutat să nu mă realizez, mi-a favorizat cusururile, e cauza degringoladei
mele. Greşesc fără îndoială gândind aşa. Dar acest fel de a gândi îi datorez tot
ţării mele... *** Eu însă vin dintr-o țară unde se urlă la înmormântări.''*** "Iarta-mă, Doamne, căci sunt
român!*** In țara cu români, nimic nu reușește. Totul se întâmplă altcum. Lipsa
noastră de noroc e-o poezie fără ritm, e-un cânt înaintea inspiratiei, e-o
schiță a unei imposibile melodii. Un imn negativ e viața noastră. El nu
pătrunde în spatiu, ci se destramă in vibrații de nicăieri, ca un parfum sau o
putoare de absurd.*** "Mă desnaționalizez din ce în ce mai mult. Cum am
putut să mă închin atâta originilor mele? Nu aparțin lumii; cum aș putea
aparține unei patrii?*** Mulți români, nesfîrșit de mulți români, mărturisesc
zilnic că România este ultima țară din lume. Multora le dă această afirmație o
satisfacție rece și indiferentă. Dar nu se poate ca pe unii să nu-i doară și nu
se poate ca în viitor să nu-i doară pe toți. ***Nu locuiesti intr-o tara,
locuiesti intr-o limba. *** Poporul românesc este cel mai intept popor din
Europa: dar nu din spirit, ci din lipsă de curaj și afirmare !"*** Romania.
este o tara in care geniile mor la marginea drumului si nulitatile ajung
ministri.*** România în fața străinătății. "Existenţa noastră nu poate
primi un sens decit de la un salt, de la un salt definitiv și esential. Voinţă
totală de transformare n-a existat niciodată la noi. Nemulțumirea cu destinul
și condiția noastră n-a depăşit forma aproximativă a unei atitudini sceptice.
Scepticismul este întîia treaptă în scara unui proces de transformare, este
întîiul element care ne dă conștiința destinului nostru. Prin el, putem fi în
afară de noi înșine pentru a ne măsura forţele şi a ne determina o poziție
istorică. Superficialitatea noastră derivă din a nu fi putut depăși această
primă formă, de a ne fi fixat în spectatorii comozi ai inerției noastre, de a
ne fi savurat ironic agonia noastră națională. Românul îşi zeflemiseşte propria
lui condiție și se risipește într-o autoironie facilă și sterilă. M-a revoltat
totdeauna absența dramatismului în trăirea destinului nostru, m-a durut această
indiferență spectaculară, acest perspectivism exterior. Dacă toți împreună am
fi suferit intens de dezastrul nostru, dacă am fi deznădăjduit organic de
neînsemnătatea noastră în lume, cine știe dacă prin acele mari conversiuni
morale ce se întîmplă numai pe culmi, astăzi noi n-am fi trecut pragul
istoriei. Românii n-au devenit pînă acum pozitivi și creatori, deoarece în
procesul de autodepășire și de autonegație ei n-au urcat decât o singură
treaptă. Va trebui o nebună intensificare a ardorii noastre, pentru ca viața
noastră să devină foc, elanul nostru vibrație infinită şi toate ruinele noastre
doar simple amintiri. Ar trebui cu toții să ne gindim solemn la această
realitate: România este o țară fără profeți, adică o țară în care nimeni n-a
trait realități viitoare ca prezente efective, ca actualități vii şi imediate,
în care nimeni n-a vibrat de obsesia unei misiuni a României. Şi ar trebui ca-n
acest gînd solemn să jurăm a fi altfel, să ardem într-un fanatism orb, să ne
înflăcărăm într-o altă viziune și în noi *gîndul* unei alte Românii să fie
singurul nostru gînd. A continua consecvenţi liniei istoriei noastre, este a ne
destrăma într-o formă atenuată de sinucidere. Eu nu vorbesc numai de schimbarea
unor forme politice, ci de o transformare în temeliile vieții noastre. Va
trebui să renunţăm la luciditățile noastre care ne revelează atâtea
imposibilități, pentru ca orbi să cucerim lumina, de care ne-au înstrăinat
chiar luciditățile noastre. Nimicul istoriei noastre nu justifică nimic. Pentru
România, singura realitate este viitorul. Trecutul nostru? Lipsă de libertate,
lipsă de orgoliu, lipsă de misiune. Este un adevărat nonsens să ne reclamăm de
la o istorie fără întîmplări. Noi de-abia acum începem să trăim. Şi atunci este
explicabil de ce străinii nu cunosc aproape nimic din aşa-zisa noastră viață.
Nu este mai puțin adevărat că ignoranța lor este excesivă și atît de mare,
încît te revoltă. Disprețul lor pentru noi este atît de exagerat, că te
dezgustă pentru toată viața de străinătate. Am întîlnit atîția care nici nu
ştiau că există un popor român! Dacă aş face o listă de toate întrebările care
mi s-au pus referitoare la România, atunci fie din dispreț, fie din ruşine,
n-ar trebui să mai trecem nici unul, graniţa. Am văzut români care rideau la
asemenea întrebări. Ele sînt întristătoare în ultimul grad. Oricît am fi noi
românii de păcătoși, în niciun caz nu trăim la un nivel atît de inferior,cum se
crede în străinătate." ***România nu-și va rata momentul său revolutionar.
Dar revoluția pe care va face-o, de nu va întrece limitele imanente ale
mediocritatii noastre autohtone, dacă nu va da țării proporții peste conditiile
ei firești, nivelul nostru istoric nu va cunoaște un salt, si ca atare,
revoluția noastră n-a făcut decât să mărească superfluu nostru in lume. *** Românul
nu scapă nici o ocazie de a-şi deşerta inima. Nu pleacă de aici un anumit
pustiu al nostru? Există un mare deşert în România."*** 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝘂𝗹 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮𝗻𝘇𝗶𝘁̦𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗿𝗲𝘀𝗲𝗺𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗮 𝗲𝘅𝗮𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲, 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗹𝗲𝗵𝗮𝗺𝗶𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗼𝗽𝘁𝗶𝗺𝗶𝘀𝗺 𝗶𝘀𝘁𝗲𝗿𝗶𝗰.” *** 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 𝗻𝘂 𝗮𝗿𝗲 𝗻𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻 𝘀𝗲𝗻𝘀 î𝗻 𝗹𝘂𝗺𝗲. 𝗧𝗼𝘁 𝗰𝗲 𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝘀 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗮𝗰𝘂𝗺 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗽𝗿𝗲𝗹𝘂𝗻𝗴𝗶𝗿𝗲 𝗮 𝘀𝘁𝗮𝗴𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶. 𝗜𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗻𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆ 𝗻-𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗱𝗲𝗰𝗮̂𝘁 𝗼 𝘀𝘂𝗰𝗰𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗮𝗺𝗮̂𝗻𝗮̆𝗿𝗶.”*** ”Secretul țării mele? Să trăiești
și să mori fără rost. În timpul ultimului război, sute de mii au căzut luptând
și împotriva rușilor și a nemților. Nimeni n-o știe. Mai multe pierderi decât
au avut americanii, sau englezii și francezii la un loc. În zadar...*** 𝗦𝘂𝗻𝘁𝗲𝗺 𝘂𝗻 𝗽𝗼𝗽𝗼𝗿 𝗼𝗯𝗼𝘀𝗶𝘁 î𝗻𝗮𝗶𝗻𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗮 𝗳𝗶 𝘁𝗿𝗮̆𝗶𝘁, 𝘂𝗻 𝗺𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝘂𝗺𝗮𝗻 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝗱𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻, 𝗶𝗻𝗰𝗮𝗽𝗮𝗯𝗶𝗹 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗴𝗲𝗱𝗶𝗲 𝘀̦𝗶 𝗱𝗲 𝗲𝗿𝗼𝗶𝘀𝗺 𝗱𝘂𝗿𝗮𝗯𝗶𝗹.*** Trăsătura dominantă a neamului
nostru: scepticismul vulgar. Mediocri total dezamăgiți, nulități, oameni de
nimic lipsiți de orice iluzie. Un lucru care s-a mai văzut, dar nu la scară
atât de mare poate. Neant colectiv.*** "Ţara mea, a cărei existenţă vedeam
limpede că nu are nici o noimă, îmi apărea ca rezultat al neantului sau ca o
materializare a imposibilului, ca un soi de Spanie fără secol de aur, fără
cuceriri şi fără nebunie, fără un Don Quijote al amărăciunilor noastre.Să-i
aparţii – ce lecţie de umilinţă şi sarcasm, ce urgie, ce lepră !" Să te simți umilit că-i aparții țării tale...
ce trist !*** ” Unui popor de ţărani i-a făcut mare plăcere să NU intervină în
cursul lumii."*** "Făptură neinfăptuită e românul. Afară de nenoroc
,totul e virtual la noi .Carpații priveghează neșansele, și se înaltă ca o
priveliște a disprețului peste chinul de la poalele lui.Popoarele sunt singure;
noi suntem însă singuri din veci. Ratăcitori cu glia-n spate,n-avem unde pleca
și nici nu am putea.Popasul nostru e între dor și zeflemea. Și munca noastră
:să tragem brazde sub un cer fără cer. e poezia negativă a infinitului mic...e
poezia unei țări de chin si madrigal" *** Vin dintr-un spațiu bântuit de
traci, care plângeau la nașterea oamenilor și se bucurau la moartea lor.*** „
·
Eugen
Anghel: "Romanul
e curajos doar asupra romanului in rest las din cale-afara si foarte Profitor
tot de PE romani, de restul ii este frica....! Un popor care se da mare din
gura....!
·
Eugenia
Gilca: ”Ani la rândul,
francezii îl întrebau pe Emil Cioran de ce românii nu reacţionează faţă de
regimul comunist- „Ceauşescu chiar face ce vrea?”, îl întrebau. Explicaţia,
considera filosoful, era că românii sunt un popor resemnat, deloc pasional. „Un
popor care are un fel de istorie negativă. Şi o viziune a vieţii inactivă. Toţi
zic: "Ce-i cu poporul ăsta?… Popor inteligent, însă lipseşte ceva…
pasiunea. ”Istoria românilor avea o constantă în viziunea sa: eşecul. Românii
mergeau din eşec în eşec. Iar dovada era că după căderea comunismului, „şefii”
rămăseseră aceeaşi. „Greşeală mare! Tinerii lipsesc din conducerea ţării!” O
altă greşeală a poporului a fost că mergea mereu „nesigur şi şovăitor”, lucru
ce îi va aduce în cele din urmă neantul, mai considera Cioran. „Românii au un
complex de eşec. O izbucnire din lăuntrul lor este necesară. Când am văzut că
şefii au rămas aceiaşi… e de neconceput. E semn de eroare, de eşec. Cei de
acolo, din opoziţie, nu fac nici o impresie. Sunt oameni de treabă, dar în
politică asta nu ajunge. Piaţa Universităţii era impresionantă, dar n-a adus
nimic. E trist. Din decepţie în decepţie, ăsta-i procesul. E
inexplicabil”.Imperios necesar pentru români era să aibă oameni politici
importanţi, iar filosoful se aştepta „la o explozie de tineri”. Şi revenea:
deşi inteligenţi, românilor le lipseşte pasiunea. De asemenea, o altă problemă
a românilor, continua acesta, era faptul că erau dominaţi de ideea de soartă,
„nu care îi apără, ci îi conduce”. Astfel, eşecul devine mereu scuzabil, pentru
că „e soarta”. O originalitate, românii sunt originali în eşecul lor.
„Eşecurile sunt suportabile, în măsura în care nu-s responsabil eu, ci soarta.
E singura, marea idee a românilor. Nu-i joc. Este real. Şi o găseşti şi la
oamenii inculţi, şi la cei culti".
·
Feofil
Puţâkovici: ”După
mărime, România depăşeşte considerabil multe state mici din vestul Europei, dar
cedează în faţa acestora după densitatea populaţiei. Ea ocupă 2300 de mile
pătrate, iar populaţia ei se estimează la 5 milioane de suflete. În genere,
românii sunt oameni de statură mijlocie, trup zvelt, puternici, vioi şi uşori
în mişcări. Ei sunt în mare parte cu părul negru, negricioşi, cu ochi expresivi
şi gură frumoasă, cu dinţi strălucitor de albi, cu mâini şi picioare mici. Pe
lângă toate acestea sunt înţelegători, generoşi, ospitalieri, foarte moderaţi
în necesităţi, răbdători în suportarea greutăţilor vieţii, curajoşi în caz de
nevoie, dar neîncrezători şi destul de leneşi.
·
Filomena
Ghimis-Marincu:
"Romanii n-o sa inteleaga nicioadata ce inseamna un referendum ori cu ce
se maninca democratia directa. Educatia care ar trebui sa se faca la tv,prin
presa lipseste in tara noastra. Toti se vind pe doi bani. Romanii au in singe
acel iz de lasitate (buni de gura prosti de fapte ). Cind le ajunge cutitul la
os e mai grav..Circula in jur borfasii care simt prada si ii momesc cu chestii
ieftine ca atunci cind esti debole esti mai usor de rapus. Am spus-o si o repet
ca daca taranul roman are citeva gaini,citeva rate zice ca ce are el nu mai are
nimeni..Asa ca e dificila problema cu noi, romanii.
·
Firoiu
Cristina Maria: "În țara mea se face dimineață/ Și se
tot minte că mai există rouă,/ Cu milă multă, vă cer puțină ață/ Să prindem
lacrimi de setea noastră nouă.(...)/ În țara mea tot zâmbetul cel blând/ S-a
transformat în ironie surdă,/ Cu milă multă, eu mă aplec să plâng/ Cu chip de
om și poezie mută...(...)/ duceți-vă la mare/ Cât încă știți că este doar a
voastră! (...)/ nu mai stim decât să strângem pumnul(...)/ Și ne mândrim că ne
lovim în coaste!"
·
Florescu
Marilena: ”Nazistul de
la Cotroceni a semnat la UE ca Romania renunta la incalzirea populatiei cu
lemne din 2023 ( si alte nenorociri...le vedeti scrise mai jos). De ce? Pentru
ca nu mai au de furat strainii. 80% din populatia de la tara si nu numai se
incalzeste cu lemne. Oare cum crede nazistul ca jumatate din tara se va
incalzi?? Stiu ca nu se va aplica de facto ca nu ai cum efectiv sa pui in
practia daca nu vrei sa ai parte de jaf al populatiei pe bune prin toate
padurile tarii alea care mai sunt iar austriecii nu prea cred ca vor mai apuca
sa scoata niciun lemn pe sosele si tren.Ideea este ca acesta leguma trebuie
debarcata urgent de.....de acum 5 ani. Si cel mai important este iesirea
Romaniei din UE, ea e nenorocirea cea mai mare. Idiotul daca nu ar mai avea
sefi la UE ar tace dracu din gura si nici ordine nu ar mai avea de unde sa
primeasca. UE e raul cel mai mare pentru
tara!!! ”*** ” Nu „corupţia ucide”! Stăpânirea străină ucide! Poveştile de
genul „o să vină americanii şi să facă ordine în România” este un excelent test
de inteligenţă. Atât timp cât suntem în UE şi NATO şi controlaţi de americani
şi FMI, întotdeauna vor fi corupţi. Corupţia este metoda prin care ocupanţii
străinii ne controlează şi ne jefuiesc ţara. Se vorbeşte mereu despre corupţi,
dar niciodată despre cine i-a corupt pe corupţi şi cine i-a urcat în funcţii.
România sărăceşte din cauza a două lucruri: Legislaţia impusă din afara ţării.
Jaful de tip colonial făcut de băncile străine şi de multinaţionale.În primul
rând legislaţia favorizează clar companiile străine în defavoarea celor
româneşti şi a cetăţenilor români. Multinaţionalele nu doar că sunt scutite de
o serie de taxe şi impozite, primesc terenuri şi infrastructură gratis, au
imunitate în faţa legii, ci mai mult, primesc şi ajutoare de la Stat, care,
dacă ar fi acordate românilor, ar fi considerate ilegale. Aceste ajutoare
constă în bani, garanţii de stat pentru credite de finanţare, fie indirect,
prin scutirea de la o serie de taxe, care astfel sunt transferate, populaţiei
şi micilor întreprinzători autohtoni.Corupția este un fenomen global și este
folosită ca armă geopolitică de către marile puteri occidentale pentru a-și
extinde influența asupra țărilor în care urmăresc interesele. Tragedia la noi e
că cetăţenii României îi iubesc şi îi admiră tocmai pe globaliști. Statul
minimal este promovat de corporații și globaliști pentru interesele lor, nu ale
cetățenilor.
·
Florian
Marius: ”Au pus
presedinte pe Hoti .. base era hot de nave, Johansson hot de case . Ma rog ..
Georgescu cam tepar.. ponta ii criminal .. la omorat pe panait .. siemion ii
iara un hot . Tot unu cu unu ..
·
Florin
Negrutiu: „Am văzut multe țări din lumea asta, dar mai
rar nişte oameni care să-şi bată joc de țara lor precum românii. Mergeți în
centrul Capitalei, în Piața Unirii, şi puneți-vă în locul unui străin aterizat
aici. Ce vede? - gunoaie, dale care sar din trotuar, cerşetori, lături care se
scurg printre sacoşele de rafie ale vânzătorilor ambulanți, şoferi nervoşi,
claxoane, aer greu de respirat, pământ ars. Sau mergeți undeva "în
natură" - păduri tăiate, şanțuri pline de gunoaie, peturi aruncate în
poienițe, drumul de la Piatra Arsă la Babele plin de plastic, ape otrăvite etc.
Promovarea turistică este pe măsura produsului promovat: o țară lăsată de
izbelişte”
·
Florin
Rof: ”Noi avem așa:
extremiști de dreapta, extremiști de stânga și extremiști de centru.
·
Florin
Ursache: ”Cred ca am
aflat de ce sta lumea cuminte si nu face galagie... Doar ce am vorbit cu cateva
persoane astazi, persoane care lucreaza ca angajati in diverse firme. O sa va
reproduc cu aproximatie discutia pe care am avut-o cu unul dintre ei.- De ce nu
faci ma galagie la tot ce se intampla cu preturile astea care au sarit in
aer?- Ursache, mi-au marit salariul cu
600 ron, nu am ce sa mai comentez.-Pai, zic eu de colo, cat aveai inainte? □
Aveam 2200 net, iar acum am 2800.-Cata motorina folosesti intr-o luna?□ Ma
incadrez intr-un plin, maxim un plin si jumatate.- Perfect. Asta inseamna ca
astia 600 ron in plus la salariu, iti acopera pierderea suferita in urma
cresterii preturilor la carburantilor. Corect?□ Corect.- Dar paine, ulei,
zahar, cafea, tigari, mancare etc...mai cumperi? □ Normal ca mai cumpar! -Pai,
aici cine iti mai acopera diferenta care a aparut in urma scumpirilor? Pentru
ca, cu aia 600 ron in plus e clara treaba, iti acopera strict treaba cu
motorina, dar tot ce tine de traiul de zi cu zi, aia 600 nu mai intra la
socoteala. Si daca fac un calcul rapid, ca sa faci tot ce faceai inainte cu aia
2200 net, acum ai nevoie de aproape 4000 net, iar tu ai doar 2800. Nu prea iese
socoteala...□ Asa este, dar am taiat din una din alta...-Ce dracu poti sa mai
tai ma din 2800 ron? Ca ai si o fetita daca tin minte bine. In iarna o sa te
ingroape facturile. Ce faci, astepti sa vezi daca am dreptate sau nu?□ Daca nu
ma descurc, ma imprumut, doar nu crezi ca astept sa-mi taie aia gazele sau
curentul!Concluzie!Genul asta de mentalitate de sclaveti este general si o sa
ne ingroape. Daca tot ce poti sa imi spui este ca dupa o luna de munca te duci
sa te imprumuti sa-ti platesti facturile, apoi futu-i gura masii daca noi avem
vreo sansa cu d-astia.
·
Frans
Timmermans: Problema
Romaniei este tipica pentru tarile din Africa si Asia, care, desi sunt pline de
resurse naturale, se zbat in saracie din cauza prostiei si hotiei care colcaie
in acele tari. Resursa umana ajunsa in fruntea tarii e de o calitate atat de
jalnica incat reprezentantii ei, dupa ce ca sunt hoti, sunt atat de prosti
incat isi inchipuie ca pot pacali pe toata lumea, desi ei nu sunt capabili sa
comunice nici macar in limba maternă
·
Gabi
Purcarea: "Tara
fierului vechi!
·
Gabriel
Cosovan: ”De ce vom
dispărea ca țară și popor?Pentru că suntem poporul ' acțiune și comportament
75% ', adică suntem superficiali și indolenți.Pentru că întotdeauna luptăm pînă
la unul.. unu după-amiază.Pentru că lăsăm lucrurile neterminate. Pedepsirea
celor vinovați de genocid și distrugerea economiei în timpul plandemiei, spre
exemplu.Pentru că ne uităm ca curca în crăci la asasinarea economică a României
de Câțu, Ciucă sau Ciolacu prin împrumutarea României ca în cazul Ucrainei. Și
nu facem nimic.Pentru că facem mitinguri fără finalitate (' poporul 75% '), la
care dansăm ”pinguinul” sau pe muzica lui Pink Floyd sau AC/DC.Pentru că luptăm
împotriva nedreptăților spunând bancuri, făcând miștocăreală și fugind din
țară. Îi înjurăm un pic pe trădătorii de neam și țară care ne conduc, dăm like
și share celor ce fac ca noi, și mergem la culcare.Iar a doua zi ne trezim..
tot ca sclavii acestor trădători de neam și țară, și o luăm de la capăt. Adică
avem și memorie de pește. Pentru că cine uită nu merită.Pentru că, genetic și
educațional, ne definește invidia și nu admirația și recunoștința.Pentru că
trădare de neam și țară la Guvern, Președinție, Parlament, în Justiție, Armată
și Serviciile Secrete.Pentru că trădăm cu ușurință și putem apoi să dormim
liniștiți cu capul pe pernă.Pentru că Art. 394 Noul Cod Penal este un simplu
text pe o bucată de hârtie.Pentru că educația din familie, școală și societate.
Pentru că B.O.R. SRL și nu Dumnezeu.Pentru că capul plecat sabia nu-l taie..
dar nici soarele nu-l vede.Pentru că românii nu mai cred că România cea
frumoasă și bogată este țara lor, deși s-au născut aici.Și fug din țara lor,
lăsînd locul altor neamuri care văd că România este cea mai frumoasă și mai
bogată țară.Pentru că românii, orbi, surzi și muți la nedreptate și trădare de
neam și țară, așteaptă ca lupta lor să fie dusă de alții.Pentru că.
·
Gabriel
Liiceanu: ”Ceaușescu a
fost replicat, între 2022-2024, în privința devalizării bugetului, de către
trio-ul Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Cu toții au abuzat
puterea ca să împrumute bani în numele poporului român și plătiți tot de
poporul român. Niciunul dintre aceștia nu a fost tras vreodată la răspundere
pentru faptul că politica lor ne-a adus pe marginea prăpastiei”.
·
Gabriel Lupan: ”Romania - amanet, păcănele, farmacii,
Orange, second-hand, clinici de țâțe/buze / dinti, bănci din toate țările la
parterul blocurilor, exchange - wecksel stube, money gram, reparații telefoane,
covrigărie ... Iar printre toate aceste orori, mișună româniile! Piuitorii care
l-au blamat pe Ceaușescu cel Mare, iar acum locuiesc vizavi de Kofland si
Selgros! Dar asta numai pt că Ceaușescu - care a dublat populația urbană! - i-a
adus de la "Pocnind din bici pe lângă boi" si "Băiet fiind, prin
păduri cu trei eram". Că de nu era Ceaușescu, era numai Selgrosul sau
Lidl-ul , iar vizavi nu fu bloc de locuințe cu apa curenta si budă in casa,
ci.... fu prăpastie, genune, fu noian întins de ape! Din aceasta spumă de plebe
- ca "seva" ce se scurge din tomberoane - s-au ridicat burghezii de
dreapta. Care proveneau din burjui de stânga! La româniile e atavic: el a votat
Sasul, dar mă-xa si ta'su fuseseră Iliescieni. 30 de ani ruinarea României a
fost la românuri un "sustaining family concept". Iliescieni. Băsiști
de translație. Adică Iohanezieni. Metamorfi. Poliformi. Adică nenorociți in
stare pură. Își schimbau forma - exact ca si muierile lor: acuși te iubește,
acuși te urăște! Acuși le-au crescut buze, fese, țâțe sau le-au dispărut
flocii! Din pizdele astea s-a ivit românurile: labili psihic.
Știți....parcările alea noi, cu pavaj mic care tine apa. Next Level, monarchy!
Nimic ca lumea! Ăștia sunt genotipul sfârșitului de lume. Cu ăștia va juca
România Finala. Mici, aripioare, cârnăciori, bere, pâine cu amelioratori, screening
de prostată, mamografii, hialuronic, divorțuri, avorturi, anal, ortodoxie,
penticostali - astea sunt fundalul. De aici își trage seva Cetățeanul Românescu
Pula. Păcănel Costică. La bază, magazionier, prin mila lui Ceaușescu cel Mare
si al programului său de școlarizare gratuită - 12 clase! - iar la maxim,
clonator de carduri si cărăuș de marihuana, prin grija alor săi, enoriași de-ai
lui Iliescu. Românurile. Unii altora victime. De parcă ar avea de ales. Îți
vine pe o alee din aia plină de bălți, dintre un Orange si un amanet,
strecurându-se printre sigle de BMW. Acum a votat cu Barna. Sau cu
Paleontologu. Dar numai in primul tur! In stomac are un covrig cu susan si a
aplicat pentru viză - la ce pula mai votezi, dacă vrei sa o întinzi? Vrea sa
plece in State. Adică acolo, la miezu' pizdii. SUA s-a umplut de metamorfi,
exact ca si orașele românești! De aceea SUA va cădea din interior. Ca si
România. SUA, Marea Grijanie.... In Londra trăiesc familii de laburiști de 200
de ani! In SUA trăiesc familii de Republicani sau de Democrați de două secole
vechime! Cetățeanul Pula e liberal, dar ta'su a fost Iliescian, fra'su e
monarhist, iar bunică"su era legionar. V-am zis si v-o repet: nu-i băgați
in case, că nu-s intregi la cap! In esența, ele sunt niște curve - exact ca
mamele lor: avorturi ratate. Iar ei sunt debili mintal - azi așa, maine așa,
poimâine invers etc.
·
Gelu
Lutai: ”Ce vad
tinerii? O coruptie fara precedent, o tara cu economia distrusa, somaj,
discursuri contrazise de realitatea vietii. Ei privesc „raiul capitalist” in
care traim, rai din care au trebuit sa imigreze pt a-si gasi un loc de munca,
pt ca, in paradisiaca Romanie-capitalista, mureau de foame! Vad o tara fara
orizont, cu a oricarei conduceri ce nu ofera macar promisiunea unei sperante de
mai bine.
·
George
Alexander: "Cu 15
ani în urmă, la 1 ianuarie 2007, România devenea membru cu drepturi depline al
Uniunii Europene. Deși "beneficiile" vizibile și directe ale
apartenenței la Uniunea Europeană, pur și simplu, au curs precum râurile de
lapte și miere din poveste, noi am rămas tot pe locul 27 în Europa la cam toate
capitolele. În Schengen n-am intrat pentru că n-a vrut cutare și cutare.
Industria și Agricultura au fost făcute praf. (Nu este chiar așa că în România
nu exista mai înainte decât un morman de fiare vechi. Să fim obiectivi!) Cei
mai hulpavi capitaliști s-au repezit la noi. N-a existat o minimă protecție
socială. Mulțumită vânzătorilor de țară, România nu și-a luat nicio măsură de
autoapărare. Încrezătoare și naivă, s-a dus ca mielul la tăiere! Și am devenit
"cetățeni" europeni!, adică, statul român plătește școlarizarea
noastră aici, iar noi emigrăm pe capete apoi sau cel puțin plecăm ca forță de
muncă ieftină în occident. Ne plimbăm peste tot unde dorim în Europa. Recoltăm
sparanghelul altora, lucrăm în abatoarele lor, dereticăm prin case sau prin
azile de bătrâni, din când în când chiar suntem sclavi pe plantație. Pe
plantațiile altora, bineînțeles! Viața aceasta prosperă și sigură a făcut ca
milioane dintre noi să se volatilizeze dintr-o dată. Se nasc mai mulți copii
români în afara granițelor decât în Țara-Mamă. România se află într-o situație
dramatică. Am vândut tot. Sau aproape tot. Pământurile, subsolul patriei,
pădurile, apele, ramurile strategice ale economiei naționale, etc., etc.. Cred
că și aerul pe care-l respirăm va fi în curând de vânzare. În cele mai
dezvoltate țări ale Uniunii Europene există legi stricte cu privire la
protejarea teritoriului național, la noi se permite continuarea Jafului și
transformarea țării într-o groapă de gunoi. Dacă politicienii români sunt
slugile altora, ce face concret UE pentru noi?! De ce permite dubla măsură,
discriminarea celor saraci, împărțirea Europei în arii de influență?
Capitalismul acesta sălbatic, care transformă oamenii în sclavi, care nu vede
în fața ochilor decât Profitul, este nefast. Lista aceasta cu
"beneficiile" extraordinare pe care le-a avut România de când a
devenit membră UE, ar putea continua. Din lipsă de gândire strategică și
datorită unor lideri mediocri, nu ni se prezintă decât două tipare: 1. Ce bine
e că suntem membru UE; 2. Ce rău era înainte, pe vremea comuniștilor, când
stăteam la cozi interminabile pentru orice! Modelul acesta simplist de abordare
a lucrurilor este dăunător. Se uită intenționat sau nu că la lovitura de stat
din decembrie '89 am fost printre puținele țări din lume care nu aveam nicio
datorie externă! Puteam, deci, să urmăm și altă cale de dezvoltare sau, cel
puțin, să ne impunem o politică protecționistă în fața UE. Cum ar fi fost
normal! Dacă este așa de bine în Uniunea Europeană, de ce țări dezvoltate
precum Norvegia, Elveția, etc. au ales să rămână în afara ei?!Să fim sinceri,
cu toate surlele și trâmbițele, Uniunea Europeană ori se reformează ori dispare
din istorie! Bunăstarea unui imperiu nu poate fi clădită pe suferințele
altora...
·
George
Bacovia: “Mai bine
singuratic și uitat,/ Pierdut, să te retragi nepăsător,/ În țara asta plină de
humor…”
·
George
Cristian Paun:
"Cea mai mare prostie din istorie a fost făcută după '90 când s-a dat
pământul,,înapoi " unor handicapați care nebiciuiti si fara stăpân, sunt
in stare de nimic,65% din poporul asta,nu merita nici aerul care il
respiră,problema acestei țări e propriul ei popor nu străinii, aia nu pot face
nimic fara contribuția prostilor de la talpa tarii si fara implicarea unor
jeguri din politică.
·
George
Giurita: "Omul poate fi corupt prin vicii. Fie
putere, bani femei. Omul adevărat, incoruptibil, devine așa prin antrenament,
printr-o școală care-l învață să îmbrace platoșa care să-l protejez de vicii.
Necazul ăl mare e că noi, românii, avem această școală formatoare de caractere
însă nu ne interesează; nu vrem s-o frecventăm. În schimb ne adăpăm din fântâni
în care au secat izvoarele....
·
George
Lixandru: ”Spuneam ca
m-am născut și trăiesc într-o țară greșită. Dacă n-ar fi așa, nu aș fi convins
că pentru mine Romania e o țară greșită, ar trebui să accept faptul că m-am
născut încărcat de o mulțime de vinovății și vinovat sunt și acum, fără să
știu, însă, față de cine și în ce fel. O țară greșită e aceea în care un
ins oarecare, fără nici o îndreptățire temeinică, capătă dintr-o dată puteri de
viață și moarte asupra celorlalți. Sentimentul ăsta, că m-am născut vinovat, că
indiferent de ce gândeam și cum trăiam, tot felul de neisprăviți puteau să
capete, din partea unora care habar n-aveau că exist, drepturi capitale asupra
mea, l-am avut în nenumărate rânduri și încă îl mai am și acum. Voiam să fiu
scriitor fiindcă trăiam deja în teritoriile libere ale gândului. Ceea ce era în
jurul meu, ceea ce mi se întâmpla zilnic, dureros de palpabil și imposibil de
tăgăduit, era doar o altă față a realității, pe care o acceptam doar pentru că
nu aveam cum s-o ignor; vrând-nevrând, trăiam în ea, în mijlocul ei. Cred
că toți am venit pe lumea asta pentru a găsi o cale spre Adevăr. Nu contează
drumul pe care ți-l alegi; cizmar, croitor, țăran, intelectual, artist,
muncitor, medic, nebun, bețiv ori drogat, fiecare are ori orbăcăie sa găsească
o cale în labirintul către aceasta Golgotă care e Adevărul și pe care ne purtăm
propria cruce. Până la ei, bucălații ignoranți, România a fost o țară greșită.
Cu ei, încep să cred că voi muri într-una de-a dreptul strâmbă
·
George
Simion: ”Noi suntem
ţara lui Ciolacu Vodă” *** ”Politica romaneasca este pe persoana
fizica.Partidul unic s-a divizat in mai multe fractiuni care au interese comune
in apararea privilegiilor pe care le-au dobandit prin hotie legiferata tot de
ei.Astazi avem o oligarhie rosie bine consolidata,o lipsa acuta a unei
societati civile reale,un electorat extrem de dezorientat ca efect al slabei
educatii politico-democratice! Cu alte cuvinte,noi mojicii,ne-am trezit cu o
burghezie comunista lacoma si distructiva, incapabila sa lupte in interes
national!”
·
George
Ţărnea: "Sunt un
român nehotărât,/ Ţin bunăstării de urât,/ Eternităţii de prepuţ/ Şi dau mereu
din lac în puţ,/ Apatic ca un bolovan,/ Mă pune soarta paravan/ La fel de fel
de-ncurcături/ Din partea unor secături,/ Care declară c-ar avea / În grijă,
sărăcia mea,/ Spetindu-se în mod frecvent/ S-o guverneze mai atent,/ Şi mai
decent,şi mai frumos,/ Pân-o ajunge şi mai jos,/ Cu lumea-n cap şi vremea-n
piez.../ Mă-mpinge dracu să visez/ Comori ascunse-n bălegar,/ Hrănindu-mă ca un
măgar,/ Cu mierte fierte şi răbdări,/ Supus continuei prădări/ Care îmbracă
forme noi,/ Până la taxe pe gunoi,/ Şi pe tuşit,şi pe băşit,/ Încât mă-ntreb,
ce-o fi greşit/ În eul meu interior,/ De prea sunt prostul tuturor/
Făcut,anume, să dea-n gropi,/ Momit cu steaguri şi cu popi/ Şi cu citate din
strămoşi/ Deştepţi, puternici şi frumoşi,/ Întregi la minte şi la trup/ De-mi
vine ,Doamne,să mă rup,/ În câte părţi e necesar,/ Numai s-ajung să mai şi sar/
Peste ingratele corvezi/ De lup la Capra cu Trei Iezi/ Sau de guvide patriot,/
Flămând şi cu cârligu-n bot/ Sunt un român meditativ/ Predestinat, fără motiv,/
Belirii sacre, dacă cer/ Să fiu stimat măcar în cer/ Şi protejat cu nişte
sfinţi,/ Când simt că-mi ies de tot din minţi./ Pe mine toţi mă pun la jug,/
Să-şi care partea lor de crug,/ Din ce era,cândva,al meu,/ Cum, Doamne,să nu-mi
cadă greu/ Şi să nu-njur,ca un birjar ?/ Prea mulţi aleşi mă pun pe jar/ Şi mă
obligă să-mi asum/ Anonimatul de consum/ Prea multe glume mi se fac/ Şi eu,ca
blegul,rabd şi tac,/ Şi mă trezesc exfoliat/ De câte-un sincer Goliat,/ Venit
să fure de pe-aici/ Pământ,şi apă,şi gagici,/ Şi miere,şi căcat,şi unt/
Comportamentul său e crunt/ Dar cui, anume, să mă plâng,/ Eu,cel netot şi cel
nătâng,/ Că tot în mine dau cu pari/ Judecătorii planetari/ Şi mă obligă să-mi
reprim/ Accesele de june prim./ Sunt un român intransigent, / Ajuns la gradul
de sergent/ Şi la poziţia de mut,/ După acelaşi azimut/ Notat,pe hărţile mai
noi,/ C-un semn cazon pentru gunoi,/ La care,încă,fac apel/ Toţi purtătorii de
drapel,/ Când schimbă cisma pe condei/ Şi-ajung în criză de idei./ Nu-mi place
să invoc nimic/ Din ce-i prea mare sau prea mic,/ Din ce-i prea lung sau e prea
lat./ Sunt un român imaculat,/ Adică numai bun de pus/ Sperietoare la Apus/ Şi
grănicer la Răsărit/ De toată vara dogorit,/ De toată iarna dat prin frig/ Să
nu-mi mai ardă să tot strig,/ Să-mi vină zeii-n ajutor,/ Când mi se strică
vreun motor/ De la maşina de ghicit/ Sunt un român preafericit,/ Prea emotiv,şi
prea egal,/Adept al Imnului Regal/ Şi al
tocanei la borcan,/ Cu gust profund republican,/ De-aceea, poate,nici nu pot/
Decât să-mi dau cu pumnii-n bot,/ Când mi se face să vorbesc,/ Despre cum sunt
şi ce gândesc.
·
Georgel
Bimbasa: ”Nu stiu până
unde o merge prostia/ Există peste tot , dar nu ca-n Romania !/ Biserica ne
fură ne-nșeală și ne minte/ La fel ca Parlamentul și Domnu președinte/
Oamenii-și exprimă votul ca în turmă/ O parte-s prezenți doar fizic la urnă/
Fredonând manele și la Chilia-n port/ Pentru 50 de lei se duc unii la vot/ Nu
mai avem cuvânt și milă nici unii/ Ne ardem între noi românii cu românii/ Chiar
și biserica are reguli stricte/ E-un fel de ANAF pe cruci și pe morminte/ Pe
cine să mai credem că tot pământu-i rău/ Oare să mai credem în bunul Dumnezeu
?/ Lumea-i derutată și foarte mulți sunt triști/ Și ne ferim de noi chiar ca de
teroriști .../ Unde-o fi credința de care ni se spune/ Mai avem speranță să
vină vreo minune ?/ Sau încercăm noi singuri să facem dreptate/ Cu sape și
topoare ca-n 'nouă sute șapte !
·
Georgeta
Brezeanu: "La
propriu, dureros, a rămas țara fără oamenii de valoare. Iar cei câțiva pe
care-i mai avem sunt aproape executați public. Executați de către alți ticăloși
pe care nu avem cu cine-i înlocui. Dumnezeule Mare!"
·
Georgeta Brezeanu: "La
propriu, dureros, a rămas țara fără oamenii de
·
Georgeta
Fusaru: "Tara unde toate merg de-a-ndoaselea.
·
Gheorghe
Piperea: De la starea
de exceptionalism economic și juridic vi se trage, o stare pe care marea
voastră majoritate a acceptat-o fie din convingere „progresistă” (în realitate,
o supușenie care denotă regres cognitiv), fie din respect (nemeritat) pentru
autorități, fie din teamă de pedeapsă, adică de bici și ciomag pe spinare.”
·
Gheorghe
Vicol: ”Prietene, de
vii în ţara mea,/ Şi vrei să afli totul despre ea,/ Ascultă-o rapsodie de
Enescu,/ Citeşte un poem de Eminescu,/ Priveşte „Pasărea Măiastră”,/ Ori mergi
la marea cea albastră,/ Contemplă „Gânditorul” din argilă,/ El în istorie e
prima filă !/Admiră cerul, de-i senin ori înnorat,/ Spre el drapelul ţării
mele-i înălţat./ Urcă pe munţi, coboară spre câmpii/ Şi prinde-te în jocuri de
copii./ Mănâncă borşul românesc cu cimbru,/ Şi calcă rar pe urme vechi de
zimbru./ Intră să vezi o veche mănăstire/ Şi sufletul ţi-l umple de iubire./
Prietene, de vii în ţara mea,/ Aş vrea să afli multe despre ea;/ Te voi primi
cu pâine şi cu sare,/ Venirea ta va fi o sărbătoare !
·
Gheorghinaflorentina
Babut: ”cineva tot
trebuie să le deschidă ochii românilor despre cancanul partidelor politice
democratice din țară!Domnul Laurențiu putea să-și vadă de treaba lui nu să-și
piardă timpul cu un popor orb ,surdo-mut și încuiat la minte dar cine știe
poate -poate se va trezi din somnul cel de moarte la un moment dat și va
trimite la gunoi întreaga clasă politică prin reprezentanți. Mai isteți și
curajoși au fost țăranii care s-au răsculat pt.o bucată de pământ să avem și
noi din ce trăii însă noi stăm fără să facem nimic chiar și când ni se fură
copiii cu legile lor sadice și îi vând ca pe un negru străin nu numai glia
,apa,minele,petrolul etc... pentru care strămoșii s-au jertfit pe front cu
sângele lor!Adevărul este că, suntem indiferenți ,criticâm mereu pe cine nu
trebuie ,ne-am uitat istoria și suntem cei mai mari lași și fricoși,de aceea
fac tot ce vor cu noi ,,stimabili" reprezentanți adică ne vând ca pe un
pumn de sare,pentru că nu suntem capabili să ascultăm (unde-i bine nu-i de
mine,unde-i rău hop și eu).
·
Gherghe
Dragan: "Țara de
vînzare.”
·
Gib
Gabriel: ”Poporul
ăsta, aparent adormit, fără vlagă, cu viitorul lăsat aparent în voia sorții,
undeva în adâncurile nebănuite ale sufletului, se pregătește de furtuna. Stiu
din înțelepciunea bătrânilor, din experienta multimilenara a acestui neam! Din
semnele timpului! ”Nu întinde ața prea mult, că se rupe.” ”Nu hârâi câinele cu
bățul prin gard, că poate scapă și te mușcă!” Nu te gândi că mămăliga nu poate
exploda. Noi suntem un neam răbdător până la un punct. Se pare că am ajuns în
acel punct.”
·
Gigi
Bareanu: "Tara
Pamantului binecuvantat presarat cu neghina cu radacini mai puternice decât
toate florile din lume.”
·
Gigi
Negrei: "Tara
sclavilor europei, furați de toti.”
·
Gigi
Serban: Sigur, doresc
o Romanie mai buna si mai dreapta, sigur nu imi place ce se intimpla cu tara
mea , sunt convins ca Romania merge pe un drum gresit, dar asta este. Romania
trebuie sa mearga.
·
Gogu
Orlando: "Bă
tâmpițeilor! Și aici mă adresez ,cu acest apelativ, vouă celor care mă tot
„muteți” la cap cu eticheta de pro-rus, cu aia de putinist etc, numai pentru
simplul fapt că nu înghit mizerii de propagandă și fake, unde dispar oamenii la
televizor și peste două zile învie pe Tik Tok ori FB ori Tweeter! Bă, cum aș
putea să vă etichetez civilizat? Bă onaniștilor - „balagiilor”, ca să folosesc
totuși limbajul pe care îl înțelegeți, eu vă vă spun așa: Nu îmi place
imperialismul rusesc. Nu mi-a plăcut niciodată. Dar asta nu înseamnă că trebuie
să fiu de acord cu orice aberație, pe care propaganda mi-o servește, cu eroism.
Chiar dacă Putin n-ar fi existat, acolo, în Rusia ar fi fost alt amarnic din
ăsta, care să ducă mai departe „Testamentul lui Petru Cel Mare”, scrierea aia
cu privire la cine e Rusia și ce vrea ea. Asta e, e în gene lor! E în ADN-ul
lor de nație! Știu, e greu de înțeles, că la noi nu prea mai e gena asta de
popor mândru. Ori dacă mai există e undeva în cine știe ce colț ascunsă bine. E
în stare latentă, dacă o mai fi. Pentru mine, vorba românului: Pleacă Tandea
vine Mandea, iar noi rămânem tot cu praful de pe tobă. Ce se întâmplă acum în
Ucraina are cauze mult mai complexe decât astea în alb și negru, servite de
propagandă. Înainte de a mă ofusca propagandistic pentru suveranitatea
Ucrainei, eu aș vrea să mă indignez și să ne indignăm mai mult pentru
suveranitatea României. Ucrainenii luptă pentru ce cred! Bravo lor! Pe noi
ne-au cucerit ăilalți fără să tragă un glonț! Și vouă vă pasă de ce e acolo, că
în curtea voastră nu se pune. Așa că, până la a-mi cere mie socoteală că sunt
că sunt putinist, pentru că nu zic „Slava Ukraina!, vă învăț să pronunțați
ceva. Și vă zic pe silabe: Bu-co-vi-na, Bu-gea-c. Hai repetați și voi după mine
că nu e greu. Nu e în ucraineană. E românește: Bu-co-vi-na! Bu-gea-c! Strigați
și voi, poate vă aude cine trebuie! Și când o să puneți semne de egalitate
între clișeele propagandistice și astea două denumiri, mai vorbim!”
***"Noi, românii, suntem salvați, că Iohannis și Ciucă au așezat România
deasupra acestei lumi economice meschine, a profitului, a verbului „a vrea” și
a mult conjugatului și uzatului „a avea” . Suntem deasupra materialității
acestei existențe, trăim în abstractul desprins de cotidianul absurd al
egoismului material, aproape ca religia budistă, unde nici măcar energia vitală
nu este importantă, ci doar contemplația, reflecția, condescendența față de
natură și de forța vitală ce animează planeta și legăturile create ad-hoc între
ființe, într-un univers lipsit de intervenționism. Noi nici măcar nu respirăm
foarte mult, pentru a nu deranja echilibrul naturii, pentru a nu schimba
destinul pufului de păpădie dus de vânt pe o traiectorie hotărâtă de hazard.
Filosofia noastră de viață ca stat, reflectată în politică, s-a văzut și la
pregătirea fotografiei de grup de la Summitul European de ieri de la Bruxelles,
unde „al nostru” reprezenta singurătatea înțeleptului, distanțat de mizeriile
politice, de meschinul verbului „a vrea” ridicat deasupra materialului, privind
de sus, din absolutul veșniciei, la micimea lumii moderne și la relativul lumii
de azi.”
·
Grid
Modorcea: ”Poporul
așteaptă cu răsuflarea tăiată să vadă circul, cum se răzbună hoții cei mari
între ei!
·
Grigore
Antipa: nici un popor
de pe intreaga fata a globului nu a fost mai ponegrit ca poporul roman.
Neadevaruri patente, statistici anume ticluite, insinuari tendentioase etc.
s-au strecurat de mai bine de o jumatate de secol in literatura beletristica si
stiintifica, in cartile cele mai raspandite de informatiuni, in descrieri
geografice si de calatorii, ziare samd. Toate acestea in scopul de a se arata
lumii civilizate ca in mijlocul Europei traieste un popor inferior, cu
apucaturi salbatice, incapabil de a se guverna singur si de a-si civiliza tara
in care locuieste. Centrul de unde se conducea, pe la finele secolului trecut,
aceasta campanie fusese ales la Viena.
·
Henri
Berthelot: lucrul cel
mai surprinzator e mentalitatea romanilor. Nimeni nu incearca sa riposteze.
Toata lumea este la pamant. Conducatorii sunt primii care dau exemplu negativ.
Oamenii cu functii se gandesc mai ales la propriile interese si aproape deloc
la acelea ale comunitatii lor. Nu-ti vine sa crezi ce lasitate domnezte peste
tot...”
·
Horatiu
Malaiele: ”Trecut de
cacat am avut, prezent de cacat avem, bine ca n-avem nici un viitor.
·
Ildiko
Csoke: "România
normală a lui Werner: scutim băncile străine de datoriile la stat, nu mărim
pensia minimă şi alocațiile pentru copii, înfometăm pensionarii şi falimentăm
micii întreprinzători, care, ei, sunt executați silit, fără pardon."
·
Ileana Adriana: ”Cineva cu
principii solide alege calea grea, victoria grea, obtinuta prin sacrificii care
nu poate fi contestata. Daca e scris ca poporul ăsta sa fie prostit iar si iar,
la infinit, asa va fi. N-am cum sa schimb eu asta.
·
Ileana
Barbu: "Romanii
sunt o gloata de manelisti viermuind prin tara asta frumoasa. Suntem o
populatie lamentabila"
·
Ioan
Aurel Pop: „Bucuroși
le-om duce toate”, pentru că ne știm trecători și vulnerabili. Suntem trestii
gânditoare, cum zicea Blaise Pascal și ne purtăm ca atare, cu umilință și cu
semeție în același timp, în căutarea echilibrului. Criza aceasta neașteptată
ne-a învățat ce să prețuim în viață, cum să separăm valorile de nimicuri, ce
mare avere este bogăția sufletească. Alergăm clipă de clipă după slujbe
bănoase, căutăm să trăim în mare confort material, ne ascundem adesea
adevăratele sentimente și acum ne dăm seama ce bogăție avem în noi și cum am
putea să revărsăm această bogăție spre semenii noștri. Poate că ne vom rândui
altminteri viața individuală și socială, ne vom trezi să fim mai buni și mai
drepți, ne vom revărsa preaplinul sufletului spre țară, adică spre colțul
nostru de lume, pe care nu-l iubim pentru că este perfect (nu este!), ci pentru
că este (încă) al nostru. Unde am ajuns ?,,Au ajuns copiii să-şi facă idoli din
cumpănaşi, pentru că nu mai au modele şi nu le mai cultivă nimeni dragostea de
țară şi de eroii autentici ai României. Pentru Oscar 2021, Danemarca a trimis
un film despre 4 profesori. Unul dintre ei predă muzică şi îi învață pe elevi
cum să interpreteze şi să simtă până în suflet cântecele despre măreața istorie
a țării lor. La noi, e ruşine să cânți aşa ceva. Şi am mari dubii că în
România, pe undeva, se mai învață cântece despre patrie. Iar acum citesc că
geografia şi istoria României stau să fie scoase din programa şcolară. Cine mai
suntem noi, oameni buni? Ne dizolvăm încet, în acidul turnat de "sus",
de nişte iresponsabili, impostori cu Cv-uri pompoase, proşti cu aere sau
vânzători de neam. Ne otrăvesc mintea, ca să uităm şi cine suntem, şi cum am
ajuns aici, de parcă nu e nimic greşit în a fi pribeag. Fără o identitate
clară. Al nimănui. Un diplomat taiwanez mi-a spus o dată: "Numai cine nu
are țară înțelege cât de important e s-o ai şi să lupți pentru ea!" Noi
avem o țară splendidă şi nu mai ştim cum să scăpăm de ea. Ruşine!!"
·
Ioan
Ciurescu: "Nu am
cerut ca să mă nasc român/Nici nu mă duc să bat la uși străine./Am ce îmi
trebuie, pe șleau o spun:/Voi, cei străini, cerșiți aur sau pâine./Românii sunt
neaoși, de la născare/Cu mult bun simț, dar prea mult chinuiți/De ageamii din
clase proletare/Ce i-au vrut doar supuși și umiliți./Voi, care vindeți
țărișoara noastră,/Bucată cu bucată la străini,/Veni-va într-o zi și vremea
voastră,/Când veți fi hăituiți ca niște câini./Ferească-vă cel Sfânt de o
mânie/Ce clocotește-ncet în al nost' sânge,/Nu v-amăgiți că veți domni pentru
vecie,/Căci iadul e în urmă, vă ajunge!"
·
Ioan
Istrati: Într-un colț întunecat de lume, o fată
neasemuit de frumoasă e răpită, violată, ucisă, tranșată, arsă. O cheamă
România"
·
Ioan
Peia: ”Cum e, cum nu
e, că-n istorie am fost doar o mingică de ping-pong, jucată-ntre imperii. Și un
mare noroc ne-a salvat de la dezastru, întregindu-ne ca nație.Se pare că a
ținut cam mult independența noastră. Cântărind noul context politico/istoric,
foarte posibil că vom rămâne o biată etnie, fără nume și fără țară - teritoriu
provincial, din S-Estul Europei, sub administrarea spoliatoare a Noii, deloc
Sublime, Porți!Nu ne-a fost dat să trăim liniștiți, din păcate.Iar dacă ăștia
se vor încăiera, Dumnezeu cu mila!*** Haida bre, țară de subalterni ce suntem,
pe aici orice venetic e împărat! Și, de obicei, veneticii au nume de
străini!... Începând cu armanzii, cioloșii, eckerții, barnii, orbanii etc, și
sfârșind cu coklaușii!... Și, în fond,
despre care țară vorbim?
·
Ioana
Ilie: "RECLAMA,
făcută de profitori, dar păcăliții nu au unde RECLAMA.Și atâtea sunt de
reclamat, dar nu ai unde, într-o țară de hoți, de BAN-D-IȚI.Peste tot, numai
IȚI, IȚI. *** "oamenii nu vor să facă pasul spre celalalt aproape, dar
toți ascultă de ORDIN.De aceea este marea aliniere, alienare, fără nicio
alienare.Când vezi că primești respingere, lași pe fiecare în plata, placa lui.
Aici s-a ajuns.
·
Ioana
Matei: ”O țara fără
cap .Vai de noi .
·
Ion
Claudiu: "Tara
separata
·
Ion
Coja: ”România - una
dintre puținele țări care are dotările naturale necesare pentru a face față
crizei: apă bună de băut din belșug și un pământ roditor!…***Românii au, în
masă, un caracter genetic de statornici în parametrii extremi: un caracter
paşnic și tolerant, iubitori de oameni, de viaţă, sunt absolut incapabili să
ucidă, nu din slăbiciune ci din tărie de caracter, ei fiind răbdători și dârji.
Când li se face un rău, preferă să sufere şi să se restrângă, decât să iasă la
bătaie şi să-şi ucidă adversarii. Românii sunt creduli, în extrem.
·
Ion
Corbu: ”Este moral și
obligatoriu să sari în apărarea țării tale chiar și când nu are dreptate. A
țării tale, am zis!***Problema este că aceia care se pricep să preia si să
mențină puterea politică nu știu să facă economia să meargă iar cei care știu
nu pot ajunge la putere.
·
Ion
Creangă: „Românului
i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă.”
·
Ion
D. Sârbu: „Suntem un
popor sceptic, minunile la noi, rar țin mai mult de 3 zile, în schimb
sărbătorile prostiei durează câte un secol”
·
Ion
Friptu: ”Românii sunt
urmașii sclavilor Romei aduși aici cândva din țări străine.
·
Ion
Gabriel Pusca: ”Chiar
exista o Românie vie, autentică, în care se pastreaza și transmite mai departe
Obiceiul, Randuiala Locului, se pastreaza povestile cu Feti Frumosi si
Cosanzene, se pastreaza si portul si salutul si politetea specifice Oamenilor
Locului. Spatiul carpato-danubiano-nistro-pontic nu dispare cu una cu doua!
Indiferent daca ora exacta se da la Moscocova sau de la Bruxelles.
·
Ion
Isar: ”România nu are
decât o singură șansă să se curețe: când va trece un război adevărat peste ea
și va ara totul. De la promiscuitatea din politică și până la indolența
manelistică din societate. E din ce în ce mai aproape.
·
Ion
Luca Caragiale:, in
Romania lingusirea si hotia sunt virtutis, iar munca si talentul demne de
compatimit***”Credulitatea este atributul de caracter al omului pe nivelul cel
mai înalt de creştere spirituală şi umană. Credulitatea este rezultata din
adâncă înţelepciune care spune ca viaţa umană este cu atât mai frumoasă şi
echitabilă cu cât încrederea între oameni este mai mare, întrucât încrederea
conduce la consolidarea relaţiilor necondiţionale şi de aici rezultă starea de
siguranţă generalizată în societate și o armonie deplină.”*** " „În
România, linguşirea şi hoţia sunt virtuţi“
·
Ion
Măldărescu: ”De parcă
n-ar fi fost destul…Ridica-te Gheorghe„Cei care au rămas în Țară sunt eroii
care se luptă ca țara asta să existe, să avem un «acasă» pentru tot românul!”
(Părintele Pimen Vlad) De parcă n-ar fi fost de ajuns politicile antinaţionale
şi antisociale, implementate incisiv de organismele globaliste și de toate
guvernările postdecembriste, responsabile de distrugerea economiei româneşti,
iată asistăm și la genocidul fără arme, asupra poporului român și asupra
șeptelului din țara noastră.De parcă n-ar fi fost de ajuns repetatele trădări
de țară ale actualului chiriaș de la Cotroceni, cel ce a semnat pactul cu
diavolul pentru a ne arunca într-un război care nu este al românilor, haosul
continuă.De parcă n-ar fi fost destul că „guvernele mele” (ale aceluiași
chiriaș-monstru - n.a.) au distrus Țara „Pas cu pas” lăsând să fie jefuită de
tot și de toate, drogatul Cîțu a împrumutat zeci de miliarde de euro, banii
împrumutați s-au „volatilizat”, iar infractorul s-a pierdut „ca măgaru-n
ceață”, oalele sparte le plătește tot cetățeanul.De parcă n-ar fi fost destul
că actualul prim ministru a îndrăznit să umble la rezerva de stat, vrea să mute
rezervele alimentare ale poporului român, în altă țară…De parcă n-ar fi fost
destul că matusalemicul Mugur Isărescu a dus aurul României în U.K. - pentru
siguranță, zicea el - Guvernul României, persistă în prostie. Polonia, care a
comis în trecut aceeași greșeală, acum o repară; își aduce aurul acasă…
România, NU!De parcă n-ar fi fost destul că „minciuna stă cu guvernele la masă!”,
milioane de păsări au fost exterminate, motivându-se o „gripă aviară”
inexistentă.De parcă n-ar fi fost destul cu păsările, zeci de mii de porci au
fost omorâți sau îngropați în viață fiind și, mai nou, peste 230.000 de oi au
fost gazate și/sau îngropate de vii (discret). De ce numai la români se
întâmplă asta? Iată însă că răbdarea are limite, nesupunerea civică fiind
dreptul fiecărui cetățean al țării atunci când guvernul comite crime împotriva
vieții lui. Niște ciobani curajoși și disperați că li se ia sursa de hrană de
la gură au pus mâna pe ciomege și i-au alungat pe asasinii veniți să le ia
oile. Și au reușit ! Bravo lor ! Se poate!Desigur, toate aceste atrocități s-au
„întâmplat” și se „întâmplă” sub oblăduirea tuturor guvernărilor postdecembriste,
acum, sub cea ciolacheistă actuală, mai rău decât oricând. Nația Română a fost
adusă în postura turmei de oi mânată spre abator. Recent, purtătorii cu vorba
de la guvern au re-inventat, au re-descoperit gripa porcină în județul Olt,
urmarea înscriindu-se în același plan criminal de distrugere a poporului român,
plan menit să aducă Foamete, Război și Moarte !De parcă n-ar fi fost destule
toate cele enumerate, noua Uniune Sovietică (a se citi Uniunea Europeană)
continuă să-și impună dictatura asupra statelor „membre”, cerându-le să
subordoneze propriile legislații legilor-fără-de lege ale Unchiului Sam, ale
Turnului Babel de la Bruxelles, să nu-și mai respecte propriul act fundamental
al statului - Constituția - iar națiile să fie înghițite de balaurul „Marii
Resetări” și de interesele străine distructive. Ungaria și Polonia, state
conduse de conducători patrioți nu au permis agresorilor U.E. să le dicteze în
propriile lor țări. Respect !Primul halebardier din actualul guvern dâmbovițean
e slugă multiplă: a senilului de la Washington, a paparudei Kamala de origine
indiano-jamaicană, a Ursulei-vrăjitoarea, escroaca vaccinurilor și călătoare pe
coada măturii și viitoarea „împărăteasă” a Europei, a criminalului de război
Netanyahu… deci un fel de sluga tuturor supusă oricui altciuiva decât poporului
român.De parcă n-ar fi fost suficientă trădarea de țară și asasinarea regnului
animal din România, actualul Șef al Statului Major al Armatei Române a cerut
cedarea comenzii armatei Țării (o mâna de cetățeni ai României îmbrăcați în
uniformă militară - resturi ale Armatei Române de altădată) trupelor de
ocupație americane și ale N.A.T.O. Ba, după ce austriecii au ras pădurile
seculare ale României, guvernanții au dat acces „liber” urșilor în zonele
populate de oameni. O formulă diabolică a aceluiași plan criminal. RoAlert e la
modă pe litoral. Pericol dronelor căzătoare e la ordinea zilei. Se pregătește
aruncarea românilor în malaxorul cărnii de tun al globaliștilor din războiul
altora.Desigur, ideea cedării comenzii armatei proprii nu aparține actualului
Președinte al României, semnatar al Tratatului de trădare criminală cu Ucraina
la Washington (al doilea după cel al lui Emil Constantinescu în 1997). Nu-l
duce mintea, așa i-a sosit porunca de la Davos-Washington via Bruxelles.
Raționamentul este simplu: când poporul român aflat în drum spre abator se va
trezi, va fi prea târziu. Va fi un alt 1907… trupele de ocupație vor deschide
focul nu împotriva Rusiei, ci împotriva celor răsculați… doar nu suntem de-ai
lor. Așa s-a întâmplat peste tot unde trupele americane au atacat țări precum
Irak, Libia, Siria… Din Vietnam și Afganistan au plecat cu coada-ntre picioare.
Nu le-a ieșit pasența. De ce n-ar putea fi și în România la fel ? Pentru că nu
avem conducători patrioți, doar papagali multicolori lipsiți de orice urmă de
respect pentru Națiunea Română.Ruși au fost și sunt arătați ca agresori pentru
că și-au recuperat Crimeea, i-au apăra pe rușii din zonele cadorisite statului
artificial Ucraina pe timpul U.R.S.S., ruși aflați sub ocupație și care au fost
bombardați de ucrainenii instalați de Unchiul Sam după 2014. De fapt, războiul
dintre Rusia și Ucraina atunci a început, pe timpul „Maidanului”. Ce-a căutat
S.U.A. în coasta Rusiei? Așa și-au respectat promisiunile de la Malta. Încă
actualul Președinte de la Cotroceni a fost de mai multe ori în Ucraina, dar
niciodată nu a stat de vorbă cu românii aflați sub teroarea ocupației
ucrainene, români care n-au voie nici să vorbească în limba maternă. Doar
„respinsa” de C.C.R. a avut curajul să vorbească de asta și să alunge milogul
care a insultat poporul român din Parlamentul României. Mutu' tace. În România
funcționează școli în limba ucraineană, „refugiații” primesc favoruri, nu
drepturi, acestea fiind mai mari decât cele ale propriilor cetățeni.De parcă
n-ar fi fost destul că asasinatele teroriste fac parte din politica de stat a
S.U.A. și Israel, rușii sunt declarați agresori pentru că își apără proprii
conaționali, dar americanii sunt, chipurile, apărători ai unei democrații S.F.
„Democrația” Maidanului matroanei Victoria Nulland - din „întâmplare” înstelată
cu șase colțuri - care și-a vârât coada murdară și a dat frâu liber
Regimentului „Azov” (Полк «Азов») integrat ca regiment al Gărzii Naționale
Ucrainene, să comită crime de război cu iz nazist și, mai nou, cu aspect
genocidal israelian. Desigur, pentru faptele comise, „tot rușii sunt vinovați
!”. Vezi bine, Doamne, americanii ar fi „ușă de biserică” de parcă crimele lor
comise de-a lungul deceniilor ar fi altceva decât fața hidoasă a războaielor
lor de agresiune. Revenind la oile noastre, dacă poporul român vrea să mai
existe, va trebui să-și activeze simțul de supraviețuire, să reacționeze
împotriva agresiunilor externe și a atentatelor de exterminare a românilor,
împotriva manipulatorilor „Marii Resetări”, precum Klaus Schwab, Bill Gates
& Co. și a cozilor de topor autohtone. Trădători de țară cățărați la
conducerea României au purces cu metodă la dizolvarea statului istoric şi
tradiţional român prin inocularea unor strategii globaliste dezastruoase, a
unor identităţi de factură destabilizantă, dovedind că sunt asasini plătiți să
decimeze poporul român prin tot felul de mijloace!„Săracă țară bogată”! După
decenii de condamnare și re-condamnare de către Institutul Gestapo-N.K.V.D.-ist
I.N.S.H.R.-E.W., Radu Gyr ne cere din nou să ne trezim, altfel vomdispărea ca
Națiune. Hasidicii și ceilalți „înstelații” cu șase colțuri abia așteptă să
dispărem, ca să se instaleze: „Nu pentru-o lopată de rumena pâine,/ nu pentru
pătule, nu pentru pogoane,/ ci pentru văzduhul tău liber de mâine,/ ridică-te,
Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/
pentru cântecul tău țintuit în piroane,/ pentru lacrima soarelui tău pus in
lanțuri,/ ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!/ […] Ridică-te, Gheorghe, pe
lanțuri, pe funii!/ Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!/ Și sus, spre lumină
din urma-a furtunii,/ RIDICĂ-TE, GHEORGHE, RIDICĂ-TE, IOANE!”. *** ”Se spune că
în peregrinările sale pe Pământ, Cel de Sus, păşind peste Carpaţi, s-a
împiedicat şi a răsturnat sacul cu bogăţii
·
Ion Pribeagu: ”În
ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,/Şi diamante,/Şi sunt sticleţi atât/de
mulţi în capete savante!.../Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,/Şi
creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării./În ţara mea sunt tei şi plopi,/Şi
zarea-i diafană,/Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;/Şi-n ţara
mea sunt flori de myrt,/Principiu sau idee,/Sunt vorbe de păstrat în spirt,
expuse prin muzee./Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste/Că-n
ţara mea sunt trandafiri şi fete/Ca-n poveste,/Idile nasc şi se desfac subt
luminiş de lună,/În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea/Minciună./Şi-n ţara
mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte/ Multe.../Şi pribegesc scrâşniri din
dinţi.../Dar cine să le-asculte,/Când e/minciuna pe amvon şi nedreptatea-i
lege,/Când guvernanţii-s de carton/Şi nepăsarea Rege?
·
Ion
Țiriac: Orban apără
interesele Ungariei de la A la Z și, cu tot respectul, când se duce la
Bruxelles, stă în picioare. În România principala problemă este că noi nu avem
pe unul care să stea în picioare
·
Ion
Ursac: "Lacrima
de fericire/ dispărută-i la români"
·
Ionel
Dogaru: "Tara
care nu mai e a noastra.”
·
Ionel
Elena: "Diferența
dintre români și occidentali este că noi trăim pentru fală,pe când ei trăiesc
pentru un viitor. Orgoliul și bârfă ne țin de foame și de cald,invidia este imn
național. Ne sabotam ne "mâncăm" între noi și ne denigrăm precum ultimul
trib. Apreciem gunoaiele sociale și le luăm drept model. Suntem frustrați dacă
ni se spune adevărul în față. Prieteniile noastre se bazează, în mare parte,pe
interes. Când cineva are bani este apreciat. Când devine sărac,majoritatea îl
ignoră. Visăm la lux,dar trăim în mizerie. Este purul adevăr, nemișcat! Dacă
ești inteligent, accepți și înveți. Este opțiunea ta democratică să ajungi
deștept ori să rămâi prost!
·
Ionel
Strugari: "Tara
Proștilor în care trăiesc și eu.”
·
Ionel
Teodoreanu: "Eu
n-am cerut să fiu român, am avut noroc."
·
Ionela
Daniela Luca:
"Niciodată nu o să fim cum trebuie pt că gândim cu dosul...
·
Ionuț
Benea: ”Parchetul
General: 7.000 de persoane născute în Rusia, Ucraina, R. Moldova sau alte foste
state URSS au obținut domiciliu fictiv în RomâniaPeste 200 de percheziții au
loc în mai multe locații din țară. Imagine de arhivă.Parchetul General
efectuează marți peste 200 de percheziții într-un dosar în care suspectează că
peste 7.000 de persoane născute în Rusia, Ucraina, Moldova sau alte state ale
fostei Uniunii Sovietice ar fi obținut, fictiv, în 2023 și 2024, domiciliul în
România.Doi funcționari publici au fost reținuți pentru 24 de ore pentru fals
informatic și alți doi au fost plasați sub control judiciar după descinderile
de marți efectuate de Parchetul General.Într-un comunicat transmis de Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) se menționează că
acuzațiile din dosar sunt de luare și dare de mită, fals informatic,
fals în înscrisuri oficiale, uz de fals.Vizați sunt funcționari publici
din județul Botoșani, care ar fi ajutat persoanele străine să obțină documente
de identitate românești „neconforme cu realitatea”.Pe lângă Serviciul județean
de Evidența Populației, ar mai fi vorba de o primărie din județul Botoșani,
căreia Parchetul nu îi prezintă numele.„Datele nereale se referă la domiciliul
persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la
adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei,
respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul
obținerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada
identității, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței
în România”, a precizat PÎCCJ.Parchetul General mai menționează că cei mai
mulți dintre cetățenii străini care au obținut documente românești au depus
certificate de cetătenie română falsificate.Pe lângă funcționari, străinii ar
mai fi fost ajutați și de cetățeni români care i-ar fi ajutat să obțină
domiciliu în locuințe pe care nu le dețineau „prin întocmirea în fals a
declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața
funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”.
·
Ionuț
Popescu: "România
a fost capturată de servicii, de clanurile intangibile din justiție și de
masoneria generalilor plagiatori și incompetenți din Poliție, plus mici alte
confrerii locale, alcătuite din cele trei de mai sus la care se adaugă câte un
baron local! Acestea sunt centrele de putere care au capturat România, care au
reușit să scoată în față oameni de paie, care acceptă orice ordin"
·
Iosefina
Pascal: ”Am iar un
grup de puștani care fac scandal în spatele blocului, vizibil afectați de
substanțe și de TikTok, vorbesc despre cocktailuri de droage, despre Vlad Pascu
și despre bombe nucleare și nu știu ce să fac... 1. Să îi chem pe
"meseriașii" de la secția 25 pentru tulburarea ordinii și liniștii
publice și să risc să nu mai dorm liniștită că poate îi iau ăștia la omor
pentru că sunt drogați? 2. Să îmi pun perna în cap, căștile în urechi și să mă
rog să dorm liniștită și, eventual, să nu-și rupă ăștia inima și ficatul în ei
de la droage? Rog răspuns personal de la Ministrul de Interne, mersi, pup!
Update: S-au luat la bătaie. Sper să nu-i ia și alții!
·
Iulian Urban: Romania are cele mai mari DAE din UE adica cetatenii si firmele platesc
cele mai mari dobanzi bancare ( de exemplu dublu fata de bulgari)Romania are
cele mai mari impozite si taxe pe salarii din UE, adica 46%Romania are cea mai
mare inflatie din UE, adica romanii au cea mai mica putere de cumparare bunuri
si serviciiRomania are cel mai mare deficit bugetar din UE, adica de 5 ani
lunar statul cheltuie cu 30% mai mult decat incaseaza. Romania are cel mai mare
deficit de cont curent din UE.
·
Iuliean
Hornet: ”Romania nu
moare din lipsa de resurse, ci din lipsa de curaj.
·
Ivan
Birta Birta Ioan:
"Recunosc, sunt vinovat! Deși mă apropii de 80 de ani de viață, nu am
ajuns nici un amărât de prof. dr. dr. hab. darămite un ditamai academician!
Copleșit de numărul de ani, dar deocamdată sănătos fizic și psihic, nu am
reușit să fac avere, nici să construiesc conace pe malul vreunui lac privat,
din care să pot pescui peștii supra-ponderali (plini de pesticide), aruncați în
apă lacului de amarăștenii cazați într-o șură plină cu fân, treziți în zori de
zi, doar ca mie să nu-mi lipsească nimic. Dacă ajungeam un baștan, primeam la
micul dejun un pahar de șampanie franțuzească (ziua bună se cunoaște de
dimineață!), asezonată cu fumul dens al unui trabuc gros adus tocmai din Cuba,
care costă ceva peste 150 dolari bucată, la care trebuie adaugăt și tăietorul de
muștiucuri, turnat din argint, pentru că la tăierea vârfului de trabuc să nu se
piardă niciun dram din tutunul ales cu grijă de cultivatorii lui Fidel Castro
Ruz. Nu am devenit un star de cinema și nici un cântăreț de duzină, cu numele
afișat pe tarabele sătești, așa cum este la moda în România – de ex.: Renumitul
cântăreț Ion.Un manelist n-a ieșit din mine (nefiind tuciuriu, cădeam la
preselecție), și nici un urlător de dedicații compuse la față locului, pentru
care să primesc 5000 de euro pe oră - se înțelege, neimpozabili, pentru că în
România justiția e oarbă (dezavantajul acestor sume uriașe este doar modul lor
de colectare: trebuie adunați din piscina unde se intră „la costum” și
obligatoriu - cu cravată la gât)!Pentru valorificarea vechilor manuscrise de-a
fir a păr, îmi pun în fiecare dimineață o cămașa proaspăt spălată cu apă de
izvor (avantajul traiului la țară), cu guler apretat, înnodând apoi cu migală o
cravată tare dragă mie (cei din casă au încercat s-o recicleze, dar ochiul
vigilent al căutătorului de manuscrise ancestrale, obișnuit să observe totul în
timp real, s-a prins, având astfel posibilitatea s-o recupereze). Înainte de a
pleca spre birou, trag deobicei cu coadă ochiului spre oglindă să văd dacă nu
cumva am uitat să-mi pun pantalonii (deși nu aș fi primul), și atunci –
stupoare: văd în față mea un personaj mărunt, insignifiant, neluat în seamă de
marii oameni de știință români care au uitat limba română odată cu venirea
revoluției din decembrie ’89. Fug îngrozit din calea oglinzii, îmbătrănită și
ea odată cu mine. Dezămăgit de ce-am văzut, mă întorc la cărțile mele,
aducându-mi aminte de vorba tatălui, când o amăgea pe fosta mea nevastă (eu îi
zic răposată, dar încă se ține bine), recitându-i în stil popular versurile:
Te-ai măritat cu un nerod,/Scrie cărți, să zacă-n pod! Cu ocazia dezbaterilor
științifice, de câte ori este adusă vorbă despre Români, îmi vine în minte
numele primei țări care apare în biblie – Vlahia. Valahia - Facerea 2:
11). Șocat de brizanța acestui fapt, fac un salt prin epocile istoriei,
oprindu-mă la filosoful antic Demostene (n. 384 î.Hr.) și la informația pe care
ne-a lăsat-o: „Cantitatea de grâu adusă din Pont este mai mare decât tot ceea
ce vine la Atena din celelalte porturi comerciale ”. Rememorez apoi unul din cele
20 de caiete ale lui Aulus Gellius, care în urmă cu aproape 2000 de ani descria
calul Tracului Diomede: „De o mărime nemaivăzută, cu gâtul înalt, roib, cu
coama deasă și aurie, care prin calitățile sale îi întrecea pe toți ceilalți
cai . Animat de această imagine, mai fac un salt de două secole și gândurile mi
se opresc la Sfântul Valah din Sebasteia, medicul român din anii 316 d.Hr.,
devenit episcop, căruia Germanii i-au ridicat mănăstirea la Baden Württemberg,
iar Francezii spitalul Sfântul Valah din Pirinei, caracterizat de UNESCO un
„Bijou architectural”! Nici nu mai pomenesc biserica Sfântul Valah din satul
Goa, din India. Aceste construcții stau în picioare și astăzi! Sfântul Valah -
Românul pe care Croații catolici l-au sanctificat aidoma unui papa,
declarându-l în anul 1045 „Sveti Vlaho”, ocrotitor al Republicii Ragusa și al
orașului Dubrovnik, trecut pe sigiliul republicii și pe monezile timpului. M-a
uimit respectul profund al europenilor față de Românii din urmă cu peste 2500
de ani! Curios din fire, sar peste un mileniu de cultura românească,
descoperind în Codexul de Vinodol (1288) un Valah care trăia în mijlocul
marilor popoare slave, având funcția de „înlocuitor al episcopului”!
Menționarea rangului acestui Valah este făcută în art. 1 al acestui briliant
document al culturii Croaților, ceea ce presupune existență unei mari
comunități românești în această parte a Europei. Buimac, revin cu picioarele pe
pământ și mă opresc la Bula lui Ladislau Postumul din anul 1457, pomenit și de
Mihai Eminescu . Un manuscris pe care l-am transliterat din limba latina în
limbile română, germană, sârbă, croată, etc. pentru că și alte popoare trebuie
să cunoască aprecierile aduse Valahilor de mai marii lumii „acești Valahi
cărora le suntem recunoscători din inimă atât noi cât și predecesorii noștri”.
Copleșit de aceste informații uluitoare, despre care școlile românești tac ca
porcu-n cucuruz , simt cum se revarsă în mine un sentiment deosebit: Mândria de
a fi Român. Revenind la timpurile noastre rememorez întrebarea micului Jurjac ,
plecat de la Liveni spre Paris, adresându-i se mamei cu întrebarea dacă le
poate spune celor de la Viena că este Român (ca să nu-i se reproșeze că se
laudă). În sfârșit, mă mai uit odată peste două poezii necunoscute ale lui
Mihai Eminescu (așternute pe doua coli de hârtie și păstrate lângă o fotografie
originală a poetului, pe care am privilegiul să le dețin), rememorând discuția
inegalabilului poet și filosof român purtată cu Ioan Russu-Șirianu, corector la
ziarul Timpul: „Nu cunosc mândrie mai mare decât să fii Român”! Ce timpuri,
domnule .... La un congres internațional de romanistică, am fost abordat de o
mare somitate a științei românești, un personaj însoțit de lacheul care-i căra
gentoiul plin cu lucrări publicate în multe limbi ale pământului -extrase din
reviste științifice care publică lucrările paticipanților (max. 12 pagini de
autor și revistă). Cum era și evident, savantul român n-a auzit de mine. Și
chiar dacă o fi auzit, nu mă mai ține minte. A prins însă din zbor remarca mea
despre biserica Sfântului Valah din Goa, India, mai veche ca cea din Dubrovnik,
așa că în pauza de cafea s-a apropiat cu un pas ferm de mine, așteptând
nerăbdător să închei discuția în limba lui Friedrich Schiller purtată cu un
coleg german, căruia-i spuneam: „Atunci când Românii aveau o cultură
înfloritoare, strămoșii dvs., Herr Müller, pășteau iarbă pe colinele Rinului”.
Profesorul bucureștean, deși mic de stătură, mă privi de sus, mirat că la
interpelarea sa în engleză fostului președinte Ion Iliescu îi răspund românește
(numele Ivan Birta afișat pe ecusonul de fildeș acordat invitaților de onoare
nu-i suna distinsului profesor a fi sinonim cu Popescu Ion sau Ciobanul Ghiță),
întrebându-mă pe un ton didactic: De unde ai dumneata aceste informații de care
noi nu știm? Surprins, deoarece mi s-a părut că a rostit litera d de la
dumneata cu litera mică, m-am tras ușor înapoi, după care i-am întins un caiet
pe a cărui coperți era trecut: Ivan Birta, Afurisania lui Doja, Berlin, ed. a
III-a, adăugând: informații detaliate le găsiți undeva după pagina 714 (era
vorba despre coperta a IV-a, unde este redată în culori fotografia bisericii
Sfântul Valah din Franța). Poate că ar fi trebuit să-i răspund în stilu-mi
caracteristic: „Șefu’, mai pune mână pe carte, că țară geme de proști”. Sau:
Timp de treizeci de ani ai scris mult dar nu ai spus nimic”. Dacă doream să ies
în evidență, puteam veni la înaintare și cu un citat preluat de la miticul
Academiei Române, Ioan-Adrian Pop, care declarase la un moment dat (ulterior
s-a repetat și la televiziunea popilor – TRINITAS TV - în zorii zilei de 25
iulie 2021, 05.30 H): ”Am devenit din obiect, subiect al istoriei”! Se înțelege
că pentru asemenea specimene replică lui I.L. Caragiale: „Te-ai ridicat atât de
sus, iubitul meu amic, încât de-aici, de jos, te văd atât de mic! ” s-ar fi
potrivit mult mai bine Mi s-a părut însă că aud sfatul ușor dojenitor al mamei
mele (Dumnezeu s-o ierte): „Cine se amestecă în lături, îl mănâncă porcii”, și
mai ales vorbele înțelepte ale regretatului meu tată, căruia nu-i voi putea
mulțumi niciodată îndeajuns pentru tot ce a făcut pentru mine: „Deșteptul
cedează”! În naivitatea care mă caracterizează, am crezut că marii oameni de
știință români ar putea gândi la fel ca mine, sau că pot coborî la nivelul de
cultură al țăranului român. Recunosc: sunt vinovat. M-am înșelat, dar nu voi
abandona crezul că odată lucrurile se vor îndrepta! PS: Am notat etnonimul
Român cu majuscula. Am o părere bună despre mine, dar de aici și până la a-i
corecta pe Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Vasile Alecsandri și pe mulți alții,
este cale lungă.
·
Jean
de la Fontaine: ”Sărac
în mijlocul unei mari bogăţii.
·
Jean
Maurer: ”Raportul
Departamentului de Stat al SUA despre România pe anul 2023,Concluzie: Corupție
Generalizată!Cât tupeu!Păi, dacă nu era Corupție Generalizată în special în
conducerea Statului, mai întra România în UE și NATO?Mai primea Occidentul
păduri, terenuri agricole, resursele de gaz, petrol și minereuri, distribuțiile
de electricitate, gaz, și apă, mai deschideau ei bănci și firme multinaționale
fără taxe și impozite, pentru că nu li se controlează profitul exportat
fraudulos..?Mai importam noi 80-90% din alimente din Occident, dacă nu
distrugeam la solicitarea lor expresă 90% din agricultură, producătorii
autohtoni și distribuția? Datorită acestei Corupții Generalizate, Occidentul a
câștigat din România în 35 de ani, mii de miliarde de Dolari!Pentru Occident a
fost o mană cerească Corupția și Prostia și Trădarea noastră de Țară...!Acum
suntem niște corupți mândri că suntem în UE și NATO...!Mare rahat...!Am ajuns
să ne importăm propriul nostru gaz și petrol de la firme străine, pentru ca să
ne încălzim și să functionăm energetic, pentru că le-am concesionat pe 2
Lei.Dacă nu eram noi corupți, voi ați fi belit pula...! (pe românește
curat...!)Raportul javrelor de Americani ar fi trebuit în concluzie să spună:
"Săru' mâna Boierilor...!"'Var dracu de golani...!
·
Jean-Marie
Le Pen: ”Acest pamant
este prea frumos si prea bogat ca sa-l pastrati fara lupta. Vi-l vor lua!
·
Jeni
Craciun: "Tara
lui UE”
·
John F. Kennedy: „Nu intrebati
ce poate sa faca tara pentru voi, intrebati-va ce puteti face voi pentru tara.”
·
Jules
Verne: ”În fundul
pâlniei, depresiunea solului alcătuia odinioară un lac în care se vărsau cele
două Jiuri, înainte de a fi găsit o trecere prin lanţul muntos. Acum
depresiunea nu mai e decât o exploatare carboniferă, cu inconvenientele şi
avantajele ei; marile coşuri de cărămidă se îmbină cu ramurile plopilor, ale
brazilor şi fagilor, fumurile întunecate strică aerul, plin cândva de mireasma
pomilor fructiferi şi a florilor. Măcar că industria ţine districtul minier sub
mâna-i de fier, el nu a pierdut, cu toate acestea, încă nimic din caracterul
sălbatic pe care-l datoreşte naturii.
·
Julien
Matei: ”Orice expresie
umană și vie devine suspectă și vehement amendată.
·
Kosta
Vianu: ”Desigur, suntem
penibil de slugarnici si de lingai. O ceata de insi fara kwaye, niste slugi
supuse si abjecte, tradatoare de neam. Nu noi, cei fara putere, cei pusi in
fruntea trebii si care ar putea sa faca ceva daca ar catadicsi. Tara asta
va disparea in cativa ani, de nici nu se va mai sti ca a existat. Asta au
vrut strainii care se prefac ca ne vor binele. nu-i costa nimic teatrul absurd
al globalismului tembel pe care politicienii nostri, in frunte cu cei care se
bat cu pumnul in piept ca-si iubesc tara, l-au transformat in icoana la care se
inchina. Abject!
·
Laura
Vacaru: ,,Ceea ce îi
scoate din minți pe fabricanții ,,virusului actual" este că, românii chiar
nu vor muri de nici un virus ! În codul
genetic al românilor este o genă specială, unică, spune un genetician olandez,
care a participat la decriptarea genomului uman. În plus, la acest sfîrșit de
ciclu s - a activat ,,gena Zeului",
în lobul frontal drept. Românii mei
iubitori și divini, primul popor de sorginte divină a Europei, e momentul să vă
apărați copiii. Presa americană a
afirmat că : ,,În România este o pepinieră de genii". Dușmanii acestui
popor vor exterminarea noastră și vor să ocupe România pentru că, din cauza
deplasării polului Nord magnetic al Terrei cu viteza de 50 de Km pe an spre
Siberia, tocmai România devine cel mai puternic centru de atracție magnetică a
energiei de la Sursa Galactică a Tatălui
Ceresc, Unicul și Întâiul Creator al universurilor, a tuturor văzutelor și
nevăzutelor ! Românii mei dragi, facem parte din marele plan divin cu misiune
sacră pentru mileniul III. Toți, dar absolut toți românii sunt pregătiți pentru
acest moment al saltului planetar, sunteți speranța mîntuirii omenirii, cei
fără de frică de moarte, cu gene de luptători neînfricați, apărați - vă femeile și copiii, părinții și inventatorii
secolului trecut. Cei care încă mai sunteți în viață, specialiști de marcă în
diverse domenii, apăriți - i pe bătrînii cu experiență de o viață în meseria
lor deoarece pot fi cei mai buni mentori
și profesori ai copiilor de acum, care îi vor depăși cu mult spre bucuria și
satisfacția lor și a noastră ! Acest popor credincios și iubitor va fi
respectat de omenirea întreagă. Trăiți
cu bucurie, sau muriți cu mult curaj pentru copiii voștri, căci mare va fi
răsplata voastră în cer pentru sacrificiul vostru ! Cea mai înaltă treaptă
de Înălțare Spirituală este aici, la
noi. Capacitatea de a te sacrifica pentru binele altora, pentru un nobil ideal
al întregii omeniri. Mereu suntem numiți și împinși cu forța să fim cei din
urmă, dar divinitatea a decis că suntem cei dintîi" ! "
·
Laurentiu
Primo: "POPOR
SINUCIGAȘ! Am cautat în istorie un popor care sa fii dispărut prin sinucidere
și nu prin acțiunile ostile ale unor vrăjmași superiori numeric și militar. Am
cautat în istorie sa vad dacă mai exista vreun precedent asemănător celui pe
care îl trăiește azi poporul roman. Am găsit popoare distruse de către ticalosi
în scop de jaf: Siria, Libia, Afganistan, Irak, Yemen, Vietnam, etc., dar ceea
ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani în România, este unic în istoria speciei.
Iată doar un scurt sumar al acțiunilor sinucigașe ce vor duce în scurt timp la
disparitia acestui popor:- majoritatea "creierelor" au fost
încurajate sa plece din aceasta tara pentru ca au fost ținuți la mare preț
prostii și discriminați oamenii inteligenti. Poporul român este azi, ultimul
popor migrator al Europei !- au fost lăsate prada hienelor sexuale, fetele
tinere și frumoase ce si-au vândut moralitatea pentru un săpun Fa sau o pereche
de strampi- a fost distrusa toată industria ridicata cu greu și prin sacrificii
în epoca Ceausescu- au fost alungați din tara toți muncitorii harnici și
calificați care s-au văzut peste noapte lipsiți de locuri de munca- ne-am dat
(ca "vindut" nu se poate numi la 10% din prețul mediu la nivel de EU)
terenurile agricole străinilor- ne-am otravit pământurile și apele cu gunoaiele
si deșeurile toxice ale occidentului- ne-am umplut tara cu rachete, avioane de
lupta și tancuri americane care ne transforma în ținte nucleare- ne-am aliat
din nou cu "looserii", ca în al doilea război mondial- am distrus sportul
național, copiii devenind niște zombi dependenți de cumpănași pe tic toc,
facebook și youtube- am distrus școala care dădea cele mai luminate minți ale
planetei și ne-am transformat copiii în tfl-isti rezistenți, "analfabeți
functionali"- am încurajat amorul homosexual în detrimentul natalității și
al sanatatii mintale- am umplut tara cu droguri spre beneficiul și îmbogățirea
celor din structurile "speciale" care ar fi trebuit sa ne protejeze
de acest pericol- ne-am vândut copiii ong-urilor sorosiste care ne-au educat
copiii ca trebuie sa fie pro orice numai pro romani, nu- ne-am lăsat conduși de
mafioți, gangsteri hoți și idioți care au dus tara la ruina- am distrus firmele
mici cu capital romanesc în beneficiul corporațiilor străine care storc tara de
bogații și resurse- am defrișat pădurile pentru binele și inavutirea unor
politicieni mafioti smecheri și ticalosi și al unor corporații austriece- am
dat pe gratis tot petrolul, gazele și bogatiile României- am dat tot sistemul
bancar - financiar pe mina străinilorAsta înseamnă să fii sinucigaș, asta
înseamnă să îți urăști istoria, ADN-ul, trecutul, strămoșii, asta înseamnă să
fii un popor de rahat sortit pieirii și disprețului istoriei.Asa ia sfârșit
existenta unui popor ce nu a strălucit niciodată decât prin tradare, nesimțire
și superficialitate.Nu o sa-l plinga nimeni... *** ”200 miliarde euro datorie
!8,6 % deficit bugetar !25 miliarde euro deficit al balanței comerciale
!Retrogradare la negativ a ratingului de țară !ROMÂNIA E ÎN FALIMENT
!!!Multumim Iohannis, Vulpone, Ciuca, Câțu, PSD, PNL, USR !!!Asta e pretul pt
vaccinuri, pensii speciale, liberalizarea pretului la energie si gaz si
dezmatul bugetar cu peste 1,3 milioane de trintori cu salarii uriase.Ne agitam
degeaba... nici Iisus Cristos nu ar mai putea salva situatia !
·
Laurentiu
Susnea: "Țara
Belelelor
·
Lazarescu
Mihaela:
"Pasivitatea și neimplicarea ne-au distrus, pasivitatea și neimplicarea ne
vor ucide. Curve, ca întotdeauna, ăsta e poporul român!
·
Leonard
Ancuţa: ”Pe centrala
termică, de unde vine căldura scrie cu spray/pavăl o fute pe nevastă-ta.
·
Leonard
Chesca: "ROMÂNIA
- ȚARA SFÂNTĂ. Evreii spun că România este tara stramosilor lor, că rădăcinile
lor sunt românești."
·
Lhana
Roma-Nova: "fii
om drept, nu tolera/ pe acei’ ce-ar prefera/ ţara asta să se împartă/ între cei
cu traista spartă,/ Să închizi degrabă gura/ celui ce bate măsura/ că, de s-a
născut bogat,/ e stăpân pe vreun regat/ iar cel care e sărac/ n-are drept la
cozonac!.../ Tu, Român de România,/ iar când sufletul te doare/ să-i aprinzi o
lumânare!.../ Şi, creştini, lumea balcană,/ nu îi vor face vreo şicană,/ ci
de-atunci, pre totdeauna,/ când pe cer străluce’ luna,/ cu-a lor fiinţă
pământeană/ văd o stea răsăriteană!... / Tu, Român de România,/ să nu-l uiţi pe
Cuza Vodă/ căci şi dânsa, ciocârlia,/ îi închină astăzi odă,/ de aceea, tu,
mereu,/ când îl rogi pe Dumnezeu,/ să-I aduci, te rog, aminte/ de aceste trei
cuvinte,/ Alexandru Cuza Ioan,/ neînfricatul mohican/ ce-a învins Înalta
Poartă/ cu iubirea scrisă în hartă!.../ Tu, Român de România,/ ai răbdare, nu
mai plânge,/ nu-ţi mai ascuţi mânia/ când din ochi îţi curge sânge/ fiindcă
lacrima ce-ţi cade/ s-a desprins din ţara care/ suportat-a judecate/ pentru
vina de-a fi Mare/ şi... nu timpul e cel care/ se grăbeşte, merge încet,/ ci
jefuitori din zare/ prins-au ultimul bilet/ către Iadul plin de smoală/ unde
flăcări îi aşteaptă/ sufletul să li-l pârjolă/ cu-a lui lege dreaptă, dreaptă!
·
Liana
Dia Ionescu: ”Ce
înseamnă și ce nu înseamnă România? România...nu înseamnă resemnare,nu înseamnă
trădarea vremelnicilor conducători,nu înseamnă jecmănirea,deși este trădată și
furată de oamenii care nu o merită. România... înseamnă bunicii și părinții
noștri,care generații după generații au pus cărămidă peste cărămidă și au ținut
o țară cu fruntea sus de prea multe ori cu prețul jertfei supreme! Au avut
puterea credinței că vor reuși și au reușit! Suntem la vremuri de răscruce
crâncene, în care puterea credinței și viața ne sunt supuse la grele încercări
viclene,atât din exterior cât și din interior de către cei care au
"uitat" din ce popor și pământ se trag. Sunt vremurile în care banul
are gust dulce,iar educația, cultura, istoria nu mai înseamnă mare lucru pentru
politruci, își amintesc de ele doar la alegeri. Războiul nu este cel de la
granițe, războiul este cel din ființa noastră, este cel din fiecare dintre
noi.... Locul meu este aici, lângă eroii din istoria noastră, lângă eroii
harnici neștiuți de lângă noi ,cei care țin fruntea sus acestei țări în ciuda
tuturor stavilelor. La mulți ani, Republică Română! Slavă României! De iubire
în credință și credință în iubire să ai parte, Patria mea, frumoasă! Iar
străinilor, care tot se perinda pe aici, le zic doar atât: Nu sunteți de-un
neam cu noi și țară,/ Nu ne-o călăriți, că nu-i a voastră..../ V-ați legat de
ea, flamanzi, de parcă.../ Vreți s-o luați pe viață de nevastă!
·
Licuta
Pantia: "E totul
o derută, salarii-s de rușine,/ Copii cu minți de genii ne pleacă-n țări
străine,/ Ne-a împărțit durerea în răi și egoiști,/ Frumoasă țărișoară, de ce
ți-s ochii triști?/ O slujbă se obține cu prea râvnita șpagă,/ De nu ai bani,
adio, ia altul cu desagă,/ Domnește nepotismul, inteligența plânge,/ Mulți
dintre cei cu funcții pe degete au sânge!/ Ne crește suicidul, e lumea tot mai
tristă,/ Speranța e în doliu, sau nici nu mai există,/ Se înmulțesc sărmanii, e
plin de cerșetori,/ Nici să trăiești nu-i bine, nu-i bine nici să mori"
*** M-a-ntrebat candva strainul/ in tara
m-am nascut/ in ce loc din asta lume/ zorii vietii am vazut?// Nu am stat prea
mult pe ganduri / si, cu sufletul strapuns,/ printre lacrimile-ascunse,/ cu
blandete i-am raspuns:// Tara mea e-un boț de aur/ e comoara pe pamant/
Are-atata frumusete/ de nu-ncape in cuvant// Are munti ce-ascund in taina/
Pretioase bogatii/ Codri falnici, rauri limpezi/ Dealuri mandre si campii// Are
Dunare si Delta/ Peisaje unicat/ Si castele, si palate/ toate-s de neegalat// E
istoria prezenta/la tot pasul unde treci/de o vizitezi o data/ nu iti mai vine
sa pleci// E taramul unde cerul/ Se coboara pe pamant/ unde pustnici stau in
ruga/ implinindu-si legamant//unde apa de izvoare/ e aghiasma ce se bea/ de
acolo-mi trag eu seva/ ea e tarisoara mea/ S-a nascut de multa vreme/ Cam de e
vesnicia/ A creat-o insasi Domnul/ Si-a numit-o... ROMANIA!
·
Lidia
Marin: ”Prea multi
tradatori si neganditori
·
Lilian
Scripnic: ”Dreptatea
se înfăptuiește fără frică, adevărul se afirmă în ciuda minciunii, țara se
iubește necondiționat, credința se trăiește, iar frumosul din om se promovează!
Aceasta este România pe care mi-o doresc”
·
Liviu
Mihaiu: "Pare o
constatare cinică, dar e o tristă realitate: România nu are oameni, nu are
fondul genetic pentru a fi altceva decât ceea ce este acum" -Dr. Doru Pop
- Conf. Universitar Ne convine sau nu, acesta-i adevărul. Oamenii de calitate,
bărbați curajoși și femei inteligente, cetățeni bine educați și formați de-a
lungul câtorva generații ,au fugit din țară sau au fost uciși. In România de
azi instituțiile publice și private sunt lamentabile. Pretutindeni vedem
surogate de profesioniști publici, profesori contrafăcuți și bolnavi de
nervi,medici incompetenți, politicieni-marionete unii servili și alții
infatuați. Prima golire demografică a a avut loc la inceputul secolului trecut
și a fost o consecință nefastă a celor două războaie mondiale. Catastrofa
demografică a continuat in perioada stanilistă, când in România, după modelul
sovietic, statul a demarat un proces de epurare pe criterii de clasă socială,
orientându-se asupra elitelor și intelectualilor. A fost distrusă o întreagă
pătură medie, inteligentă şi valoroasă: săteni bogaţi, preoţimea educată,
precum şi o mare parte a intelectualităţii urbane (medici, avocaţi,
jurnalişti). Am pierdut apoi doua etnii importante, evreii si etnicii germani.
A treia şi cea mai mare golire demografică a avut loc după 1989. Deşi
statisticile nu sunt concludente, pentru că mulţi români şi-au luat lumea în
cap, pur şi simplu au plecat fără să se mai uite în urmă şi fără să
oficializeze această plecare, se estimează că undeva între 3 şi 4 milioane de
concetăţeni au emigrat în ultimii 25 de ani. Şi nu au plecat infractorii,
leneşii sau ignorantii. Au plecat tinerii de până în 35 de ani, oameni educaţi
şi bine pregătiţi profesional, bărbaţi şi femei, curajoşi şi cu iniţiativă, cu
profil psihologic de învingători, indivizi gata să muncească, dispuşi să facă
eforturi remarcabile de adaptare la o nouă societate. Iarăşi am pierdut ce
aveam mai bun din punct de vedere demografic. Din păcate în locul unor oameni
cinstiţi şi educaţi, instituţiile româneşti au fost populate cu hoţi şi şarlatani.
În locul unor intelectuali de calitate am fost obligaţi să punem analfabeţi
şnapani,în locul unor oameni capabili să dialogheze civilizat, am adus făpturi
care urlă şi creaturi care înjură şi scuipă, ghiolbanii şi primitivii i-au
înlocuit pe oamenii inteligenţi şi serioşi. Farsorii dansează goi pe scena
publică, mimând societatea civilă, iar mass-media este plină de ipochimeni care
nu cunosc regulile de gramatică elementara si nimic nu-i împiedică să debiteze
aberaţii.Daca astazi suntem o natiune distrusa, nu e din cauza disparitiei
fabricilor si uzinelor, aceasta fiind doar o consecinta, ci din cauza
factorului uman. Am înlocuit neamul bun cu neamul prost, iar neamul prost
continuă să se perpetueze. Democrația are multe plusuri, dar și un uriaș minus,
lipsa oricărui criteriu de selecție valorică a liderilor. Așa că astăzi,
România este o colonie vasală multora, dar mai ales, neamului prost
·
Liviu
Plesoianu:
"suntem o Colonie in devalmasie, una în care nu suntem siguri care ne sunt
stăpânii, dar ştim că noi îi avem pe cei mai mulți!" *** ”Cine
îndrăznește să scruteze orizontul dincolo de ceața cotidianului înțelege că
România va conta pe harta fizică a lumii DOAR atunci când va începe să conteze,
conștient, pe harta ei metafizică... România are un Destin aparte. Pe care și-l
poate rata sau împlini. De și-l împlinește, va rămâne și peste mii de ani în
Istoria Omului. De și-l ratează, va aluneca în subsolurile unei istorii vide.
Cine este interesat de dimensiunea profundă a Omului și a României găsește aici
elemente și impulsuri de dincolo de Zidul Materialist care ne împiedică să
VEDEM: Marea Bătălie pentru Omenire: https://liviuplesoianu.gumroad.com/.../marea-batalie...
;Adevărata Mare RESETARE: https://liviuplesoianu.gumroad.com/l/adevaratamareresetare
; Un Mare Inițiat dezvăluie toate adevărurile pe care anumite Societăți Secrete
le ascund de voi!: https://liviuplesoianu.gumroad.com/l/apocalipsa- acum ; Om sau Cyborg: https://liviuplesoianu.gumroad.com/l/om-sau-cyborg
*** "Nu, nu e o problemă că Fritz, că Klaus, că Clotilde, că Cosette, că
Siegfried... Problema e că Ion crede că Fritz, că Klaus, că Clotilde, că
Cosette, că Siegfried sunt ființe superioare. Problema nu e că Ion votează
Fritz și Klaus și Clotilde și Cosette și Siegfried. Problema e că Ion votează
așa pentru că el crede că Fritz, că Klaus, că Clotilde, că Cosette, că
Siegfried sunt mai mult decât Ion!Ne-au băgat în cap, timp de zeci de ani, că
suntem nimeni în drum, praful de pe tobă, musca din bere. Și... i-am crezut.
Ceea ce ne-a determinat să căutăm mereu nu parteneri străini, ci stăpâni... De
câteva decenii, ne vor resemnați și cu capul plecat, temători și lipsiți de
speranță, încărcați de frică și convinși că suntem cei mai răi, cei mai leneși,
cei mai corupți! Dacă suntem „cei mai corupți”, „cei mai leneși”, „cei mai
puțin capabili”, atunci ne trebuie mereu manageri străini, atunci ajungem să
căutăm la nesfârșit administratori de țară din alte... țări. Dacă ne-am fript
cu stăpânul A, încercăm mai departe să vedem cum e cu stăpânul B, apoi cu
stăpânul C și așa mai departe. Iar dacă vom ajunge să epuizăm tot alfabetul,
probabil o vom lua de la capăt. „Poate de data asta...” Ne-a dezbinat un sistem
ticălos, pentru care NU am existat nicio clipă ca ființe omenești, ci doar ca
pioni utilizabili într-un sens sau altul pe o tablă de șah care nu ne aparține
și nu ne-a aparținut în mod real niciodată. Când au avut nevoie să-și impună
propriile planuri cu această țară, ne-au ATOMIZAT! Ne-au FĂRÂMIȚAT! Ne-au făcut
mii de bucățele mici, apoi ne-au așezat în relații antagonice. Ne-au împins
într-un război al tuturor împotriva tuturor: tineri contra bătrâni, români din
țară contra români din afara țării, oameni de la sat contra oameni de la oraș,
pacienți/medici, profesori/părinți… Aici am ajuns, aici suntem și nu trebui să
ne mințim că ar fi altfel! Iar problema noastră nu e că Fritz, că Klaus, că
Clotilde, că Cosette, că Siegfried... Problema noastră e că Ion a ajuns să fie
convins că Ion, ca om, e mai puțin ca Fritz, ca Klaus, ca Clotilde, ca Cosette,
ca Siegfried... Nimic nu se va schimba în această țară până când Ion nu se va
prețui cu adevărat pe sine ca Ion, fără să-i fie rușine de numele lui și de
OMUL ce-și poartă cu mândrie numele...
·
Luci
Lucescu: "Romanii
au fost învățați cu minciuna instituționalizată de pană în 1989 (felicitări
vechii securitati!) și deja sunt obișnuiți și cu minciuna instituționalizată de
acum (felicitări noii securitati!) Din păcate, oamenii nici nu mai vor
Adevarul, iar asta este cel mai grav efect al tampirii institutionalizate din
aceste timpuri!"
·
Lucian
Mandruta: "Si, de
fapt, care e identitatea nationala, doamna Weber? Ce inseamna sa fii roman?
Inseamna sa fii inchis intr-o cultura, respingandu-le pe toate celelalte?
Inseamna sa nu citesti, sa nu asculti, sa nu intelegi nimic din ce-i fara
tricolor si nu e aprobat de Comitetul Culturii de Stat? Inca neinventat, dar nu
ma indoiesc ca vine... Identitatea unui om, doamna Weber, NU MAI POATE FI
exclusiv nationala intr-o lume care comunica liber. In care bunurile culturale,
inclusiv ideile, sunt impartite cu oameni de la 5 sau 5000 de kilometri
distanta! De fapt, ceea ce numesc ultra-patriotii "identitate
nationala" nu e altceva decat o forma de catuse pentru minte, care trebuie
tinuta prizoniera intr-un tarc cu idei putine, fixe si aprobate de ofiteri
culturali care n-au reusit sa treaca de cartea de romana de a 5-a. Va multumesc
deci, si dumneavoastra si activistilor neaosisti pentru cadoul acesta al
ochelarilor de cal, intr-o epoca in care netul ne da posibilitatea sa vedem 360
grade.N-am ce face cu ei. Deja am vazut, am citit, am trait prea multe lucruri
ne-romanesti ca sa inteleg ca pana la urma suntem cu totii oameni. Ca plansetul
si rasul si lacrima nu au nevoie de o limba sau o cultura sa fie exprimate. Si
ele sunt ceea ce, pana la urma, ne defineste, in adanc. Dincolo de identitatea
nationala, doamna Weber, e cea umana. Permiteti sa raportez, miscand in front:
Sunt om inainte de a fi roman! com nt: Identitate nationala inseamna romanism,
adica a face din Romania familia ta. Si esti roman cand fratele tau, daca este
tamplar si face usi, cumperi de la el si nu de la o multinationala, pentru ca
banii tai il ajuta sa traiasca si sa se dezvolte. Iar in caz caz ca te ataca un
hot sau te doare ceva, strigi si fratele/vecinul iti sar in ajutor si nu
multinationala. A fi roman inseamna, ca guvernant care cheltuieste banii
romanilor, sa ii cheltuiasca doar pe produse fabricate de romani si nu pe
produse straine, cum va laudati dv ca ati avut o "masina buna". Putin
a anuntat ca va distruge oligarhii care castiga banii in tara si ii cheltuie
afara. Daca as fi la putere in Romania, oamenii ca dv i-as arunca peste gard,
indiferent cat ar striga ca au drepturi ale... omului. In romania sunteti intai
roman, cu drepturi si obligatii, apoi ce mai vreti. Daca refuzati sa fiti
roman, daca va place sa fiti intai strain, nu aveti dreptul moral sa locuiti
printre romani. Nu avem nevoie de o asemenea inteligenta.
·
Madalina
Afrasinie: ”JOS LABELE
DE PE MADALINA – Solidaritate cu judecatoarea Madalina Afrasinie de la
Tribunalul Bucuresti: „Toti cei care n-au fost de acord cu sistemul au platit:
cu viata, cu libertatea, cu viitorul lor... Doamna judecator, aveti curaj, dar
porneste jihadul, pentru ca jegurile vor sa-si asigure viitorul, iar
dumneavoastra sunteti o piedica... Nu cunosc istorie. Romanul ii ia cu furca si
toporul cand ii ajunge cutitul la os” Daca sistemul va continua sa incerce a
reduce la tacere figuri publice incomode, nu va face altceva decat sa
alimenteze si mai mult revolta romanilor, revolta care mai devreme sau mai
tarziu va exploda. Avertismentul a fost lansat luni, 12 iulie 2021, de catre
fostul procuror Maximilian Balasescu (foto), in semn de solidaritate cu judecatoarea
Madalina Afrasinie de la Tribunalul Bucuresti, devenita tinta unui dosar
disciplinar in care Inspectia Judiciara o acuza de posibila comitere a abaterii
disciplinare constand in „manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii
profesionale ori prestigiului justitiei” Iata postarea de pe Facebook a
fostului procuror Max Balasescu: „Din ciclul 'ori ei, ori noi' O doamna
respectabila judecator este cercetata de IJ pentru delicte de opinie pe FB. In
lumina celor intamplate in ultimii 9 ani, era de asteptat. Doamna judecator
chiar a avut opinie la ceea ce se intampla in sistemul judiciar si in general
in societatea civila, precum si daca altii au fost arestati sau trimisi in
judecata, ulterior achitati pentru ca nu suportau anumite derapaje ale sistemului...
Toti cei care nu au fost de acord cu sistemul au platit: unii cu viata, altii
cu libertatea, altii vor plati cu viitorul lor! De ce? Pentru ca sistemul lor
in momentul de fata este mai puternic decat celalalt. In ziua de azi, ca sa fii
Ioana d'Arc, ca si in celelalte vremuri, iti trebuie bani, foarte multi bani si
trebuie sa le reprezinti interesele celor cu bani. Lucrurile nu se vor opri
aici. Daca in Evul Mediu te decapitau, acum iti vor dreptul la cuvant. Ai voie
sa vorbesti doar ce vor ei, sa postezi doar ce vor ei, te lasa un timp
rezonabil sa faci ce vrei, iti trimit mesaje la care tu raspunzi: 'nu au ce-mi
face'... Eh, uite ca au. Si cand crezi ca invingi sistemul, iti da dauna. Imi
aduc aminte ca la o sedinta CSM o doamna a sistemului judiciar care a avut un
conflict cu presedintele Romaniei de atunci, Traian Basescu, i-a spus 'ca nu
are ce sa-i faca', si presedintele i-a raspuns: 'poate dumneavoastra nu, dar
sotului', si acesta a fost arestat peste cateva zile... Doamna s-a retras.
Deci, doamna judecator MD (n.r. Madalina Dardeci), aveti curaj, dar porneste
jihadul, pentru ca jegurile vor sa-si asigure viitorul, iar dumneavoastra
sunteti o piedica... Lasati-i sa faca ce vor, ca nu cunosc istorie! Romanul ii
ia cu furca si toporul cand ii ajunge cutitul la os. Nu uitati ca asa-zisa
revolutie a fost cea mai sangeroasa din tot blocul comunist!... Cand o fi
urmatoarea, asa o sa fie. Si atunci o sa fim prezenti toti cei care gandim...
(n.r. Urmeaza postarea de pe Facebook prin care Madalina Afrasinie a anuntat ca
i-a fost deschis dosar disciplinar.) 'Q.e.d.
·
Mady
Viviana: "Românii
așteaptă sfinti si arhangheli sa il elebereze din prostia lor si pe americani
care ne au dat o la cioc . Nație de paraziți lași lihniti de foame si tot nu
ies sa isi ia tara inapoi,se lasa tarati pe strazi de ocultisti iesind la
behait pasnic in timp ce prin spate sunt omorâți
·
Magna
Dacia: "SUNTEM
SĂRACI ÎN OAMENI POLITICI ŞI ÎN PATRIOŢI! Avem nevoie de o “revoltă” pașnică,
nu numai culturală, intelectuală. Cheia suntem NOI și se numește “împreună”!
Este o aberaţie să credem că totul va fi bine fără să ne implicăm!***
"Românii trebuie să ştie care sunt ultimele observaţii primite de ţara
noastră şi ce strategie va adopta Guvernul! USR-PLUS şi PNL nu pot negocia
viitorul românilor în spatele uşilor închise şi nu se mai pot ascunde în
spatele Bruxelles-ului pentru a-şi nega incompetenţa, încurajând lipsa de
transparenţă şi de dialog. *** Dar, populatia demonstreaza ca se simte din ce
in ce mai bine, pe fondul unei relaxari, mai mult impuse, dar, care in curand,
prin unele masuri va genera si foarte multe discriminari privind drepturile
fundamentale prevazute in Constitutie. **cei mai multi dintre cetateni doar
lamentandu-se sau exprimandu-si acordul cand se regasesc in opiniile sau
comentariile cuiva, ofera din plin libertatea ignorantilor lui Iohannis sa-si
faca jocurile murdare bine puse la punct de a bulversa intrega societate si
a-si promova propriile interese!
·
Marcel
Anghel: Sa vizitezi
Romania iti trebuiesc zeci de ani. Sa intelegi acest popor nu iti ajunge o
viata. De asta nu ne cunoaste nimeni. Numai noi ne cunoastem, cu tot ce este al
nostru, cu părțile bune si mai putin bune. De asta nu ne-au cucerit niciodată.
De asta ne păstrăm graiul și portul
·
Marcela
Bratosin:
"ROMÂNIA e prizoniera partidului pensiilor si salariilor nesimtite"
·
Maria
Diana Popescu: ”HAARP,
războiul psihotronic, exploatarea petrolului şi gazelor, iată cum s-au străduit
mititeii de guvernanţi să ridice România în rîndul ţărilor cu risc seismic
ridicat! *** paradisul economic al Ţării, îmbîcsit de ciocli şi de corporaţii
ahtiate după profit rapid, de moluri şi nu de fabrici.*** Ţara noastră,
trăieşte o „minunată” epocă modernă fanariotă, doar cu diferenţa că sultanul e
metamorfozat.
·
Maria
N Georgescu: ”Romania
– tara aflata vesnic intre mantuire si mantuiala.”
·
Maria
Sava: "Tara
mascatilor
·
Maria
Smochina: ”Milionari
fără munca și pușcăriași fără vina acestea sunt noile clase sociale în Romania
·
Mariana
Alionte: "Tara
Poporului sacrificat
·
Mariana
Bezdadea: "aceste
meleaguri latine,aflate într-o "oaza slava"
·
Mariana Torz: Bate vantul in alta directie ,si toti
care l simt se vor lasa batuti de el...,directia o da vantul!”
·
Marija Gimbutas: ”Arheolog de origine lituaniană şi profesoara, Universitatea Califonia
din Los Angeles: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o
entitate culturală cuprinsă între anii 6.500 – 3.500 î.Hr., axată pe o
societate matriarhală, teocratică, pașnică, iubitoare și creatoare de artă,
care a precedat societățile indo-europene patriarhale de luptători din epocile
bronzului și fierului” Zona geografică în care se află astăzi România, a fost
în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat
civilizația umană? Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte
mari națiuni, printre care și cu aspirații înalte la titlul de popor ales.În
zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume(18,000
ani înainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi
târnăcop de miner descoperit vreo dată, c ea mai veche activitate metalurgică a
aramei din lume (8,000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume
(tăblițele de la Tărtăria, județul Alba 5-6.000 înainte de Christos). Tot aici
s-a inventat arcul, au apărut primele furnale din Europa, și tot de aici au
plecat și s-au format celelalte popoare indo-europene și nu numai cum ar fi:
iranienii, carienii, italicii, frygienii, sciții, cimmerienii, triburile
iberice, bascii, sarmații, elenii(ahei și dorieni), fenicienii..etc.
Traco-dacii reprezintă cea mai veche și mai înaltă cultură de pe Pământ,
anterioară civilizației Sumeriene, și totodată cea mai numeroasă (180 - 200 de
triburi). Ei puteau fi găsiți în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria,
Austria, Germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franța, Spania, Turcia
europeana, Asia Mica, Africa....Chiar și Burii din Africa de Sud sunt tot un
neam Dac, din care făcea parte însuși Burebista.Scrisul și odată cu el istoria,
au apărut mai întâi în spațiul tracic și abia mai târziu in spațiul
greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici.
Traco-dacii au avut cea mai veche agricultură din Europa, (neolitic) si printre
cele mai vechi din lume. La vremea lor erau singurul popor din lume care
foloseau cercul la dispozitivele de măsurare a timpului.Începând cu anul 1995,
după studii îndelungate, însă intenționat ținute la subsol, o serie de savanți
americani de prestigiu au ajuns la concluzia că Potopul descris în Biblie a
avut loc pe malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populație neașteptat de
dezvoltată, (oare cine?).De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia
greacă (ULIMP- Lumină sau Splendoare, în limba traco-dacă), nu era altceva
decât muntele Bucegi pe care nu întâmplător dăinuie al doilea Sfinx de pe
Pământ. Istoricul Homer spunea că numai tracii știau să lupte călare și cu
arcul începând cu mileniul cinci înainte de Christos. Traco-dacii se remarcau
printr-o corectitudine desăvârșită, toate convențiile fiind încheiate verbal și
apoi păstrate cu sfințenie. Lipsa de acasă era semnalată printr-un băț lăsat la
poartă, fiind mai mult decât suficient. Traco-dacii erau singura civilizație
din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o formă a sa. În jurul anului
1400 Î.C, se construiește în Tracia nord-Dunăreană, cea dintâi școală cu local
de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii Zamolxieni
predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului
Soare și al celor 12 constelații). Conform mărturiilor rămase posterității ale
lui Platon și Socrate, însuși Pitagora și-a completat studiile la școala
Zamolxiană, și tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de
seamă medici ai timpului. Istoricul Herodot, îi considera pe Cimerieni
originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaților (Moldova de astăzi). Apoi o
parte din ei s-au deplasat spre Sud, în Anatolia, unde au fost cunoscuți ca
Cimiry. Migrând ulterior către Italia, Spania, Anglia și Irlanda au fost
cunoscuți sub denumirea de celți. Zona Nord -Dunăreană (România de astăzi), a
fost considerată din vechime drept un paradis terestru. Un teren bogat în
aproape toate bogățiile pământului, cu terenuri agricole (Grânarul Europei de
mai târziu), pășuni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem
hidrografic natural, o zona bine apărată contra majorității dezastrelor
naturale...etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au
putut fi alungați din vatra strămoșească și nici deznaționalizaţi. Românii
păstrează în continuare limba, portul, obiceiurile, tradițiile strămoșilor de
acum 7.000 de ani. Analizele minuțioase de sânge, demonstrează un alt miracol :
în ciuda numeroaselor invazii, ne-am păstrat puritatea genetică, specifică
strămoșilor noștri.România rămâne un miracol, căruia i s-a prevăzut un viitor
mesianic. Profetul indian Sundhar Singh scria în 1922, că românii vor deveni un
popor îndrăgit și respectat de toate popoarele lumii!
·
Mărincuș
Călin Gheorghe:
"Nu crede toate prostiile despre ţara ta. Ține minte : Franţa este mult
mai coruptă decât România. Germania este mult mai scindată decât România.
Suedia este mult mai delăsătoare decât România. Austria este mult mai
slugarnică şi fără caracter decât Romania. Belgienii sunt mult mai dezbinaţi
decât românii. Nemţii în ţara lor sunt mult mai umiliţi decât românii. Anglia
este mult mai nesigură și nefericită decât România. Bulgaria este mult mai
săracă decât România.
Ungaria este mult mai slabă decât România. Italia are mult mai mulţi trădători
decât România SUA are enorm mai mult neomarxism decât România. Canada este mult
mai pierdută decât România. Secţiile de urgenţe medicale din Europa nu-s mai
bune decât cele din România . In toate ţările de " rangul 1", din
Europa, se fură mult mai mult decât în România . Nu-ţi denigra neamul pentru cǎ
are mii de ani, este comoara ta identitară. Este tot ce ti-a ramas și poți da
copiilor tăi! Restul este praf ȋn vânt..." *** ”Dacă ești
tare ca individ dar prost ca nație, atunci clar ești român! *** ”Romania - o
țară de plâns, în care Normalul trebuie susținut în stradă! O Societate fără
direcție, capturată de un negativism doctrinar, căruia îi slujesc (voit sau nu)
românii din Instituțiile de Forță și cele de Decizie.”
·
Marioara
Nedea: "lucrurile
in Romania merg din ce in ce mai prost cu fiecare an care vine si trece. Pentru
ca toate institutiile colcaie de prosti prosti sustinuti de alti prosti mai
mari. Nu se va schimba nimic in Romania din pacate iar sarrnanii prosti isi vor
inchipui ca sunt regi." *** "CE LE PASĂ LOR? (Parodie la,,Noi vrem
pamant,, de G.Cosbuc) Flămânzi şi goi, făr-adăpost,/ Ne irosim de-atâţia ani./
Muncim mereu dar fără rost,/ Suntem supranumiţi ţigani.../ Parlamentari bătuţi
de vânt /Ce au cu iadul legământ,/ Lovesc mereu, izbesc în noi,/ Suntem săraci,
plini de nevoi Şi sufletele-n piept ne dor./ Dar ce le pasă lor?/ N-avem
palate, nici idoli. /Aceştia ne-au murit ./ Ne chinuim sfârşiţi de boli,/ Chiar
Sfântul Duh ne-a părăsit./ Pământul nostru la străini/ Vândut e-n întregime./
Fac legi doar corbii cei haini,/ Şi taxele cumplit ne dor./ Dar ce le pasă
lor?/ Şi-am vrea şi noi măcar să ştim/ Cât oare, vom răbda?/ Mai vrem o şansă
să trăim./ Să nu murim aşa/ Robiţi în propria-ne ţară,/ Ducând ţărânei dorul,/
De cei ce ne-au făcut de-ocară/ Şi-au sărăcit poporul./ N-avem puteri, suntem
sleiţi/ De-a vremii cruntă soartă./ Şi nu vom deveni părinţi/ Să aşteptăm în
poartă/ Copiii noştri ce cu jind,/ Privi-vor în vitrine,/ Că-n ochii lor ce ne
colind,/ Ne-om face de ruşine./ N-avem plăcere şi nici dor/ Să mai trăim în
case reci,/ Că prea ne osândesc cum vor,/ Smintiţi ce se cred regi./Să nu dea
Dumnezeu cel Sfânt,/ Să facem noi legi
pe pământ./ Când nu vom mai putea răbda,/ Când ţara se va răscula, De-al / urii
negru, aspru vânt,/ Nu vor scăpa.
·
Marinescu
Alcora: Un profesor de
la Sorbona: «Voi, românii, sunteți daci. Coloniștii romani nu au fost latini,
nici măcar italici…» Emmanuel de Martonne (n.1 aprilie 1873, Chabris – d. 24
iulie 1955, Sceaux), a fost un geograf și pedagog francez, binecunoscut în
România interbelică pentru contribuțiile sale esențiale la trasarea granițelor
României Mari, precum și la studierea riguroasă, pentru prima dată în istoria
științei, a geografiei României, a Munților Făgăraș, de a căror frumusețe
sălbatică, neatinsă și pură a fost profund impresionat, numindu-i Alpii
Transilvaniei. Francezul, care a condus publicația Atlasul Franței și a fondat
Institutul de Geografie de la Sorbona, a fost și membru al Academiei Române.
Iată ce a spus el în anul 1928, într-un interviu luat de Virgil Oghina: „Nu pot
înţelege la români mania lor de a se lăuda ca urmaşi ai coloniştilor romani,
ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani şi nici măcar italici, ci
legiuni de mercenari recrutaţi din provinciile estice ale imperiului; chiar şi
administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Priviţi chipul
moţilor, al ţăranilor din regiunea Haţegului şi Făgăraşului, al maramureşenilor
şi bucovinenilor şi veţi recunoaşte figurile dacilor sculptaţi pe Columna de la
Roma. Voi, românii, sunteţi daci, pe aceştia ar trebui românii să-i cunoască
mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură
spirituală şi morală înaltă.”
·
Marioara
Stoica: "Tara
puscariasului Dragnea!
·
Marius
Balacon:
"Românul, în lipsa unui trai decent, a fost condamnat să strângă averi în
sufletul și inima sa.Suntem săraci și profund nefericiți. Ne-au rămas adânc
îngropate în noi doar două cuvinte: ”DOAMNE AJUTĂ”
·
Marius
Mihai Coșerariu: ”Voi,
ce stați la cârma Țării, oare nu vă e rușine/ Să priviți în ochi românii
izgoniți prin țări străine?/ Cum de mai aveți tupeul, nesimțirea, îndrăzneala,/
Să-i mințiți fără rușine, să le spuneți ce-i morala?/ N-aveți pic de demnitate,
derbedei fără onoare,/ Praful s-a ales de Țară, iar pe voi în cot vă doare./ De
treizeci de ani încoace, v-ați crezut tot mai puternici,/ Ați înfometat
poporul, mama voastră de nemernici./ Vă rotiți toți la putere, împărțindu-vă
ciolanul/ Și-ați promis că va fi bine pentru cei săraci…la anul!/ Ați jurat că
veți conduce cu credință și onoare,/ Dar v-ați încălcat cuvântul, voi, jigodii
ordinare./ Din grânarul Europei, cum eram odinioară,/ Când eram cea mai bogată
și mai respectată Țară,/ Am ajuns milogii lumii și trăim din ajutoare,/
Importăm petrol și gaze, apă, sare și mâncare./ Am ajuns ca-n țara noastră, să
plătim umili chirie,/ Să trăim de azi pe mâine și mâncăm pe datorie,/ Ați pus
taxe peste taxe și impozite pe aer,/ Căci pe tot românul, iată, l-ați
considerat un fraier./ Din Grădina Maicii Sfinte cu izvoare cristaline,/
Astăzi, iată, România-i îngropată în ruine,/ Satele sunt pustiite, mamele își
plâng flăcăii,/ Izgoniți de voi, escrocii, trădătorii și lingăii./ Plâng
neputincioși Carpații, defrișați, dați de pomană,/ Urlă-n hohot Bărăganul, care
încă ne dă hrană,/ În icoane lăcrimează sfinții de durerea noastră,/ Marea
Neagră sângerează, plânge Dunărea albastră.// Ați distrus economia, ați vândut
tot din subsoluri,/ Ați umplut Țara de curve, de gunoaie și de moluri,/ Câmpurile
sunt pârloagă, prin păduri vezi numai cioate,/ Am ajuns care pe care și
trăiește cine poate./ Ard bolnavii în spitale, moartea peste tot se-așterne,/
Voi vă-ntreceți în discursuri și promiteți baliverne,/ Educația e scumpă,
școlile sunt de fațadă,/ Boschetari bătuți de soartă trag pe nas la colț de
stradă./ La alegeri ne promiteți c-o să curgă lapte, miere,/ Însă vă uitați
cuvântul, când ajungeți la putere,/ „Nu sunt bani”- aceeași placă și aceleași
vechi motive,/ Dar voi vă plimbați într-una prin Dubai și prin Maldive./ Cât
tupeu, ce nesimțire, lipsă de umanitate,/ Când românu-și cere dreptul, să-i
anunți că nu se poate/ Și să spui că pensionarii, pentru Țară-s o povară,/
Chiar de nu au bani de-o pâine, de tămâie sau de ceară!/ Ne-ați impus legi imorale
și principii globaliste,/ Cum că Crucea și Drapelul nu mai trebuie să existe/
Și ne-ați interzis eroii, care-au dus prin lupte greul,/ Iar în locul lor să
punem fără voie curcubeul./ Asta-i, oare, România, trâmbițată prin campanii,/
Când noi vă votam ca proștii, iar voi desfundați șampanii?/ Ne-ați promis
școli, grădinițe și autostrăzi, spitale,/ Dar voi sunteți subiecte în dosarele
penale./ Blestemați să fiți de-a pururi, vânzători de Neam și Țară,/ Să nu
credeți că poporul, chiar mănâncă tot ce zboară,/ O să vină vremea-n care, cu
toți veți da socoteală,/ Veți răspunde-n fața legii pentru aroganță, fală./
Ce-ați făcut, mă, pentru Țară, pentru-a votului ștampilă?? Auziți cum plâng
românii? Sunteți surzi, nu aveți milă?/ Ați jurat credință țării- nu puterilor
străine,/ De ce gura mamii voastre, nu vă e de noi rușine?/ Unde-i, mă, averea
noastră strânsă cu sudoarea frunții,/ Aurul, petrolul, gazul și câmpiile și
munții?/ De ce ne-ați gonit copiii și-ați înfometat poporul?/ De ce ne-ați
distrus Credința, Limba, Stema, Tricolorul?/ Panarame care sunteți, deghizați
toți prin partide,/ Vă bateți în piept cu pumnul, că…„corupția ucide”./ Unde-i,
mă, dreptatea noastră, dreptul ce ni se cuvine,/ Când voi profitați de lege,
distrugând mereu destine?/ Voi, escroci ce ne conduceți, de aproape sau
departe,/ O să vă primiți răsplata, chiar și dincolo de moarte,/ Vă vom
confisca averea obținută prin hoție/ Și pe toți vă vom trimite-ncolonați la
pușcărie./ Să nu credeți că vreodată veți scăpa basma curată,/ Dumnezeu, vă
iartă, poate ,dar poporul niciodată,/ Pentru lacrimile noastre, pentru morții
fără vină,/ Veți plăti, cu siguranța, chiar pedeapsa cea divină./ Țineți minte
că pământul se învârte ca o roata/ Și-n curând vom fi împreună toți la Marea
Judecată,/ Voi, aici, o duceți bine, căci așa au decis sorții,/ Însă nu uitați
că suntem toți egali în fața morții.
·
Marius-Adrian
Porojnicu: ”În ţara
lui Taie-totul-/ Ciumpăvită şi-ncă vie,/ Vine Moşul, prin omătul/ Cu miros de
sărăcie
·
Matei
Mircea: "O lume
cu cu..-n sus.Dacă există o țară-n care tot ce-i natural și normal să fie
interzis, asta-i România. - În toată lumea civilizată politicienii își
plătesc campaniile electorale. În România sunt plătite de sărăntoci, că așa
le-au spus clanurile mafiote la tv. Cică ”să nu fie tentate să fure”! Și voi
i-ați votat. - În toată lumea civilizată politicienii sunt obligați să spună
sărăntocilor ce fac cu banii publici. În România doar li se spune sărăntocilor
că ”nu mai sunt bani”! Și voi nu ziceți nimic, ba-i mai și votați. -În toată
lumea civilizată, chiar și în Italia, instituțiile de forță ale ”statului” îi
vânează pe mafioți. La noi statul este complicele hoților iar justiția a fost
cumpărată cu șpăgi și sporuri. - În toată lumea civilizată, politicienii
oricât de mafioți ar fi sunt obligați să-și dovedească sursa averilor. La noi
hoților din politică li s-au lăsat ”portițe legislative” pentru a ține la
secret averile și și sursa acestora. - În toată lumea civilizată contractele pe
bani publici sunt transparente iar politicienii mafioți sunt aruncați în stradă
imediat ce-au fost prinși. În România trebuie să ne rugăm de ei ”să plece
acasă”, adică să-și dea demisia. Ba mai mult, politicienilor corupți sărăntocii
le permit să candideze din nou, ba-i mai și votează. Băi fraților, ce
înseamnă să-i vezi pe politicieni cum te fură și să-i lași SĂ TE FURE PÂNĂ TREC
CEI 4 ANI DE MANDAT, fără să te poți atinge de ei, că au ”imunitate”???
·
Matei
Mircioane: ”ROMANIA:
Stat în care prieteniile politice se ramifică adânc în economie.
·
Matrias
Artanis: "Mai nou
apar articole ln presa despre Romanul care e sclav te miri prin ce colt al
planetei si sufera.... chinuit de straini Noi suntem chinuiti acasa, ne
chinuim unii pe altii, ne furam, ne mintim, ne tradam, ne barfim.... cloaca de
paraziti. Sistemul(stapanii lumii) ne-a adus aici, dar si firea noastra
lașa.... suntem alterati pa ADN, nascuti sclavi pt. eternitate, de la Burebista
si pana ln prezent..... am fost doar sclavi, cand ne-am lmpotrivit..... mereu
au aparut tradatorii si repede am plecat bostanul si ne-am proslavit ln fata
stapanului autohoton sau strain. Dupa "revolutie" am devenit si mai
sclavi..... lnsa o facem pe toata planeta, cu pretul demnitatii, al sufletului
si al caracterului.... toate se leaga lntre ele. Romanul e sclav peste tot,
prin definitie gandim si actionam precum sluga mica si proasta(natie de
caracter perfid pa ADN) Romanul.... chiar si acasa.... ln tara lui... tot
sluga estem pt. ca nu rupe pisica ln doua... cand esti nascut lntr-un popor de
slugi.... taci si suporti.... pretentii au vitejii... nu lasii. Neamul asta
perfid omoara si sufoca repede pe unul care are spirit liber, care are idei,
viziune, dorinta nestavilita de libertate ln cuget si simtiriNoi furam si
strigam hotul, noi mintim si urlam dupa adevar, noi tradam si apoi li facem pe
altii tradatori, noi nu ne asumam nimic si nu lntelegem niciodata notiunea de
DEMNITATE sau CURAJ...... Noi nu suntem uniti si nu facem niciodata o
treaba serioasa la nivel macro.... ici colo mai rasar 2-3 care vor sa faca
ceva... DEGEABA...îi sufocam rapid.... Sa lasam ipocriziile, noi ne vindem pe 2
bani, neam de Iude, important e... .....sa ne descurcam..... nu mai conteaza
sufletul, demnitatea, caracterul..... nimic. Romania produce ln proportie de 75
% numai lichele..... sa lasam ipocrizia la o parte.... sa facem un dus rece si
un proces de constiinta rapid.... poate maine ne trezim oameni.....de demnitate
nici nu putem discuta.
·
Maurice
Munteanu: "Romania a ajuns ingropata in
țopism."
·
Maxim
Varvari: "Romanii
- o multime de naivi aflata in permanenta cautare de stapin. *** "cauta
salvarea la cei care le pun la cale sfirsitul
·
Medeleanu
Gherghina: "Tara
care nu te lasa sa mori dar nici sa trăiești.
·
Mihaela
Borzea: "o patrie bătrână cu visele-n
perfuzii.”*** "țara fără calendar
în care veșnic este luni." *** ”Plecat după George, Coșbuc delirează,/
Rebreanu-și rescrie ,,Răscoala,, oftând,/ Manole și ceata, mai nou, emigrează,/
Doar Anele-n ziduri se sting așteptând.
·
Mihaela
Popescu: "Putea
sa fie altfel...Puteam sa scriem la ora asta din afara tarii, pentru ca ici am
fi fost fugăriți, agresați de oamenii lui Potra.Putea sa fie Simion presedinte.
Putea se fie Călin premier.Putea sa fie Severin la Externe. Poate chiar Dragnea
în guvern. Puteam sa avem un guvern PSD -AUR- POT - SOS.Puteam sa avem pana
acum sute de studenți arestați pentru proteste care durau de peste o
luna.Puteam sa avem nu 50 de cimpanzei auristi zbierand în fața Prefecturii.
Puteau sa fie 50 de ciomagari auristi care sa meargă prin centrul orașului și
sa caute bărboși și ochelaristi pentru re-educare.Puteam sa ne pregătim de
referendumul de ieșire din UE, de desființare a DNA, a CCR. Și cel de rupere a
relațiilor cu Moldova și Ucraina. Se desfiintau Digi 24 și Antena3 pentru
subminare, terorism și trădare de țară. Putea ca bacalaureatul din acest an sa
nu se mai susțină, în semn de prețuire pentru votul românilor care l-au făcut
pe George președinte. Și sa se între la facultate (cele agreate de guvern) pe
baza mediei generale. Cu precadere copiii celor de la AUR ca au origini
sănătoase.Putea sa înceapă naționalizarea a sute de companii și sa se dea
românilor acțiuni ca în anii 90.Puteau fi introduse cartele pentru cei care nu
au votat cum trebuie și doar membrii AUR sa obțină bunuri de consum. Se
reintroducerea pașapoartele și gata cu ieșirile din tara pentru cei cu jeansi
și banane Puteau fi toate astea. Asa ca, asa cum sunt, miniștrii lui Bolojan,
buni răi provin din zona democratică a României. Sunt oglinda noastră. Nici noi
nu suntem îngeri, savanți, călugări, toți cu licență Hardvard. Ce avem acum la
Victoria este mai bun decat ce puteam sa avem."- Liviu
Popescu Putea fi Călin Mărincuș la Interne, da' nu s-a vrut, bă, nu s-a
vrut.
·
Mihai
Apian: "Pentru
acest neam (ca și pentru altele), nu există decât un singur îndemn:
"Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" Atât timp cât românii vor fi
mai preocupați de lopata, de pâine, de pogoane și de ciolane decât de libertate
și de dreptate, nimic esențial nu se va schimba în traiul lor. Așa că să-i
vedem pe cei care se ridică, pe cei care își vor risca viața, confortul, pâinea
pentru un ideal. Numai așa vom afla ce preț pun românii pe aceste idealuri! Mă
tem că realitatea e deja la vedere!"
·
Mihai
Cistelican:
"Raport devastator al Departamentului de Stat al SUA despre România: 'Mita
era frecventă în sectorul public!' Impunitatea în cazul autorilor unor abuzuri
la adresa drepturilor omului a continuat să fie o problemă în România, în timp
ce sistemul judiciar a luat măsuri pentru a pune sub acuzare şi a pedepsi
oficialităţile care au comis abuzuri. Totuşi, autorităţile nu au avut la
dispoziţie mecanisme eficiente pentru a face acest lucru şi au amânat
procedurile referitoare la abuzuri şi corupţie în rândul poliţiei, în multe
cazuri rezultatul fiind achitarea, indică raportul pe 2021 al Departamenului de
Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în lume, dat miercuri
publicităţii, relatează Agerpres. ''Autorităţile civile au menţinut un control
eficient asupra serviciilor de informaţii şi agenţiilor de securitate din
subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Au existat informaţii credibile
conform cărora membri ai forţelor de ordine au comis unele abuzuri. Chestiunile
semnificative privind drepturile omului includ relatări credibile despre:
cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea
administraţiei; răspândirea corupţiei grave; lipsa de investigaţii şi
responsabilitate pentru violenţa pe motive de gen, printre care violenţa
sexuală, şi abuzuri ţintite contra persoanelor instituţionalizate cu
dizabilităţi'', arată raportul citat. Documentul notează că, ''la 10 noiembrie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins acuzaţiile contra fostului
preşedinte Ion Iliescu şi fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru
crime împotriva umanităţii comise în timpul Revoluţiei Române din 1989''.
Curtea a întors cazul la Biroul Procurorului Militar. Conform instanţei,
rechizitoriul conţinea câteva nereguli. Biroul Procurorului General a anunţat
că va rescrie şi va depune din nou actul de acuzare. În decembrie continua
anchetarea fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman, a
fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi a fostului director al Serviciului
Român de Informaţii Virgil Măgureanu pentru crime împotriva umanităţii comise
în timpul ''mineriadei'' din 1990. Inculpaţii au fost acuzaţi de aducerea a mii
de mineri la Bucureşti pentru a ataca demonstranţii care se opuneau regimului
Iliescu. ''Referitor la tortură şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane
sau degradante, Constituţia interzice astfel de practici, dar au existat
informaţii de la ONG-uri şi media conform cărora poliţia şi jandarmeria au
comis abuzuri contra romilor, solicitanţilor de azil, minorilor şi altor
persoane în primul rând cu forţă excesivă, inclusiv bătăi. În timpul anului au
continuat investigaţiile autorităţilor în două cazuri de exploatare sexuală şi
abuz de către români din trupele de menţinere a păcii, raportate iniţial în
2017. Cazurile au implicat observatori militari desfăşuraţi în cadrul Misiunii
ONU de stabilizare în RD Congo. Un caz a implicat un presupus abuz sexual
(viol) contra unui minor. Respectivul membru al trupelor de menţinere a păcii a
fost repatriat de Naţiunile Unite. Celălalt caz a implicat o presupusă
exploatare sexuală'', menţionează raportul Departamentului de Stat al SUA.
Documentul evidenţiază că impunitatea a fost o problemă semnificativă la
nivelul forţelor de ordine, în special în interiorul poliţiei şi al
jandarmeriei. Ofiţeri de poliţie au fost frecvent exoneraţi în cazuri de
presupuse bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante. Printre
măsurile luate de guvernul român pentru a creşte gradul de respectare a
drepturilor omului de către forţele de ordine sunt amintite instruirea
membrilor poliţiei şi jandarmeriei cu privire la o gamă largă de chestiuni
privind drepturile omului, printre care egalitatea de gen, abuzuri contra
copiilor, prevenirea torturii şi violenţa pe motive de gen, şi alocarea în
şcolile şi academia de poliţie a mai multor locuri pentru admitere deschise
special pentru persoanele de etnie romă. O altă chestiune reţinută în raport
este reprezentată de condiţiile dure din penitenciarele din România,
închisorile fiind suprapopulate şi neîndeplinind standardele internaţionale. O
problemă ce continuă să fie raportată este abuzarea deţinuţilor de către
autorităţi şi alţi deţinuţi. Potrivit datelor oficiale, suprapopularea este
problematică mai ales în acele penitenciare care nu respectă standardul de
suprafaţă pentru fiecare deţinut, stabilit de către Consiliul Europei. Unele
închisori oferă asistenţă medicală insuficientă şi deţinuţii s-au plâns de
calitatea şi uneori insuficienţa hranei. "Constituţia prevede un sistem judiciar
independent, deşi în practică guvernul nu a respectat complet independenţa şi
imparţialitatea judecătorilor'', notează raportul Departamentului de Stat
american. Acesta insistă asupra faptului că, în pofida deciziei din 18 mai a
Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia Secţia de
Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) contravine dreptului UE,
guvernul român nu a desfiinţat entitatea în cauză. ''Constituţia prevede
libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi altor media, iar
guvernul a respectat parţial acest drept. Organizaţiile de media independente
au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanisme de finanţare corupte,
precum şi politici editoriale subordonate intereselor partidelor şi patronilor.
Reporteri şi reprezentanţi ai societăţii civile au afirmat că libertatea lor de
exprimare a fost de asemenea limitată de accesul restricţionat la informaţiile
de interes public emise de guvern şi instituţii publice, printre care
cheltuieli, contracte sau oferte implicând fonduri publice'', subliniază
raportul Departamentului de Stat.Raportul aminteşte, printre altele, cazul din
11 decembrie al reţinerii jurnalistei italiene Lucia Goracci şi echipei sale de
la postul public de televiziune RAI, de către poliţia din Bucureşti, la cererea
senatoarei Diana Şoşoacă, care i-a ţinut împotriva voinţei lor pe jurnalişti în
biroul său în timpul unui interviu, convenit anterior, referitor la opiniile
antivaccinare ale senatoarei.De asemenea, este menţionat cazul fostului rector al
Academiei de Poliţie Adrian Iacob şi al pro-rectorului Mihail Marcoci,
condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare, 120 de ore de muncă în
serviciul comunităţii şi despăgubiri de 80.000 lei pentru incitarea unui ofiţer
de poliţie la şantaj şi ameninţarea cu moartea contra jurnalistei Emilia
Şercan, după ce aceasta scrisese despre cazuri de plagiat în tezele de doctorat
de la respectiva instituţie de învăţământ superior. Raportul aminteşte şi de
cazul primarului sectorului 4 din Bucureşti, Daniel Băluţă, care a înaintat
peste 30 de dosare civile şi plângeri administrative împotriva cotidianului
Libertatea şi a cerut publicaţiei să nu mai menţioneze numele său. Documentul
menţionează că practicile specifice corupţiei rămân răspândite în pofida
punerii sub acuzare a unor înalţi demnitari, existând numeroase relatări despre
cazuri de corupţie legate de guvern, unele cu impunitate. "Corupţia şi
utilizarea incorectă a fondurilor publice a fost larg răspândită'', afirmă
Departamentul de Stat american în raportul său, care aminteşte de cazul
primarului sectorului 3 din Bucureşti, Robert Negoiţă, care între 2012 şi 2014
a direcţionat fonduri publice în valoare de 83 milioane euro către o reţea de
companii offshore legate de familia sa. Raportul scrie că mita a fost un lucru
comun în sectorul public, în special în sănătate, precizând că, în timpul
pandemiei de COVID-19, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a lansat mai multe
anchete asupra unor fraude privind achiziţii de echipamente de protecţie
personală şi de ventilatoare. O altă problemă gravă, pe care guvernul român nu
a soluţionat-o eficient, a continuat să fie violenţa pe motiv de gen, inclusiv
violenţa domestică. Tribunalele au judecat doar foarte puţine cazuri de
violenţă domestică. Numeroase cazuri au fost închise înainte de proces atunci
când presupusele victime au renunţat la acuzaţii. ''Guvernul nu a aplicat
eficient nici legea penală care interzice hărţuirea sexuală, definită ca
solicitare repetată de favoruri sexuale într-o relaţie de muncă sau o relaţie
similară. Conform ONG-urilor, de multe ori poliţia a luat în derâdere victimele
hărţuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângeri'', mai
arată raportul Departamentului de Stat american. Referitor la discriminare,
guvernul român nu a pus în aplicare eficient legea privind combaterea
discriminării între bărbaţi şi femei. Au existat cazuri de discriminare a
femeilor în legătură cu căsătoria, divorţul, custodia copilului, angajare,
obţinerea de credite bancar, deţinerea sau gestionarea unei afaceri sau
proprietăţi, educaţie, procese judiciare. ''Conform legii, discriminarea şi
hărţuirea bazate pe criterii rasiale se pedepseşte cu o amendă civilă cu
excepţia cazurilor când sunt aplicabile prevederi ale codului penal. Punerile
sub acuzare pe baza discriminării şi violenţei contra minorităţilor etnice sau
rasiale au fost rare'', scrie raportul. Potrivit raportului Departamentului de
Stat, discriminarea romilor a continuat să fie o problemă. Lipsa documentelor
de identitate a făcut ca numeroşi romi să fie excluşi de la participarea la
alegeri, primirea de beneficii sociale, accesul la asigurări de sănătate,
obţinerea de acte de proprietate şi participarea la piaţa forţei de muncă.
''Etnici maghiari au continuat să raporteze cazuri de discriminare legată în
principal de utilizarea limbii maghiare. Ei au relatat că guvernul nu aplică
legea care prevede că minorităţile etnice sunt îndreptăţite să interacţioneze
cu autorităţile locale în limba lor maternă în localităţile unde minoritatea
constituie cel puţin 20% din populaţie'', adaugă documentul. Raportul
menţionează că în timpul anului analizat s-au produs acte de antisemitism în
România, unde potrivit recensământului din 2011 populaţia evreiască numără
3.271 de persoane. Este amintit incidentul de la Bistriţa, din 12 septembrie,
când persoane necunoscute au vandalizat un monument dedicat evreilor deportaţi
la Auschwitz şi Birkenau. De asemenea, este reţinut faptul că la 18 martie,
directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, actriţa Maia Morgenstern, a declarat pe
social media că, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai teatrelor şi ai
altor instituţii culturale, unul dintre participanţi a folosit expresii
antisemite calomnioase. ''Într-o declaraţie adoptată pe 31 martie, parlamentul
a declarat că incidentele antisemite sunt în creştere şi a condamnat
tentativele de glorificare a criminalilor de război şi ameninţările primite de
Morgenstern'', adaugă raportul Departamentului de Stat al SUA. Acesta
precizează că, potrivit Institutului Elie Wiesel, străzi, organizaţii, şcoli
sau biblioteci au continuat să fie numite după persoane condamnate pentru crime
de război sau crime împotriva umanităţii. În legătură cu discriminarea pe motiv
de orientare sexuală şi identitate de gen, raportul Departamentului de Stat
notează că, potrivit ACCEPT, infracţiunile bazate pe ură sunt subraportate, iar
autorităţile române nu au iniţiat din 2006 nicio punere sub acuzare pentru
infracţiuni bazate pe ură contra persoanelor LGBTQI+. Raportul mai arată că,
deşi legea interzice toate formele de muncă forţată sau obligatorie, au existat
relatări despre continuarea unor asemenea practici, în multe cazuri fiind
implicaţi romi, persoane cu dizabilităţi şi copii, iar guvernul nu a pus în
aplicare legea în mod efectiv şi a luat măsuri limitate pentru a împiedica
aceste forme de muncă. Munca nedeclarată a continuat să afecteze angajaţi în
sectoarele agricol, al construcţiilor, al vânzărilor cu amănuntul şi HoReCa. În
2013 munca nedeclarată a reprezentat 18,9% din veniturile totale din sectorul
privat. În 2019, aproximativ 25% dintre români au recunoscut că au lucrat
într-o formă de muncă nedeclarată şi 44% cunoşteau pe cineva care a lucrat în
forma de muncă nedeclarată.
·
Mihai
Eminescu: ”Noi trebuie
să fim o ţară de cultură în această parte înăsprită a lumii." *** ”sau țara aceasta să fie în adevăr
românească, sau nici nu merită să fie.”*** ”Unii români își urăsc țara lor mai
rău și mai cumplit decât străinii. O privesc ca un exil, ca o supărătoare
condiție a existenței lor…ei sunt - cum spun înșiși, români de naștere,
francezi de inimă - și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri
avantajele pe care le dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult… cu
toții!” ***”Nu cunosc mandrie mai mare decat sa fii roman.” ***”Sau tara asta
sa fie in adevar romanesca, sau nici nu merita sa fie!”
·
Mihai
Luminosu: ”Orbii nu
pot vedea lumina fiindcă n-au ochi. Peste o mie de ani poate le vor crește
ochii romanilor. Rămâne tot așa cum a fost de 2000 de ani. ***NT: ce sa mai
vada romanii? tot ce se vede este ca niste haidamaci ne-au inconjurat cu
batele. Cine misca primeste o bata in cap. Este nevoie de un curajos sau de un
organizator? Un curajos se ratoieste la putere si, daca nu este pus de ei sa
faca aceasta, este omorat. Un organizator nu se expune, ci organizeaza sclavii
pe sest. Avem organizatori? Da, căcălau! De ce nu reuseste niciunul? Ca romanii
au in gena supunerea, imprimata de biserica. Pentru ca romanii sunt obisnuiti
sa traiasca chiar si in temnita. Pentru ca trairea nu este conditionata de
libertate. A trai inseamna a te multumi cu foarte putin, cum omul traia la
inceputurile sale, in pesteri. Daca ai o pereche care se simte bine cu tine,
nu-ti mai trebuie nimic. Evolutia a adus beneficii si ultimului om, chiar daca
putine - un aparat de radio cu stiri si muzica, o lumina de la bec, un cutit,
un cuib cu acoperis, focul, roata... sunt elemente care usureaza trairea. Apoi
faptul ca poti gandi si visa, faptul ca poti crea, acestea sunt daruri care pot
aduce fericirea. Cea mai mare intelepciune, zic inteleptii lumii, este sa iei
realitatea asa cum este, fiindca in lupta pentru a o schimba iti risipesti
nisipul din clepsidra. Asadar, a trai e una, a lupta pentru o lume perfecta
este alta mancare de peste. Trebuie admirati oamenii care sufera de
nelibertate, de nedreptate, de nelege. Dar a schimba lumea este un vis, visul
acestora, cand schimbarea a facut-o deja raii lumii, dupa chipul si asemanarea
lor. Sa te bati cu ei este moarte sigura. Doar un geniu ii poate opri. Pentru
asta trebuie sa se adune la un loc cei care se cred genii si sa ajunga impreuna
la o singura concluzie. Astazi ni se ofera, din toate directiile, solutii tare
proaste, care ne fac si mai multa suferinta. Dv aveti o solutie sau asteptati
sa schimbe lumea altcineva? Daca o aveti, haideti s-o discutam aici si acum. Va
este frica? Daca va este frica, stati acasa.
·
Mihai
Lungu: ”E dusa tara,
ce mai conteaza vorbe, partide?? Noi ramanem tot ca prostii, aceasta casta
securoida nu poate fi invinsa! Nu le pasa!!
·
Mihai
Marinescu: ”Zic
filozofii ca traim intr-o societate schizofrenica, kitsch-zata, ghetoizata si
intr-un relativism moral fara precedent.
·
Mihai
Moise: ”In Romania
spitalele sunt " varza". Te duci cu o boala si te intorci cu trei. -
Invatamintul " la pamint. Infrastructura " jalnica" Salariile
" de mizerie" Coruptia " in top" Hotia " la ea
acasa" Legile si justitia " tocanita olteneasca" Respectul
" s-a dus" Politicienii, guvernantii, organele de control si aparare
a cetateanului " strivite la menghina " Si lista poate continua ! Da
.....Romania e frumoasa. Dar nu uitati asta nu-i de ajuns ca sa traiesti
civilizat si cu orgoliul de a fi stapin la tine acasa. Dealtfel eu care am
vazut de vreo 26 de ani tari.....va pot spune ca nu numai tara noastra e
frumoasa./ mai sunt si altele. Numai ca in acele ( altele) poti trai bine si
esti respectat. Ceea ce in romania nu se intimpla !"
·
Mihai
Negoita: "Tara
sărăciei.
·
Mihai
Serban: „Europa
vândută pe pâine ne urăște pentru tot ceea ce suntem și reprezentăm ca
popor! In Occident poți spune absolut
orice iți trece prin minte, atâta timp cât nu deranjezi grila oficială de
gândire! Orice poziție, idee sau revendicare a fost interzisă! Libertatea de
gândire și a cuvântului sunt la fel de îngrădite astăzi în Vest, precum erau în
România lui Hannah Robinsohn Pauker. Preferința non valorilor umaniste sunt
asumate pe față! În Occident, nu ai voie să spui că democrația
reprezentativă este o formă ascunsă de dictatură financiară! Nu ai voie nici să
spui că nu te mai simți în siguranță în propria țară simțind agresiunea
constantă și crescândă, dar nu a teroriștilor deghizați, ci a guvernelor
împotriva propriilor popoare! Suntem reprezentanții unei generații mințite,
legate la ochi, manipulată, vândută, dezmoștenită și împinsă spre buza
prăpastiei. Procedura de lichidare a fost inițiată - percepția noastră asupra
realității a fost reformată din temelie! Pentru a avansa în viață nu este
destul să mergi: trebuie să mergi în direcția potrivită! ”
·
Mihail
Ispan: ”Europa se
întinde de la orașul Sagres, Portugalia, până la munții Ural. Distanța pe șosea
dintre București și Sagres este de cam 4.000 km. Distanța pe șosea dintre
București și munții Ural este de cam 4.000 km. Foarte mulți oameni consideră că
România ar fi o țară care s-ar afla în estul Europei. România nu se află în
estul Europei, ci chiar în centru Europei.
·
Mihail
Kogălniceanu: ”Noi,
Românii de dincoace de Carpaţi, ocupăm azi un loc respectabil între naţiunile
de sine stătătoare. Suntem stăpâni pe destinele noastre iar viitorul nostru
atârnă numai de noi; de inteligenţa, de prudenţa, de energia ce vom şti a
dezvolta în mijlocul pericolelor ce ne-ar ameninţa.
·
Mihail
Neamtu: ”Pas cu pas,
atingem fundul sacului. Lux pentru nomenclatură, sărăcie pentru popor, clemență
pentru hoți, taxe pentru cei care muncesc. Sate depopulate și primării
aglomerate. Fonduri publice sifonate. Premii pentru lingușitori, nepotism
cronicizat, forme fără fond, exodul creierelor, declinul școlii, orașe fără
librării, propagandă pe bani publici, mituirea ziariștilor, parvenitism și furt
intelectual, impostură morală, lupi în haine de oaie. Iată rețeta perfectă pentru falimentarea
uneia dintre cele mai frumoase țări europene.”*** "Poporul nostru nu se va
face bine până nu va înlocui înjurătura cu binecuvântarea, lingușeala cu
demnitatea, golănia cu educația, bârfa cu admirația. Suntem un neam risipit în
lume, zdrobit de marile depărtări, deșirat lăuntric, vlăguit și apăsat,
neiubitor de carte, mai umblat pe la crâșme decât prin biserici, cu familii
dezbinate-n stradă sau prin tribunale, cu bătrâni întristați și nepoți
părăsiți. Părinții se ceartă de față cu copiii. Copiii, mai târziu, își uită părinții.
Ne autosabotăm cu zel străin de Dumnezeu. Răutatea gratuită-n trafic, pizma,
resentimentul și insulta grea — toate produc o viață socială de coșmar. Pe
lângă autostrăzi și spitale, România are nevoie de un imens pansament
sufletesc, de iertare și binecuvântare. **"Nesocotim eroii, umilim
dascălii, vandalizăm statuile, ardem steagul național (și arborăm drapelul
sexual), batjocorim soldații, hulim polițiștii, denigrăm slujitorii altarelor,
însă vrem să impunem copiilor educația sexuală încă din primii ani de
grădiniță... Și dăi, și luptă... Copiem din Occident formele fără fond, iar nu
lucrurile bune și serioase. Mimetismul pseudocultural și maimuțăreala artistică
iau locul atitudinii curajoase, individualismului creator sau gândirii libere.
Rezultatul? Oameni educați, înzestrați cu o evidentă inteligență tehnică (buni
la statistică, filozofie, economie, arhitectură sau matematică) ajung niște
frunze uscate, bătute de vânt. **"Trăim într-o lume în care echivalăm
progresul cu nașterea de tehnologii noi. În Franța, faimosul TGV (train à
grande vitesse) parcurge distanța între Paris și Lyon în doar două ceasuri.
Suntem conectați la rețele, ne pregătim de revoluția 5G, privim fascinați
turația motoarelor. Pasionații de Formula 1 știu bine ce anume secretă adrenalina.
Ne place mâncare procesată și livrată rapid (fast-food). Cumpărăm tablete cu
microprocesoare ultraperformante. Utilitarismul nostru de import american se
reduce la un singur criteriu: celeritatea sau velocitatea („speed”). Vrem ca
totul să se întâmple cu viteza luminii (situată undeva la 300.000 de kilometri
pe secundă). O rază de lumină ajunge din centrul galaxiei noastre până pe
Pământ în opt minute și șaptesprezece secunde. Cu toate acestea, textele sacre
și învățăturile stoice ne predau lecția răbdării. Deși alergăm frenetic între
atâtea puncte ale biografiei, mișcarea noastră e centrifugă: confundăm
scopurile mărunte cu însuși sensul vieții.
·
Mihaila
Toader: "Tara
care a vandut ce era mai de pret
·
Mihalcea
Nicolae:
"Tiganiada.
·
Mina
Vasile: "Țara soarelui apune...
·
Mircea
Badea: ”Romanii,
"Captivi într-o paradigmă de cretinism".
·
Mircea
Badulescu: "După
cele câteva sute de kilometri parcurşi în România, sentimentul pe care îl
încerci este că ai avut noroc şi de data asta. A rămâne în viaţă după o
călătorie pe drumurile româneşti este un miracol. Nu am putut să-l înţeleg pe
tatăl din Timişoara, însoţit de soţia lui şi de cei doi copii, într-o rablă de
Fiat, înverşunat să depăşească pe linie continuă pe o porţiune unde se circulă
cu 100 km/h, pentru a rămâne apoi în coloană timp de o oră. Sau pe şoferul
sucevean cu un Picasso vechi abia ţinându-se pe roţi din cauza numarului de
pasageri, efectuând depăşiri de fiecare dată la limita impactului cu cel venind
din faţă. De unde acest instinct sălbatic, de unde această nebună rivalitate,
suicidară şi criminală, care îi transformă pe şoferii români în brute
inconştiente şi care te face pe tine, participant la trafic, o victimă
potenţială? A nu muri pe şosele româneşti este cu adevărat o minune care se
produce în fiecare zi pentru unii dintre noi. Pentru alţii nu.
·
Mircea
Bravo: „Românul
epatează, românul vrea să-și dea cu părerea, toți avem un instinct de cocalari
în noi”.
·
Mircea
Daneliuc: „Pe aici,
prin România, sunt din ce în ce mai puțini vorbitori de limba română.”
·
Mircea
Eliade: ”Nu cred că se
află ţară europeană in care să fie atâţia intelectuali cărora sa le fie ruşine
de neamul lor”. *** "A nu mai fi român! (1934) A apărut acum, de curând, o
nouă modă printre tinerii intelectuali şi scriitori: a nu mai fi români, a regreta
că sunt români, a pune la îndoială existenţa unui specific naţional şi chiar
posibilitatea inteligenţei creatoare a elementului românesc. Să ne înţelegem
bine: tinerii aceştia nu depăşesc naţionalul pentru a simţi şi gândi valorile
universale; ei nu spun: “Nu mai sunt român, pentru că sunt înainte de toate om,
şi cuget numai prin acest criteriu universal şi etern”. Tinerii aceştia nu
dispreţuiesc românismul pentru că sunt comunişti sau anarhişti, sau mai ştiu eu
ce sectă social-universală. Nu. Ei, pur şi simplu, regretă că sunt români şi ar
vrea să fie (o mărturisesc) orice altă naţie de pe lume, chinezi, unguri,
nemţi, scandinavi, ruşi, spanioli; orice, numai români – nu. S-au săturat până
în gât de destinul acesta de a fi şi a rămâne român. Şi caută prin orice fel de
argumentare (istorică, filozofică, literară) să demonstreze că românii sunt o
rasă incapabilă de gândire, de eroism, de probleme filozofice, de creaţie
artistică şi aşa mai departe. Unul dintre ei se îndoieşte demult de realitatea
unui neam românesc războinic, încât îşi propune să citească istoria Imperiului
Otoman a lui Hammer, ca să verifice dacă într-adevăr s-au luptat vreodată
românii cu turcii şi i-au învins! Altul crede că orice creier care contează în
istoria şi cultura “românească” nu e de origine română. Cantemir, Kogălniceanu,
Eminescu, Haşdeu, Conta, Maiorescu,
Iorga, Pârvan etc. – toţi, dar absolut toţi sunt străini. Sunt slavi,
ovrei, armeni, nemţi, orice; dar nu pot fi români, românii nu pot crea, nu pot
judeca; românii sunt deştepţi, sunt şmecheri, dar nu sunt nici gânditori, nici
creatori. Dacă le pronunţi vreun nume despre care se ştie sigur că e românesc,
au alte argumente. Este din Oltenia? Sânge sârbesc. Este din Moldova? Moldova
întreagă e slavizată. Din Transilvania? Sânge unguresc. Cunosc câțiva moldoveni
care spun cu mândrie: “Am sânge grecesc!” sau “Strămoşu-meu a fost rus”.
Singura lor şansă de a fi oameni adevăraţi este de a-şi dovedi că originea lor
nu este curat românească. Nu cred că se află ţară europeană în care să existe
atâția intelectuali cărora să le fie ruşine de neamul lor, să-i caute cu atât a
frenezie defectele, să-şi bată joc de trecutul lui şi să mărturisească în gura
mare că ar prefera să aparţină, prin naştere, altei ţări. Toţi tinerii aceştia
au de făcut obiecţii neamului românesc. Mai întâi, spun ei, românii sunt
deştepţi, şi asta îi împiedică să aibă drame interioare, să cunoască
profunzimile sufletului omenesc; îi împiedică să aibă probleme. Cine nu are
probleme sufleteşti, cine nu capătă insomnii din cauza meditaţiilor şi
agoniilor, cine nu e în pragul nebuniei şi al sinuciderii, cine nu ajunge
pentru zece ani neurastenic, cine nu urlă “Neant! Agonie! Zădărnicie!”, cine nu
se dă cu capul de pereţi ca să afle “autenticitatea”, “spiritualitatea” şi “viaţa
interioară” – acela nu poate fi om, nu poate cunoaşte valorile vieţii şi ale
culturii, nu poate crea nimic. Românii sunt deştepţi – ce oroare! Unde poate
duce deşteptăciunea? La ce-ţi foloseşte faptul că poţi cunoaşte, superficial,
realitatea – când îţi lipseşte facultatea de a imagina probleme, îţi lipseşte
boala prin care poţi întrezări moartea şi existenţa, îţi lipsesc înseşi
elementele dramei lăuntrice? Tinerii aceştia sunt supăraţi pe neamul românesc
pentru că românii nu au drame, nu au conflicte şi nu se sinucid din desperare
metafizică. Tinerii au descoperit o întreagă literatură europeană de metafizică
şi etică a desperării. Şi, pentru că desperarea este un sentiment necunoscut
românului (care a rămas, în pofida atâtor erezii şi culturalizări, drept-credincios
Bisericii Răsăritene), tinerii intelectuali au dedus stupiditatea iremediabilă
a acestui neam. (…) Alimentaţi de lecturi europene, mimând drame europene,
voind cu orice preţ o spiritualitate care să semene chiar numai exterior cu
spiritualitatea occidentală sau rusă – tinerii n-au înţeles nimic din geniul
acestui popor românesc, bântuit de atâtea păcate, având nenumărate lipsuri, dar
strălucind totuşi cu o inteligenţă şi o simţire proprie. Tinerii au reacţionat
împotriva curentului de acum 10-12 ani, pornit de la Gândirea şi Ideea
Europeană (Pârvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic; originale sunt
tot în cursurile şi publicaţiile lui N. Iorga), care proclamase
“autohtonismul”, “specificul etnic” în artă şi în gândire şi încercase cea dintâi
filozofie ortodoxă prin crearea tipologiei româneşti. Cauzele acestei reacţiuni
(care a început prin a fi pur spirituală, pentru a ajunge în deplin nihilism,
negaţie a istoriei, relativism în cultură, disoluţia conceptelor critice etc.)
sunt mult prea interesante şi prea aproape de noi ca să ne încumetăm să le
discutăm în acest articol. De altfel, nici n-am încercat aici să cercetăm
întreg fenomenul “a nu mai fi român”, ci numai să denunţăm câteva din
aberaţiile ultimei mode intelectuale. Aceia care desperează de destinul de a se
fi născut români judecă strâmb meritele şi defectele poporului. Ei vor
problematici, îndoieli, eroism – iar poporului român îi e cu totul străină
îndoiala şi despre eroi are o concepţie cu totul familiară. Pentru un tânăr
intelectual, credinţa şi îndoiala au valoare filozofică, deschid căile
meditaţiei, pun probleme; pentru un ţăran român nu există îndoială, el crede
firesc (aşa cum curg apele, cum cresc florile), fără “probleme” (ţăranul român
este realist; vezi colecţiile de proverbe, ca să înţelegi cum a reacţionat el
contra încercărilor de idealism, de criticism aduse de popoarele cu care a
intrat în legătură). (…) Este adevărat că poporul românesc suferă de multe
păcate, este adevărat că ne lipsesc multe axe – dar aceasta e condiţia noastră
umană, acestea sunt posibilităţile noastre de a atinge universalitatea. Putem
pleca de la ele sau le putem ignora pur şi simplu. Dar nu e nici cavaleresc,
nici eficace să ne fie ruşine că ne-am născut români, numai pentru simplul
motiv că nu găsim în valenţele româneşti ceea ce vrea Şestov sau Dostoievski.
„Noi, ROMÂNII, nu avem niciun motiv să idolatrizăm Istoria. Printre neamurile
fără noroc, ne numărăm în frunte.” "Cu ce am idolatriza, noi, românii,
Istoria? Descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și
praful s-a ales de el; nici măcar limba nu i se mai cunoaște.”*** "Ca să
supraviețuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decât s-au cheltuit alte
neamuri să cucerească pământul”
·
Mircea
Marian: ”O zi
obișnuită la Spitalul Județean Constanța. Relatarea soției unui pacient:
“Tavanul i-a picat soţului meu în cap. Şi după ce i-a căzut bucata aia de
rigips, de tavan fals, a căzut şi prima pisică. Ne-am dat pe partea dreaptă cu
targa când într-o fracţiune de secundă a căzut şi a doua placă. I-a căzut pe perfuzie şi pe burta soţului,
când a doua pisică i-a căzut pe faţă cu ghearele“.Femeia se plânge asistentei.
Răspunsul asistentei: “Ce vă speriaţi, doamnă? Mie acum două zile mi-a căzut
tavanul în cap şi pisica pe umăr“. Yep, un spital de stat, care e încă deschis.
Și pisicile continuă să cadă, probabil
·
Mircea
Ursei: ”Pe Terra sunt
state fel de fel,/ Populate cu patrioţi şi înţelepţi,/ La noi, în România,
există unul paralel/ Şi altul în poziţie de drepţi.
·
Mircea
Vintilescu: "Noi,
românii, plătim taxe și impozite unui stat care nu numai că și-a propus să nu
ne respecte nici un drept fundamental al omului ce este înscris și garantat în
Constituția României, dar să le și încalce cu brutalitate și să ne transforme
pe noi cetățenii onești, în niște cobai pentru diverse experimente pe viu, în
donatori de organe, sau cel mai grav lucru, în sclavi dar fără drepturile
acordate în trecut sclavilor."
·
Mircea
Vulcănescu: ”Ce
înseamnă a fi român: Eu nu am nevoie să
cred în neamul meu. Eu ştiu sau nu ştiu.Problema nu e: ce trebuie să fac? Ci:
sunt sau nu sunt în adevărul lui?Dacă eşti în acest adevăr, dacă eşti cum se
cade să fii, atunci lupta nu poate avea alt sens decât atât să împiedici
irosirea a ceea ce e şi, prin faptul că este, are preţ.Conservare, deci, şi
nicidecum revoluţie şi răsturnare. Asta şi numai asta este: a fi
român!"***„A fi român înseamnă a fi om într-un anumit fel. Ca atare,
noţiunea de român nu este o soluţie alterabilă. Şi totuşi, în realitate,
fiecare din noi este alterabil. Aici se impune o distincţie de planuri.
Românitatea e o caracteristică spirituală imuabilă. Ce poţi face este s-o
recunoşti, s-o identifici, să i te subordonezi sau s-o înlături. În ce măsură
poţi s-o faci într-adevăr fără a te rata, e altceva! Dar, în vreme ce fiecare
individ viu (sau chiar colectivitatea, ca viaţă socială, ca realitate
sui-generis între spirit şi natură) este alterabil, adică îşi poartă odată cu
viaţa riscul nefiinţei, românitatea, ea, e inalterabilă în firea ei. I te poţi
subsuma sau te poţi distruge, dar nu o poţi schimba”
·
Mirel
Palada: "Zilele
astea a murit tatăl meu. Azi l-am îngropat. Drept pentru care n-o să mai am
răbdare cu voi și nici n-o să vă menajez și o să spun lucrurilor pe nume, scurt
și la obiect. O să folosesc vocea tatălui meu de dincolo de mormînt și o să
spun ce trebuie spus. Sînteți niște proști. Sîntem niște proști. Românii sînt
niște proști. Românii nu sînt proști pentru că n-ar fi inteligenți. Nici pe
departe. Sîntem la fel de deștepți ca toți ceilalți. Ci doar pentru că n-avem
curaj și avem suflet de slugi. Eu, de neam, sînt din Telega. Jumătate din
Moldova, după mamă. Dar după tată și după viață din Telega. Născut, crescut și
trăit în Telega, în miezul Munteniei. Acum, cînd scriu aceste rînduri, sînt în
Telega, proaspăt epuizat după înmormîntare. E seară. E frig în casă, că am
oprit focul. Mă pregătesc să pornesc spre București. Dar nu mă ridic de aici
pînă nu vă spun ce am de zis. Să vă spun că sînteți niște proști. Mai deunăzi,
săptămînile trecute, am trecut pe lîngă Salzburg. Puteam să ne oprim. Nu ne-am
oprit. Nu contează. Am fost în alți ani. Știu orașul destul de bine. Știți ce
înseamnă Salzburg? Salz și Burg. Sare și oraș. Orașul sării. Știți ce înseamnă
Telega? O căruță mai mică. Căruța cu care se căra sarea. Știți ce au în comun
Telega și Salzburgul? Din ambele locuri s-a scos sare sute de ani de zile.
Știți prin ce diferă Telega de Salzburg? Prin toate celelalte, mă proștilor mă.
Telega, fundul pămîntului, o comună săracă, depopulată, plină de oameni bătrîni
și lipsiți de speranță. Salzburg, unul din cele mai șic și mai scumpe și mai
bogate orașe ale lumii. Și din Telega, și din Salzburg, s-a scos sare sute de
ani de zile. Mai abitir, din Telega s-a scos și petrol o sută de ani de zile.
Cu petrolul din Telega și Buștenari, satul său aparținător de peste deal,
Germania a făcut al doilea război mondial, alimentîndu-și tancurile și urgia de
armată pînă în coasta Stalingradului. Telega a mustit de resurse. Sare. Petrol.
Cele ce fac lumea să se învîrtă și să funcționeze. În Telega, de cinci sute de
ani, de cînd se exploatează măruntaiele acestui pămînt sărac, dar al dracului
de bogat în adîncuri, un ban n-a rămas aici. Nu cinci la sută. Nu zero virgulă
cinci la sută.Nu zero virgulă zero cinci la sută. Nimic n-a rămas aici. Nimic, mă proștilor,
nimic. Futu-vă Dumnezeii mamilor voastre de proști: NIMIC! Totul a luat drumul
străinătății. Și Telega a rămas un loc prost și sărac și blestemat. Sarea s-a
scos sute de ani. A luat drumul Imperiului. Către sultan. Către Stambul. Un drum
din București chiar așa se numește: Drumul Sării. Locul pe unde căruțele pline
cu sare din Telega și din Slănic Prahova treceau la vale, spre sud, spre
Giurgiu și de acolo mai departe spre capitala Imperiului. Căruțe cu sare. Adică
teleguțe. Venite din Telega. Nici un sfanț de plus valoare n-a rămas în Telega.
Oameni proști și săraci și slugi au scos sarea, care s-a dus la sultan. Apoi au
dat de petrol, acum o sută și ceva de ani. Și au luat-o de la capăt. Oameni
proști și săraci și slugi au scos petrolul pentru multinaționalele acelei vremi.
Pentru anglo-olandezii de la „Astra Română”. Pe urmă pentru nemții naziști. Pe
urmă pentru ruși. Auzi tu tupeu pe capul lor de ticăloși: stăpîni
anglo-olandezi care își spuneau „Astra Română”. Unii au crescut firav pe lîngă
aceste multinaționale și au dat să facă cheag. Dar a venit al doilea război
mondial și au luat germanii tot. Apoi au venit rușii și au luat rușii tot, după
ce i-au învins pe nemți și i-au băgat pe chiaburi la Canal și la pușcărie și
ne-au pus să plătim pagube de război. Trenuri întregi cu vagoane cu cereale
cherestea uraniu petrol. Trenuri de petrol supte de la Telega. Un leu n-a rămas
aici. Nimic, mă proștilor. Nimic. Nici o marcă germană. Nici o rublă sovietică
n-a rămas aici. Nici un dolar american. Nici o liră sterlină. Nici un gulden de
la ticăloșii de olandezi. Nici un leu de la ticăloșii de comuniști, care au
confiscat tot și au băgat oamenii în pușcărie. Nimic. Nimic. Praful s-a ales.
Nimic n-a rămas de pe urma sării, decît niște găuri în pămînt cu apă sărată în
jurul cărora țopăie niște turiști săraci și mediocri. Nimic n-a rămas de pe
urma păcurii, decît niște rezervoare ruginite și niște țevi ruginite care se
tîrîie ca șerpii pe coastele Călinetului și niște turle ruginite de sonde
părăsite. Nimic n-a rămas. Un loc blestemat, populat de oameni proști și
bătrîni și triști și fără de speranță. Știți de ce mai toți banii de pe urma
sării au rămas la Salzburg, să-l transforme într-unul din cele mai bogate și
dezvoltate locuri de pe lumea asta? Pentru că ăia au avut coaie, mă proștilor mă.
Au avut curaj și cînd cineva a vrut să vină să le ia sarea – căci au fost mulți
și acolo care au vrut să pună mîna pe ce nu era al lor – salzburghezii au pus
mîna pe furci și pe topoare și pe săbii și pe arbalete și și-au folosit banii
și mintea și priceperea să tocmească oșteni și mercenari care să lupte să-și
lepede sîngele să apere sarea. Au vărsat și ei, salzburghezii, sînge pentru
sarea lor. Au năimit și pe alții să verse sînge, tot pentru sarea lor. Știți de
ce n-a rămas nimic la Telega? Pentru că noi, telegenii, sute de ani de zile am
fost proști. Sute de ani, telegenii și românii am fost proști și n-am avut
curaj. Am lăsat toți ticăloșii acestei lumi ticăloase să vină și să ia fără să
pățească nimic. N-am pus mîna nici pe furci, nici pe topoare. Nici pe săbii,
nici pe arbalete. Nici nu ne-am folosit banii și mintea să tocmim oșteni să ne
apere. Am plecat capul și n-am ținut cu ai noștri. N-am fost solidari unii cu
alții, să zicem „mă proștilor mă, mă futu-vă Dumnezeii mamilor voastre de haite
și de tîlhari, toate astea sînt ale noastre, nu ale sultanului sau ale neamțului sau olandezului sau rusului
sau bruxellezului, și ar trebui să murim ca să ne apărăm ce e al nostru”. Am
fost lași și slugi și fricoși și am plecat grumazul. Și ne-am ferit prin
păduri. Și ne-am ascuns prin munți și prin frunze, că așa e porecla unuia din
neamurile din care mă trag: Frunzoii, că s-au ascuns în frunză. Și am cedat
lupta fără să ridicăm un deget. Și n-am ținut cu ai noștri, ci cu stăpînii. Și,
mai rău de-atît, ne-a plăcut. Adică am fost proști. Dragii mei proști, sînteți
niște proști. Și eu, și voi. Toți. Eu sînt prost că încă mai îmi răcesc gura de
pomană să vă spun că sînteți proști. Lași. Fricoși. Ticăloși. Neam de slugi.
Suflet de slugă. Iară voi sînteți proști și o să muriți săraci și proști pentru
că țineți cu oricine altcineva, nu cu țara voastră, nu cu neamul vostru, nu cu
pămîntul vostru, nu cu sarea voastră, nu cu păcura voastră, nu cu morții
voștri, morții mamilor voastre de proști. Ci cu stăpînii voștri care vă iau
sarea și păcura și viața și viitorul. Morții mamilor voștri de proști, că
proști mai sînteți. Tatăl meu dragă. Dragul meu tată. Ești rece și în mormînt.
Și toți în jurul tău sînt niște proști. Lași. Fricoși. Ticăloși. Slugi. Aici
trebuia să fie Texas, tăticul meu drag. Trebuia să fie Dallas. Trebuia să fie
Salzburg. Însă e doar Telega: un loc sărac, cu oameni bătrîni și proști și fără
de speranță.Odihnește-te în pace, dragul meu tată rece și prost și mort și
țeapăn. Ai fost un prost pentru că ți-ai ajutat semenii. Ai fost un prost
pentru că ai crezut în ei. Ai fost un prost pentru că ai fost boier de Telega,
acest loc prost și sărac și în paragină. Dumnezeu să te aibă în pază. Căci pe
români nu are cine. Pentru că sînt proști. Dumnezeu are grijă doar de ăia care
au ei grijă de ei. Noapte bună, tatăl meu drag!” ***"Românii nu au curaj.
Că o fi din felul în care sîntem crescuți în primii ani de copilărie. Că o fi
de la lunga experiență istorică de iobagi. Nu știu. Dar știu că nu prea avem
sînge în venă. Preferăm să tăcem și să înghițim și să ne fofilăm prin istorie.
Avem tactici de guerrilă bleagă. Ei se fac că ne asupresc. Noi ne facem că ne
doare. “Te doare, mă? Da, mă. Mă doare, mă. Mă doare-n...” Oltenii în vremea
habsburgilor. I-au adus la exasperare pe vremelnicii ocupanți, făcîndu-se că
respectă regulile și ascunzînd resursele și temporizînd și falsificînd
recensăminte și declarații. Muntenii în vremea turcilor. Vestita fugă în
pădure. Codrul frate cu românul. Și dat foc la holde și otrăvit fîntînile.
Holdele noastre. Fîntînile noastre. Ardelenii sub cam oricine, cu excepția
moților. Dar și acestora le-a trecut repede. Ei voiau săracii doar niște
înlesniri de-alea minore, de slugă privilegiată. Nu să facă revoluție și să fie
eroi. Săracu’ Avram Iancu, a murit trist și sărac și beat și în zdrențe,
doinind din fluier a pagubă. O epavă tratată cu dispreț de semenii săi și pe
urmă ridicată tardiv la rang de semizeu inutil, după ce-a murit ca un cîine, pe
o prispă. Creștinii sub comuniști. Activiștii de partid se făceau că sînt atei,
dar își botezau copiii pe ascuns. Slugile de români se făceau că ascultă, dar
tot pe ascuns își făceau cîte o cruce pe furiș și aveau icoane prin casă. Nu
prea avem vînă de curaj în noi. Ne place mermeleala. Ne place s-o bălmăjim
călduț și fără risc. S-o zguduim bine temperat, să nu care cumva să facem
valuri, să se supere boierul. Cu izbucniri punctuale. Cu excepții deosebite.
Dar care au rămas doar excepții, din păcate. Un Mihai Viteazu cu tupeu, degrabă
trădat și omorît de Imperiu. Un Brîncoveanu care s-a opus viclean pînă n-a mai
avut ce face și a trebuit să se opună pe bune, doar ca să fie vîndut de boieri,
să-l căsăpească sultanul și pe el și pe toți fiii săi. Un Cuza la fel de repede
tăvălit și izgonit din țară, tot de boieri, să aducă stăpîn neamț, că doar
nemții au voie să conducă țara asta de slugi. Un Mărăști și Mărășești – cu
adevărat momentul de glorie al României, fără de care probabil nici n-am prea
mai fi vorbit limba română. Un Stalingrad la care aliații ne cam bombăne că din
cauza noastră s-a rupt linia frontului. Și cam atît. S-a terminat manualul de
istorie. Căci Burebista nu prea era român, cu excepția trăirismelor dacopaților
care construiesc mitologii necesare ideologic. În rest, tactica slugii. Fă-te
că-i asculți și fentează-i cît poți. “"Ghiţă, Ghiţă, pupă-l în bot şi-i
papă tot”. Sîntem pasivi agresivi.Bombănim în barbă și punem în practică
bancurile alea tîmpite despre uite ce frumos ne pișăm pe ei, dar stai așa, că
am uitat să menționez că nu prea avem curajul să ne și deschidem la pantaloni.
Mda. Un motiv în plus să-mi placă tupeul celor de la AUR. Au curaj. Au un avînt
care altora le lipsește. Au tupeu. C-or fi avînd curaj că-i lasă stăpînirea și
că au și ei motorașele lor? Probabil. Mă lasă rece. Prefer niște securiști
curajoși unor civili fleașcă. Știu că nu vă place de ei. Știu că încercați să
le găsiți tot soiul de noduri în papură. Știu că vă stau ca un os în gît. Ceea
ce este deosebit. Exact de ce avea nevoie acum România. Un pic de scuturătură
din condiția de slugă bleagă și supusă și totalmente lipsită de mîndrie și de
coloană vertebrală. Neam de slugi care are un grof ce-i trimite la cules
sparanghel. Iar noi, cu căciula în mînă, mulțumim supuși și întrebăm dacă
trebuie să ne aducem sendvișuri de acasă sau cumva ne decontează masa de prînz
cei de la Schweighofer, din banii făcuți pe defrișările pădurilor noastre?
Nu-mi plac deloc austriecii. Un neam de aroganți imperiali. Dar îi apreciez
pentru că sînt naționaliști. Ai naibii de naționaliști. Țin cu țara lor și fac
tot posibilul să jecmănească alte țări. Bravo lor. Pentru că pot. Doar ei au
voie să fie naționaliști. Noi nu. Slugile nu au voie. Nu-mi plac deloc
germanii. Yuk. În afară de Bach, mă lasă totalmente reci. Dar îi apreciez
pentru că sînt naționaliști și vor să fie stăpîni peste toți proștii ceilalți
din jurul lor. Bravo lor. Pentru că pot. Doar ei au voie să fie naționaliști.
Noi nu. Slugile nu au voie. Nu-mi plac nici englezii, deși le respect mult de
tot cultura. Alt neam de imperialiști aroganți. Dar ce stil! Și cu același
tupeu vor să facă ce încearcă și ceilalți, austrieci, nemți, ruși, americani,
japonezi. Să-i exploateze pe ceilalți proști din jurul lor. Să fie de partea
bună a istoriei. Să ia, nu să dea. Să călărească, nu să fie călăriți. Să le
iasă cu plus, nu cu minus. Doar noi, neam de slugi proaste, mereu învățăm de la
istorie doar scăderea, niciodată adunarea. Să dăm pădurile la austrieci. Să dăm
băncile la austrieci și la francezi și la nemți și la oricine vine. Să dăm magazinele
de mîncare la deosebiții de belgieni, care fiind atît de fraieri, nu au reușit
să exploateze pe nimeni, decît pe și mai fraierii de români. Să dăm curentul la
italieni și apa la francezi. Să dăm tot, să nu ne rămînă nimic. Și să ne mai și
bucurăm pentru asta. Să lingem mîna asupritorului și să-i înălțăm osanale. Vai,
domnul colonialist. Ce foarte perfect sînteți. Ah, ce proști sîntem noi și cum
merităm să luăm lumină de la domniile dumneavoastră. Permiteți-ne să vă punem
pe tavă tot ce e mai bun și să vă dăm tot ce avem. Și un pic pe deasupra.
Tinerii noștri. Viitorul nostru. Soarta noastră. Doar voi puteți să ne hotărîți
soarta. Doar voi știți mai bine. Noi sîntem proști și primitivi, niște
aborigeni jegoși. Clotilde. Clotilde. Ah, Clotilde!! Mă bucur nespus că a
apărut Șoșoacă în viața voastră. Să vă contrabalanseze pofta de Angi Grasa și
de Pleșu și de Liiceanu și de Clotilde. Mă bucur nespus că e mitocancă și
vocală și îndrăzneață și liberă și că vă tăvălește din vorbe și din tupeu și că
vă face cu ou și cu oțet. Mă bucur aprig văzînd cum începeți să tremurați în
fața mitocanilor necesari, ai celor care n-au stil, dar au dreptate. Cei care
au vînă în ei și prețuiesc libertatea. Mitocani așa cum sînt ei, fac o treabă
deosebită. Dacă deștepții acestei nații sînt lași și slugi și se vînd ieftin la
primul stăpîn care le oferă prima bomboană, atunci să vină mitocanii și să ne
salveze din condiția de slugă. Englezii sînt ai naibii de mitocani. Și ah,
Doamne, ce liberi sînt. O nație de mitocani cu ceafa groasă, marinari și
soldați și curve și genii care au cucerit lumea. Germanii nu sînt nici ei mai
prejos. Niște cîrnățari anoști și grobieni. Și cuceresc lumea. Americanul de
rînd este de o mitocănie insuportabilă. Și e liber și are curaj și compensează
cu vîna lui de mitocan toată lipsa de bun simț filosofic a filfisonilor care
despică sexu-n treizeșapte. Ciobanul român e mitocan și insuportabil. Pute
ciobanul român. Și crește oi și a salvat România în izmene la Mărăști și la
Mărășești. Fără mitocanul de cioban român, acuma vorbeați nemțește, proștilor.
Manelistul român e un mitic jalnic, mitocan și cu părul îmbîcsit de gel, plin
de tatuaje și de jeg. Și ține în cîrcă o țară întreagă, cu munca lui, cu
perseverența lui de șobolan truditor. Prost și mitocan așa cum e el, manelistul
român e mai român decît toți pensații acestor vremuri de pensați patetici.
Țăranul român e mitocan și sărac și rupt în fund și enervant și se cacă-n
fundu’ curții, în haznaua care pute metri împrejur. Și fără țăranul român acum
băteați pas de defilare în fața Kaiserului și vă chema Heidi și Grimhilda și
Siegfried Vasile și Hans și Klaus pe toți. Ardeleanul de rînd este un mitocan
plictisitor și lipsit de orice fel de haz. Și cu truda lui zilnică ține în
cîrcă familia și satul și neamul și țara. Român adevărat, un mitocan care
mănîncă ceapă care pute și slană de-aia cu mult colesterol și care e mai român
de o mie de ori decît toate mămăruțele acestui neam plin de mămăruțe. Țara
adevărată e compusă din mitocani necesari, care vin să contrabalanseze excesele
de tîmpenie filosofică și ideologică a rujaților pensați cărora le-a scăpat
creierul prin bălării. Țara adevărată e compusă din oameni care au dat o smetie
peste bot cu votul de zilele trecute tuturor ticăloșilor care încearcă să vîndă
România la bucată și să o bage la coteț, neofanarioții care vor cu orice preț
să ne transforme în slugi ale noului Imperiu neocolonialist. Jos pălăria pentru
cei care au curaj și prețuiesc libertatea și pun țara mai presus de ruj și
dreptatea înaintea stilului.Bravo, Șoșoacă! Fii nebună și liberă și dă-le peste
ochi și peste ticăloșie și peste pofta de trădare și sparge-i la bubă! Că
merită, mama lor de ticăloși! Am zis.
·
Mirel
Surugiu Rotaru:
"Tu vezi, tu vezi totul, vezi toate/ Nu vezi tu ce toamnă săracă/ pe noi,
friguroșii, ne-mbracă?/ Nu vezi ce mașini infernale/ aleargă pe urmele tale?/
Tu vezi, tu vezi totul, vezi toate/ și crezi că așa nu se poate./ Nu vezi că
istoria minte/ puținele noastre cuvinte?/ Nu vezi că partidele devastate/ se
mișcă bolnav prin cetate?/ Tu vezi, tu vezi totul, vezi toate/ și crezi că așa
nu se poate./ Nu vezi că suntem stângăcie/ și dreapta de stânga nu știe?/ Nu
vezi ce urât e-mprejururi/ nu simți ce urât va fi pururi?/ Tu vezi, tu vezi
totul, vezi toate/ și crezi că așa nu se poate/ și vezi ,înțelegi,ca și mine,/
dar,dacă nu spunem,e bine./ Și-n clipe de tragică transă,/ nu simți că n-avem
nici o șansă?/ Că-n dragostea noastră mioapă/ mai cerem o cană cu apă./ Suntem
de serviciu la frică,/ puterea ni-i dragostea mică,/ prea mare de-ar fi să n-o
vadă/ poporul ce șade la coadă./ Tu vezi, tu vezi totul, vezi toate/ și crezi
că așa nu se poate./ Și-avem și pe fundul de mare/ acest paradox în purtare./
Deci/ Trăim pe-o cărare în pantă,/ sub apă, cu lumea atlantă. *** "Avem o
țară și o vom avea/ Iar dumnezeu să dea ca ea să moară/ De-i va primi de-acum
încolo-n ea/ Pe cei cu suflet și cu trup de fiară *** " țara mea e-o gară
către nicăieri.”*** ” România
scufundată/ Ultimii doi îndrăgostiți din România/O plajă oarecare din România./
Pe plajă două persoane. El și Ea. /
:Nici proroc nu sunt, nici apucat,/ Dar simt și după solzul de pe pește/
Că de-un imens, nedescifrat păcat/ La noapte România se sfârșește./ La noapte România
va cădea/ De un vârtej al sinei sale suptă,/ Și vom muri și noi, iubita mea,/
Cu România neagră și coruptă./ Iubita mea, am încercat mereu/ Să merg și să le
spun amenințarea,/ Dar ei au râs de simțământul meu/ Și m-au trimis aici, vecin
cu marea./ Ea :iubitul meu, tu oare nu te-nșeli,/ Cum poți urî pe cel ce nu te
crede?/ E lumea noastră plină de greșeli,/ Dar nici o judecată nu se vede./ Și
nu e drept să moară inutil/ Nevinovați cu ceilalți împreună,/ Aș fi avut cu
tine un copil,/ De n-ar fi profeția ta nebună./ În ochii tăi o bucurie văd,/ Te
bucuri de speranța prăbușirii,/ Dar nu-nțelegi că-n marele prăpăd/ Noi vom fi
morții cum vom fi și mirii?/ El :și poate sunt și fericit puțin,/ Și poate
satisfacția m-abate,/ Că le-am proorocit acest destin/ Și ei m-au dat afară din
cetate./ Le-am spus că țara se va prăbuși/ Și ei mi-au spus să le aduc dovadă,/
Și i-am chemat în fiecare zi/ Să vadă, dar au refuzat să vadă./ Priviți la
România, așa le-am spus,/ Cum se scufundă, iată se scufundă,/ Din răsărit și până
la apus,/ Pe tot ce-am spus ei mi-au cerut dobândă./ Le-am spus de degetele lor
cu aur greu,/ De mintea lor bolnavă de orgoliu,/ De lămpile arzând în prea mult
seu,/ De prea mult sânge și de prea mult doliu./ Ea :le-ai spus spre a părea a
lor profet/ Și nu ca să-ți asculte profeția,/ Dar dacă scufundarea vine-ncet/
Tu ești mai vinovat ca România./ Tu trebuia să-i și convingi pe ei/ Că
scufundarea nu-i o fantezie,/ Că oamenii au devenit prea grei/ Dacă tu știi ce
nimenea nu știe./ El :eu am luptat, dar ei m-au izgonit,/ M-au dat suflării
mărilor flămânde,/ Cu tine-aici, în cea din urmă zi,/ Sunt fericit că or să se
scufunde./ Pe unde-au fost industriile lor,/ De vanitate, de neom și lene,/
Ca-întrun imens și trist și cinic cor/ Vor trece pești, vor grohăi balene./ Se
îndreaptă cu fața spre țărm, îngenunchiază,/
își desface larg brațele și continuă :/ Închină-te și tu măcar acum,/
Țărm vinovat, de dogme și de fracții,/ Din focul tău mai iese-un ultim fum,/
Mai râd românii tăi pe la distracții./ Ea :te mai iubesc, nebun orgolios,/ Și
nici nu știu de vrei doar să mă sperii/ Sau e real că lunecăm în jos,/ La baza
insondabilei materii./ Rog cerul să te creadă un dement/ Rog mările sub tălpi
să ți se-mbie,/ Și tu să cazi, sorbit de continent/ Salvează, doamne, biata
Românie.”
·
Mistodie: “Prăpastia dintre săraci si bogați se
adâncește pe zi ce trece, totul se petrece sub "evoluția" noastră
spectaculoasă. Noim în prag de sărbători a înțeles că spiritul Crăciunului
înseamnă niște poze perfecte într-un studio sau golirea rafturilor din
supermarketuri. Deci fraților, chiar există un stat paralel în România! Sunt
oameni care chiar nu au ce pune pe masă sau pe ei, ca să le țină de frig.
Împotriva țăranului român e un atac permanent, mai rău ca în timpul războiului,
satele se golesc de la an la an cu o viteză amețitoare, iar cei care rămân în
ele, aproape că nu au ce să mănânce. Da, știu, spuneți că sunt leneși, dar ați
văzut cine cumpără pământurile României? Ați văzut că ei nu au putere să
plătească multinaționalelor taxa de raft? N-au dreptul la muncă decentă, n-au
dreptul la comerț, în curând nu o să aibă voie să își mai crească porcul sau
găini în curte. E Crăciunul și ar trebui să nu ne gândim numai la noi și să ne
debarasăm de cei care ne îndepărtează de la credințele, tradiția și religia noastră
și le înlocuiesc cu consumerism, ură și dragoste de bani!”
·
Mitica
Furfurica: "Țara
borfasilor
·
Monitorul
Oficial al României,
partea l, nr. 110/13.02.2012, în temeiul articolului 108 din Constituţia
României şi al articolului 20 din Legea nr. 213/1998, reactualizează valori de
inventar ale bogăţiilor României, astfel (dăm doar câteva exemple): Piatra
Craiului 16.085.882 lei; Cheile Caraşului 31.180.368 lei; Piatra Cloşanilor
inclusiv Peşterile Cloşani şi Cioaca cu Brebenei 15.111.115 lei; Peştera
Muierii 414.901 lei; rezervaţia ştiinţifică din Retezat 16.858.277 lei; Retezat
205.380.541 lei; Peştera Şura Mare 220.896 lei; Pietrosul Mare 570.488.255 lei;
abruptul prahovean Bucegi, 31.733.169 lei; Domogled - Valea Cernei 300.392.850
lei; Bucegi 360.118.677 lei; Ceahlău 38.383.064 lei; Parcul Munţii Apuseni
81.329.436 lei; Delta Dunării 3.176.900.783 lei; Peştera Gheţarul Scărişoara
54.592 lei; Peştera Urşilor, Chişcău 20.381 lei; Peştera Comarnic 5.095 lei;
Muntele de sare Praid 760.651 lei; Muntele de sare Slănic Prahova 160.137 lei;
Focul Viu de la Andreiaşu 391.851 lei; Peştera Dâmbovicioara 76.833 lei;
Cetăţile Ponorului 92.188 lei; Platoul carstic Padiş 408.786 lei; Peştera
Meziad 2.620 lei; Domogled 20.870.973 lei; cetatea Histria 113.552 lei; colonia
de păsări de la pădurea Rădvani 39.934 lei; stânca Ripiceni 11.525 lei;
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului 6.271.114 lei; Muntele Postăvaru
11.306.423 lei; Pădurea Bogăţii 577.464 lei; Vulcanii noroioşi Pâclele Mari
513.862 lei; Cheile Turzii 1.364.236 lei; Lacul Agigea 947.625 lei; Pădurea
Tismana - Pocruia 751.188 lei; Cheile Bicazului şi Lacul Roşu 18.393.924 lei;
Râul Prut 54.716.162 lei; Codrii de Aramă 96.810 lei; golul alpin al Munţilor
Făgăraşului între Podragu - Suru 994.871.020 lei etc. etc. Citiţi toată lista
din fişierul ataşat. Interesant că studiul temeinic a stabilit preţ şi
pentru un lac (vezi poziţia 118 din listă) care nu a existat şi nu
există.
·
national.ro: "Bruxellesul a înțeles că românii
nu-s de cuvânt - azi bat palma cu tine, iar mâine îți fac vânt de pe pod la
jumătatea drumului."
·
Neagu
Djuvara: "Românul
este singurul cetăţean din Europa care scuipă pe stradă."
·
Neagu
Romeo: ”Unii se chinuie
să ne explice că a fost, lapte și miere, dar poate n-am fost noi de față! Mi-e
și rușine cu de alde noi pe stradă
·
Neculai
Cimpeanu: ”Eu cred ca
Romania este patria lumii"
·
Negruti
Daniel: ”Când
legile nu fac justiție și sunt greșite inseamna că nu mai avem stat de drept,
nici normalitate, nici societate, oamenii fiind nevoiți să-și facă dreptate
singuri. Victor Orban al Ungariei a început cu desființarea excrocheriei. Banii
din pensiile private au fost mutați în fondul de pensii al Ungariei,, a
desființat instituția de sinecuri. Casa de asigurări de sănătate mutând banii
la Ministerul Sănătății, a făcut statul Ungaria proprietar pe 50 % din sistemul
Bancar, Media, Energie (curent, gaz, petrol, distribuția de la Eon), a obligat
ONG-urile să-și declare sursele de finanțare. La noi absolut TOTUL este pe
invers! Ăsta nu mai e nici comunism, este neo-comunism progresist! Comuniștii
făceau în așa fel încât toți oamenii să cam aibe la fel, pe când ăștia ne
tâlhăresc prin lege, pentru a-i îmbogăți pe stăpânii coloniei. Am inpresia ca
statul român a ajuns să facă exact ce a făcut Sorin Ovidiu Vântu cu banii din
fonul de investiții ce-l "păstorea”.
·
Nichi
Boca: ”ROMÂNIA ANULUI
2019:1. Un candidat la Presedinția României nu are diploma de licenta. Milionar
cu acte în regulă (depuse la BEC), Alexandru Cumpănașu se laudă ca e specialist
in relatii internationale și că se ocupă de strategii pentru dezvoltarea României!2.
Șeful Transelectrica n-are diplomă de licenta, dar și-a facut una falsa. Cum a
ajuns asta în poziția asta? Tot băieții cu ochi albaștri il sustin?!3.
Premierul tarii are o educatie precara și vorbeste o limbă română plina de
greseli gramaticale de baza. O marioneta de serviciu a lui Dragnea a devenit
acum o marioneta a serviciilor. Pe față.4. Fostul prim-ministru, Ponta, a fost
dovedit un plagiator, la fel ca si multi alti politicieni, ofiteri de politie
si profesori universitari. Fără umbră de rușine, Victor Viorel Ponta mai vrea
voturi. „Micul Titulescu” și-a tras partid și, chiar dacă e doar un șomer de
lux, fiind mai mult prin concedii decât la muncă, baieții din celelalte
servicii îl ajută sa aiba partid parlamentar.5. Statul român este incapabil sa
recupereze cele 60 de milioane de euro de la bătrânul securist Dan Voiculescu
de mai bine de 5 ani (a recuperat doar 20 milioane.6. Actualul presedinte se
face că munceste si n-a facut mai nimic notabil în primul mandat. Paltoane
trântite, vizite și concedii, zâmbete false, patru premieri neperformanți.7.
Anual ne pleacă din țară peste 200.000 de romani iar din cei peste 4 milioane
de romani deja exilați prea putini se intorc acasă. În Marea Britanie se nasc
peste 12000 de copii romani la fiecare 12 luni.România rurală se pustieste,
avem o țară frumoasă cu drumuri proaste și case goale...8. Datoria țării a
depasit 105 miliarde de euro. Ne imprumutăm la dobanzi duble fata de Ungaria si
Bulgaria. Si nu avem absolut niciun proiect major început macar: Autostrada
Moldovei, Unitatile 3-4 Cernavoda, Autostrada Unirii, noi aeroporturi, etc.9. E
plina țara de doctoranzi si licentiati fara merit, la universitati de stat sau
private de doi bani. Nu se face mai nimic sa se starpeasca acest fenomen.10.
Politia si procuratora locala este adesea mana in mana cu criminalii locali nu
doar in hotii locale, ci si in retele internationale de trafic de tigari si de
carne vie. Dar multi politisti se pensioneaza de la 36 de ani pe pensii babane.
Si se angajeaza, cei mai multi, tot la stat, tot pe salarii babane.
·
Nichifor
Crainic: „Noi,
Românii, sîntem un neam inteligent; ba chiar foarte inteligent. Dar inteligenţa
noastră nu are un caracter constructiv, ci unul distractiv. Ne place mai mult
să glumim decît să gîndim, mai mult să pismuim decît să înţelegem, mai mult să
dispreţuim decît să iubim. Inteligenţei noastre îi lipseşte acea doză de
seriozitate, dacă nu de maturitate, neapărat trebuincioasă pentru adîncirea
lucrurilor, pentru pătrunderea înţelesului lor moral, pentru deosebirea celor
bune de cele rele şi pentru rînduirea lor în scara de valori călăuzitoare ale
vieţii. Trecem cu uşurinţă peste omul cinstit şi ne oprim cu admiraţie în faţa
ticălosului. Dispreţuim strădania îndelungă în folosul obştesc şi rîvnim la
«loviturile» aventurierilor cari ajung peste noapte din pierde-vară magnaţi ai
banului şi ai vieţii noastre publice, ― uitînd, fireşte, că toate aceste
«lovituri» se fac pe socoteala unui neam întreg.
·
Nichita
Stănescu: „N-a fost pe
țara asta atâta ninsoare și mulți credeau c-o să-nghețe. Ce, a înghețat țara?
N-a înghețat. Nu mor caii când vor câinii!”
·
Nick
Popescu: ”Romanii sunt
ceacari, smecheri, descurcareti, orientati, pilangii, "progresisti",
pro-europeni. Cu alte cuvinte: balcanici, manglitori, iubitori de scurtaturi,
comozi, pupincuristi, smenari, usor manipulabili.
·
Nicolae
Balint: ”România…ţi se
pregăteşte ceva? Trecuţi demult în lumea umbrelor, bunicii mei şi alte milioane
ca ei, „frumoşii naivi” ai obsedantului deceniu cinci din secolul trecut,
învăţaseră temeinic că „lumina vine de la Răsărit”. Acolo trăia marele frate
sovietic, cel care – nu-i aşa? – prin efortul său „neprecupeţit” (sună ca
dracu!) ne eliberase ţara. Culmea este că noi n-am prea cerut să fim eliberaţi.
Însă aşa se convenise de către alţii, mai mari, în altă parte. Aşa că ne-am
lăsat eliberaţi, ce era să facem? Başca ce a mai urmat: procesele „trădării
naţionale”, imensul infern concentraţionar şi… consilierii sovietici instalaţi
în mai toate domeniile. Adică, de la instituţiile de forţă ale noului regim pe
cale de a se edifica şi până la sovrom-uri, instituţii economice căpuşă, de
„muls” ştiinţific şi eficient ţările intrate în sfera de interes sovietică. A
venit apoi „marele cârmaci” – altul, nu cel actual – şi cu mult şi nebănuit
curaj, am „virat” uşor spre Occident. Sovieticii, deveniseră acum doar o amintire
urâtă, spre care priveam din când în când cu spaimă nedisimulată. Ca în 1968,
atunci când n-a lipsit mult să repetăm şi noi lecţia cehoslovacă. Teoretic,
după 1989, cunoscând „democrația reală”, concept generos, dar ermetic, livrat
nouă fără instrucţiuni de folosire, ar fi trebuit să curgă și pe aici râuri de
„lapte şi miere”. Dar n-a fost aşa. România, devenită acum o „vacă numai bună
de muls”, a fost peţită şi curtată de mulţi flăcăi falnici, dar nărăviţi în
rele. Prea mult violentată istoric de vecinul de la Răsărit, cu un vecin cam
parşiv la vest şi unii cam gălăgioşi şi cu pretenţii, la nord şi la sud,
România, dornică de o caldă protecţie, s-a aruncat disperată şi sedusă în
braţele „Marelui licurici”. Iar de aici încolo începe marele jaf… Ne-am întors
astfel iar în istorie, cu mai bine de 40 de ani în urmă. Schimbaserăm doar
stăpânul. Şi la tot ce a început să ni se ia, nu i s-a mai spus „datorie de
război”, ci politică de lobby și susținere pentru efortul de integrare în
structurile euro-atlantice. Frumos şi elegant. Era însă „aceeaşi Mărie, dar cu
altă pălărie.” Una democratică, de cowboy texan. Dacă ruşii Vinogradov sau
Susaikov, cu mai bine de 50 de ani în urmă băteau cu pumnul în masă la
Bucureşti, pentru a fi mai „clari în exprimare” sau a se face mai bine înţeleşi
în raporturile cu românii, acum ambasadorii americani în România, în gesturi
nepermise de practica democratică şi diplomatică, declară că „sunt îngrijoraţi”
atunci când anumite interese americane nu sunt satisfăcute. Bat şaua să priceapă
iapa. Şi „mârţoaga românească”, deşelată şi împovărată atât de vechiul stăpân,
cât şi cel nou, de pe Potomac, înţelege. Spre exemplu, ambasadorul american A.
Moses, a fost cel care în numele luptei anticorupţie, a contribuit în mod
direct la păgubirea statului român cu 160 de milioane USD (Afacerea Transchem).
Acelaşi care a încercat să ne bage pe gât şi afacerea „Bell Helicopters”. Un
altul, pe nume J. Rosapepe, a fost cel care a încercat fără să reuşească, să
impună privatizarea (scandaloasă) a Combinatului siderurgic din Reşita, o
afacere eşuată jenant în cele din urmă. Michael Guest, cel care i-a succedat
lui Rosapepe, a fost şi cel care a făcut lobby cu folos pentru Compania Becthel
trăgând marele tun numit „Autostrada Transilvania”. Nicholas Taubman, cel ce
i-a “urecheat” straşnic pe unii şefi de partide româneşti, la ei acasă, a fost
ambasadorul care a uşurat statul român de aproximativ un mld. USD în beneficiul
Companiei Ford. Şi uite aşa, lista poate continua…Mai nou, ambasadorul american
Gitenstein, se declară “îngrijorat” de
respingerea Constituţiei lui Băsescu. Ei, na! Noi, oare n-ar trebui să
fim îngrijoraţi de vizita lui Joe Biden la Moscova şi Chişinău? Ce s-a discutat
ecolo? Ne priveşte cumva şi pe noi? Este iarăşi vorba de vreun “troc istoric”
între cei mari? Ultimele evoluţii politice din spaţiul românesc, dar şi altele
din spaţiul apropiat României, mă pun serios pe gânduri. Cum ar trebui privite
informaţiile potrivit cărora, importanţi oameni din Republica Moldova, mai noi
sau mai vechi – spre exemplu, fostul şef al Poliţiei din Chişinău – şi-au făcut
studiile la….Budapesta. Foarte mulţi – poate suspect de mulţi – basarabeni care
au studiat la Budapesta, au azi proprietăţi în Harghita şi Covasna. Unele
dintre ele, gard în gard cu cele aparţinând serviciilor speciale maghiare.
Înainte de învăța corect limba română, uitând limba rusă pe care încă o vorbeau
nu cu mult timp în urmă, au învățat limba maghiară. Ceea ce în fond nu e rău.
Le oferă probabil o altă perspectivă. Nu trebuie să fi şef de serviciu secret
şi să ai doctorat luat la Ierusalim, ca să înţelegi că ceva nu e cușer. Oare ni
se pregăteşte ceva?
·
Nicolae
Dabija: ”Frunză verde
foaie lată/Săracă țară bogată!/Neam pribeag, nu undeva–/Emigrant
în țara ta!/Tot ai zis c-așa ți-i scris/Să fii liber doar închis!/Necăjitul
meu popor,/Că-ți mai arde de umor!/Of, sătulule flămând/Lângă
ape însetând!/Cum cerșim cu gura mută/Pâinea tot de noi crescută./Țara
mea de oameni triști,/Mult mă mir că mai exiști,/Ciopârțită în
bucăți/Că te mai găsesc pe hărți./Tot mai tristă te apuc/De
când corbii te conduc/Și te duc— șotânc!— De zor/Spre Mărețul
viitor./Săracă țară bogată,/Vine vântul să te bată,/Vine
cerul să te ningă/Și toți morții să te plângă./N-o să mori de
două ori:/Larg ți-a fost în închisori/Și cald ți-a fost in
Siberii,/Țara prinsă în imperii./Fii cu Dumnezeu atentă:/Te
prefaci in-de-pen-den-tă,/Te prefaci că-i fi stăpână—/Cu cătușele
de mână!/Și iar verde foaie lată,/Săracă țară bogată,/Săracă
țară furată,/Mai și cânți, trasă pe roată...
·
Nicolae
Dumitru: "Țara
țeparilor
·
Nicolae
Iorga: ” Cel mai mare
dusman al Romaniei nu e strainul, ci romanul fara constiinta,
·
Nicolae
Maroga: "Țara
distrusă după așa zisă Revoluție din decembrie 1989
·
Nicolae
Popescu: "Se
spune că într-o bună zi, a trecut Dumnezeu pe Pământ și a daruit fiecărui neam
cate o țară. Și a fost seară și...la poarta lui Dumnezeu- Tatăl a apărut un
păstor de oi care era împreună cu familia si neamul său de păstori. Dumnezeu L-
a invitat în Casa Lui și au stat la Cină. - Bunule Păstor care îți este păsul
de ai ajuns la Mine ? - intreabă Dumnezeu pe cioban. - Doamne Dumnezeule, am
venit să primim și noi o bucată de pămant unde să ne odihnim sufletele insă se
vede că am întarziat și nu mai este loc pentru noi , a spus bătranul
îngenunchind in fața lui Dumnezeu. - Care vă este numele neamului vostru
batrane Pastor ? a întrebat Creatorul. - Noi ne numim români. După ce a privit
indelung la neamul romanesc , Dumnezeu a chemat pe Sf.Apostol Petru si l- a
întrebat : - Petre, mai este loc pentru o tară pentru români pe Pămant ? - Nu,
Doamne .Tot pămantul a fost dăruit tuturor neamurilor după porunca Ta. - Bine,
Petre. Acum dă-le românilor țara pe care am pastrat- o pentru Noi. Și de atunci
noi locuim în ȚARA LUI DUMNEZEU. O patrie frumoasă, o țară cu munți și campii ,
cu ape și cer senin , o țară ca o grădină din Rai unde Maica Domnului
îngrijeste rugăciunile și florile Cerului. România este Țara lui Dumnezeu de la
începutul lumii.
·
Nicolae
State - Burlusi:
”Ce-ți doresc eu, ție, biată Românie,/ Țara mea săracă, țara mea pustie,/ Cu
ape otrăvite, cu păduri tăiate/ Cu munții golași și câmpii furate?/ Ce-ți
doresc eu, ție, biată Românie,/ Țara mea bolnavă, fostă țară vie,/ Cu copii
orfani, cazuri sociale,/ Condusă de oameni de două parale? Ce-ți doresc eu,
ție, biată Românie,/ Țara mea bătrână, țara mea pustie,/ Cu părinți bolnavi,
singuri, părăsiți,/ Cu copii prin lume, pribegi, umiliți?/ Ce-ți doresc eu,
ție, mândră Românie?Oamenii uniți între ei să-ți fie,/ Ogorul arat și holde
mănoase,Să-ți vină copiii înapoi în case!/ Ce-ți doresc eu, ție, mândră
Românie?/ Să fii iar / prosperă, să fii iarăși vie,/ Să te lași păscută de
capre și oi,/ Să te lași pictată în car tras de boi!/ Să te lași doinită iar de
Porumbescu,/ Să fii recitată iar de Eminescu,/ Să îți lași sculptate, săruturi
la uși,/ Să fii infinită ca însuși Brâncuși!/ Să te lași compusă iarăși de
Enescu,/ Să râzi la cupletul Arșinel-Popescu./ Din nou să se nască-n poale de
Carpați/ Ion Dolănescu și mulți alți confrați./ Să-i trezim din somn pe toți
Frații Jderi,/ S-ascuțim Baltagul, să prindem puteri!/ Ieșiți voi, din groapă,
Neam de Șoimărești,/ De Peneș Curcanul, și de Frați Buzești!/ Ieși Ioane Roată,
Dan Căpitan de Plai/ Și tu Ecaterină, în frunte să stai!/ Ieși din groapă
Horia, Cloșca și Crișan,/ Sângele vărsat să nu fie-n van!/ Voi, ce ne conduceți
de 30 de ani,/ Voi, pe jertfa lor v-ați umplut de bani!Și morții și viii,
așteptăm un semn,/ Voi ați adus țara la sapă de lemn!De 30 de ani, ce plus ați
adus?/ Ce-au zidit străbunii, voi, tot ați distrus!/ Țara nu-i a voastră și
nici nu va fi,/ Ci a urmașilor noștri care vor veni!/ Voi, ce moștenire în urmă
lăsați,/ Cloacă de golani, clică de ratați?/ V-așteaptă Baltagul, afar'
mișeilor!/ V-așteaptă Pădurea Spânzuraților!/ V-așteaptă Dracula, și-ascute
tepușa,/ Hai, plecați odată, că-i deschisă ușa!De rătăciți drumul de-a lungu',
de-a latu' -/ V-așteaptă afară, pe cal, Mărgelatu!/ Vrem să fim iar mândri că
suntem români,/ Nu vrem să fim slugi, vrem să fim stăpâni!/ Să gonești toți
hoții ce te jefuiesc,/ Dulce Românie, asta îți doresc!”
·
Nicolae
Titulescu: „Aflați de
la mine că românii acceptă toate suferințele, dar tot eu vă spun că ei nu vor
accepta niciodată nedreptatea.”
·
Nicolae
Tudor: ”Romanii, fiind
aici dintotdeauna, au o moleseala, o indiferenta in fata pericolului. la fel ca
atunci cand auzi cainele latrand la strada si-ti zici: trece cineva pe strada,
un om bun sau un om rau. nu te-apuci sa dai fuga, sa iei parul. arcul, piatra sa
te aperi. iti zici: daca intra-n curte, ce sa-mi ia? doi struguri din bolta, un
buzunar cu prune - are prun la poarta, cateva mere? - are mar la poarta? doar
nu e nebun sa vrea sa intre in beci, ca nu stie pe unde se intra si-l inhata
cainele. sa zicem ca vrea neaparat sa-mi bea vinul. pai... eu am in beci vin
pregatit pentru hoti, de-ala de-i apuca cufureala. am si tuica cu metilic, ca-i
face stomacul chisalita... ii dau daca vrea, ii dau cu frumosul... ii
multumersc de vizita, ii promit ca ne mai intalnim, ii dau si-n traista sa duca
acasa... si am scapat de el. definitiv. nu suntem daci? nu stiu ce inseamna
daci, stiu ca noi am fost aici dintotdeauna. iar ceilalti au venit peste noi si
au vrut sa aiba o tara a lor, sa fie ei cei mai mari si tari. sa fie, acolo la
ei... ca vin inca peste noi? sa vina, ca mai avem loc pentru straini. pamant sa
fie cat sa ne asigure traiul de zi cu zi. si pace, ca daca ne luam la omorat,
pierdem toti. dar totul are o limita. daca se forteaza nota, ii lasam sa se
aseze, apoi ii omoram pe unul cate unul. noaptea. daca vrem sa facem ordine in
tara, omoram intr--o noapte toti primarii, ca ei sunt calcaiul lui Achile. apoi
omoram toti consilierii locali. apoi omoram pe oricine mai vrea cu puterea sau
strainii. este atat de simnplu sa omori, trebuie numai sa fii adus in starea de
a face asta. Vor ungurii tot banatul? nu-i nicio problema, putem omori toti
ungurii in cateva nopti. le dam foc cu dronele. le otravim apele. le
scurtcircuitam curentul electric. sa fim rai ca ei este foarte usor. dar
romanii stau cuminti, se roaga de presedinte sa ii apere, se roaga sa le ofere,
potrivit constitutiei, un trai decent... dar sefii se fac ca nu aud. intr-o zi
un singur om, daca vrea, atentie, doar daca vrea, un singur om poate face iadul
pe pamant. Ca indienii. Zicea un cantec: dac-as fi pentru-o zi presedinte, v-as
amaneta pe toti si nu m-ai prinde. Un singur om, daca vrea, poate sa dea foc
acestei lumi si nu l-ati prinde. De ce? pentru ca in timp ce lumea explodeaza
el sta de vorba cu oficialitatile. ***Doua cuvinte-s esenta Romaniei de-acuma,
doua cuvinte agatate-ntr-un cui. Asa cum spunea Elisabeta Uzuna: ”Romania-i a
tuturora ș-a nimanui!” Hopaa.... Romania e Tara nimanui... Se pare ca se
dezintegreaza printr-un blestem... dacic... Asa se intampla cand primesti ceva
gratis - nici nu-l pretuiesti, nici nu-ti pasa de-l pierzi. Fiind aici cei
dintai, am fost feriti de tumultul lumii in care fapturi umane de tot soiul se
omorau pentru un loc confortabil de vietuire. Noi am stiut una si buna: daca
vrei sa fii fericit, stai! Stam, asadar, si privim, ca la cinematograf, cum
hiene smulg halci din trupul Romaniei, cum vrabii ciugulesc meiul din gradina,
cum fetele se fura si batjocoresc, cum strainii cara in ograzile lor tot ce se
poate cara... Dar... dam din umeri: ce-am avut si ce-am pierdut? Ce-am avut a
fost ca ne-au obligat niste dictatori sa facem sa... aiba ei.... sa se faleasca
ei... si ne-au muncit ca pe draci. Ce mai avem e de la Dumnezeu: pamant, aer si
apa. Plus niste ciulini, ciori, pietre, niste biserici cu clopote care nu prea
se-aud, paraginituri la tot pasul... de-astea... Ups! Simt un miros vag de
fripura, e semn ca cineva, undeva, traieste intens! Oare asculta Strauss sau
Pavarotti?o, Nu... Asculta ceva despre
dusmani... Sa fie la el acolo! Daca nu vom fi legati cu lanturi si obligati sa
tragem la jug, daca vom fi liberi, adica, va fi, totusi, bine. Zic. Daca vom
avea si fiecare salcia lui, chiar vom supravietui apocalipsei mancand pamantul
de sub ea. Ca apocalipsele trec dupa 3 zile, 3 luni, 3 ani... Dar daca vom fi
mankurtizati.... o fi plan satanic sau divin? Important este sa nu dispara
definitiv romanii de pe pamant. Zic. Supravietuitorii precis vor pretui viata,
se vor elibera precis, vor cuceri Romania precis si precis nu vor permite
vreodata unor pradatori sa vina peste ei si sa le ia ceea ce este al lor.
Noi... noi suntem blestemati, deci... o sa cam pierim... Macar sa injuram.
Haideti sa injuram impreuna: ”Fir-ar mama ei de viata, ca e legata cu
ata!” Ah, dac-avea si El o sarma....
n-ajungeam primii din urma! Zic. Totusi o indoiala am: Daca nu suntem
blestemati? Iar, daca nu blestem e, ce dracu e? Zic. Pardon: intreb.
·
Nicolaie
Dinca: "Acum unde
este, în ce colb se găsește/ Țăranul acela cu palma crăpată,/ Care îți iubea
pământul dumnezeiește/ Și trudea să-ți țină grădina curată?/ Dacă el nu mai e
cine să-ți mai alinte/ Pletele apelor și pielea lutului?/ Cei cu sufletu-n iad
și cu banul în minte/ Care-ți vândură tot rodul pământului?/ Cine să-și mai
pună pieptul gol la hotare,/ Să își lase acolo jertfa de sânge,/ Niște inși
fără foc, generația care/ S-a lăsat în genunchi, învinsă și plânge?/ Adună-ți
puterile, sărmana mea țară,/ Din seve ascunse scoate-un om și fă-i rost/ Să-ți
redea strălucirea de odinioară,/ Să ne facă s-ajungem din nou ce-am mai fost!
*** "Țara asta prea bogată,/ Cum pe lume n-au prea fost,/ E de-a pururi
blestemată/ Să fie condusă prost./ Alternează la putere/ Niște găști de
farisei/ Numai pentru-a strânge-avere/ Pentru-ai lor și pentru ei./ Parcă ne-a
fost confiscată/ După un satanic plan,/ Ca să fie măcinată/ Și slăbită an de
an./ Țara asta minunată/ Cu averi ca în povești/ Este mereu căpușată/ De
gândaci de București./ Are rezerve ascunse/ Și e binecuvântată,/ Că toți hoții
de resurse/ Ca hienele-i dau roată./ La hotare-s prădătorii/ Și-n stat– suflete
de slugă–/ Se-ncaieră trădătorii/ Din averea ei să smulgă./ Și mai sunt niște
năimiți/ Care-i scriu imnuri de scrum/ Și-aruncă peste „ tâmpiți”/ Al
dezinformării fum./ Și-apoi suntem noi– poporul,/ Cel umil, prea-încercatul,/
Mințit cu televizorul,/ Responsabil cu oftatul./ Trebuie să ardă satul,/ Să mai
moară vreun copil/ Ca să riposteze statul/ Cu bici flasc și inutil./ Tara
noastră-i adormită/ Și cred c-o să se trezească/ Când va riposta unită/ Toată
spița românească;/ Când va pune-n prag opinca/ Și-o să spună: „Nu, străine,/
Ia-ți de-aici banii și clica/ Și te du-n țară la tine!”,/ Când va spune: „marș
năpârcă,/ Nu-ndrăzni să mă mai minți!”,/ Scribilor care ne spurcă/ Pentru
câțiva saci de-arginți,/ Când își arunca-va vălul/ Pus pe ochi de câțiva ani/
Și, aflându-și adevărul,/ Nu va mai vota mârlani;/ Când va pune-n fruntea
țării/ Un Român bolnav de țară/ Și în grosul Adunării/ Inși ce pentru ea să
moară./ Iar pe trădătorii Mamei,/ După lege dovediți,/ Să-i expună-n Circul
foamei/ Cu smoală și fulgi vopsiți./ Ci trezește-te odată/ Neamul meu– înger
străbun,/ Scoate Crucea luminată/ Și alege-ți drumul bun!/ Sfarmă cântecul
minciunii,/ Aruncat ca o-ntristare/ Peste chipul națiunii,/ Și ne dă o țară
mare!/ Țara asta prea bogată,/ Cum pe lume sunt puține,/ E de-a pururi apărată/
De ai mei români de bine…/ Așa că vedeți cum faceți,/ Cei prea mulți, care-o
doriți,/ Că nu prea puteți s-alegeți:/ Ori trăim toți, ori muriți! "
·
Nicu
Gavrilovici:
"Tara-n care cel ce poate fură,/ Cel ce nu, de foame, rabdă
liniștit."
·
Niculescu
Camelia: „Un
popor care își ridică privilegiile deasupra principiilor sale, le va pierde în
curând pe ambele.” Astăzi, România trăiește una dintre cele mai grave perioade
din istoria ei recente. Nu din cauza unui război, nu din cauza unui cutremur,
ci din cauza propriei clase politice, care și-a ridicat privilegiile deasupra
principiilor, iar acum ne cere, din nou, să plătim prețul. Încrederea românilor
în politicieni a coborât la un nivel catastrofal: doar 3% mai cred în ei. Și
cum să fie altfel? Majoritatea românilor văd clar că politicienii intră în
funcții pentru propriile interese, nu pentru binele țării. A devenit evident
pentru toată lumea că statul funcționează ca o castă, unde drepturile și
beneficiile curg doar în direcția aleșilor și a apropiaților lor. În timp ce la
vârf se împart funcții, sporuri, privilegii și sinecuri, România reală se
scufundă în sărăcie: Aproape 6 milioane de români sunt la limita sărăciei și a
excluziunii sociale. 28% din populație trăiește sub pragul sărăciei. Copiii
sunt loviți cel mai greu: rata sărăciei în rândul lor crește de la an la an. În
sate, oamenii trăiesc la fel ca acum 40 de ani — fără drumuri, fără medici,
fără școli moderne. Dar cine vorbește despre asta în Parlament? Cine se luptă
pentru școli, spitale și salarii decente? Nimeni. Se luptă doar pentru putere
și influență. În plan politic, asistăm la un haos total: Alegeri anulate,
proteste în stradă, acuzații de influență externă, populism în floare,
candidați extremiști care câștigă teren, iar democrația e tot mai fragilă. Doar
28% dintre români mai cred că democrația funcționează. Restul văd clar cum
instituțiile au devenit scuturi pentru privilegiați, nu pentru cetățeni. Și
totuși... Acest popor tace. Se uită. Îndură. Acceptă. Adoarme. Românii muncesc
10–12 ore pe zi pe salarii mici, plătesc taxe imense, suportă prețuri în
creștere, și primesc în schimb… dispreț. Dispreț din partea celor care ar
trebui să-i reprezinte. Când 88% dintre români spun că corupția e principala
problemă a țării, iar politicienii continuă să fure fără rușine, nu mai vorbim
doar de o problemă politică. Vorbim de o rușine națională. România nu moare din
lipsă de resurse — avem oameni inteligenți, muncitori, profesioniști, dar
pleacă pe capete în alte țări pentru că aici sunt batjocoriți. România moare
din lipsă de principii. Moare din lipsă de responsabilitate. Moare pentru că
„merge și așa” a devenit religie națională. Adevărul e simplu și dur: Dacă noi,
ca popor, nu ne trezim, nu ne informăm și nu începem să cerem responsabilitate,
ne merităm soarta. Ne merităm conducătorii. Ne merităm sărăcia. Ne merităm
umilința.
·
Niku
Oancea: "Țara
Turnatorilor!
·
Nina
Ghiuzela: ”Din câte
înțeleg eu, românii sunt împărțiți în cei care nu înțeleg ce se întâmplă, deci
nu pot face nimic, cei care înțeleg ce se întâmplă dar cred că NU SE POATE FACE
NIMIC, și cei, câțiva , puțini, care știu ce se întâmplă și cred că se poate
face ceva. Cei mai mulți se încadrează in primele două categorii, a celor care
se complac în starea de fapt actuală pe motiv că o schimbare duce la un rău mai
mare decât cel prezent. Ce rău mai mare poate să fie când: nu mai ai
suveranitate, nu mai ai drept asupra pământului tău, resursele nu-ți mai
aparțin, pământul, apa și aerul vor fi otrăvite? Cei care stați în expectativă,
din teama de a nu fi victimele manipulării, nu vi se pare că tocmai voi sunteți
cei manipulați? prin lipsa de participare, implicare, faceți exact jocurile
ocultei care asta și vrea, legume.*** "România e un sat fara câini care
are pretenția deplasată să apere alte state. *** "O țară
"tampon" cum este Romania ar trebui să își declare neutralitatea, să
își afirme suveranitatea, să își vadă de nevoile și necazurile ei.Sa renunțe la
alianțe toxice în care a fost păcălită de complexul militar industrial să
intre. Să încheie tratate de neagresiune cu cele două mari puteri. Ar trebui să
înțelegem că aceștia au nevoie de teritoriul nostru și de carne de tun. Dotarea
armatei demonstrează asta.Daca am avea bărbați la conducere și nu fătălăi am
putea să devenim a doua Elveție. În schimb văd cum mulți pică în koor de
admirație pentru Putin și ar schimba oricând stăpânul. Neamul ăsta trebuie sa
re învețe să gândească.
·
Nona
Serbanescu: "Cu
ocazia grevei STB am aflat că românii:- nu au pic de cultură politică;- nu sunt
solidari și nu au idee la ce folosește solidaritatea;- nu știu ce este un lider
de sindicat și ce drepturi are el/ea. De pildă, cred că liderii de sindicat nu
au voie să fie afiliați politic;- nu pot înțelege că există oameni de stânga
afiliați la PSD pur și simplu pentru că nu sunt de dreapta și deci nu vor să
fie nici în USR și nici în PNL etc. Ceea ce e oarecum normal pentru un
sindicalist, că dacă era de dreapta era cu patronatele, dăăăh;- vor pedepse
pentru cei ce și-au cerut drepturile, totodată sărbătoresc toate revoluțiile și
revoltele din istorie, semn că nu reușesc să facă o paralelă logică, anume că
probabil la respectivele revolte, răscoale, revoluții ar fi fost ei cei care ar
fi tras în popor;- au o ură viscerală față de angajații la stat deși vor să se
folosească de munca acestora și se oftică maxim când nu pot să o folosească,
semn nu că aceasta ar fi utilă și necesară ci că angajații la stat sunt
trântori leneși și nemernici care stau pe spatele lor;- nici prin cap nu le
trece că vreodată ar putea să fie nevoiți să își ceară niște drepturi în
relația cu angajatorul;- nu pot să se bucure de o victorie a celor ca ei și să
înțeleagă că forța unui sindicat se traduce la un moment dat în propria forță
în fața angajatorilor și legiuitorilor, și asta pentru că prin nu știu ce
abracadabra mediatc, toți românii se identifică cu patronii și nu cu
angajații... un fel de delir colectiv.
·
Nucu
Dumistracel:
"Suntem un popor de idioti nascuti pentru sclavie... Nu ne pasa!!!
·
Oana
Lovin: „De regula, in
tara noastra, Schimbarile sunt doar din rau in mai rau...”
·
Oana
Pellea: ”Ma doare
Romania ca un organ intern al fiintei mele. Asa cum te doare ficatul. Cum ti-e
rau de la suflet. Romania nu este ceva exterior mie. E inclusa fiintei mele
esentiale.. Si are nevoie de ingrijire... Romania mea e bolnava si sufera de
neiubire.”
·
Octavian
Cocoş: ”Vă plângeţi că
e rău, că-i sărăcie,/ Că sunteţi robi aici la voi în ţară/ În ochi aveţi doar
ură şi mânie/ Pe umeri vă apăsă o povară.//Şi mă vorbiţi de rău, mă învinuiţi,/
Vreţi să plecaţi în alte ţări străine/ Sperând că poate-o să vă îmbogăţiţi/ Şi astfel
o s-o duceţi mult mai bine./ Dar eu v-am dat câmpii cu solul bun,/ Să le araţi
şi să le cultivaţi,/ Însă voi staţi cu mâinile în sân/ Şi spuneţi că n-aveţi ce
să mâncaţi./ v-am dat şi aur, şi argint, şi fier,/ Sare, cărbuni şi ape
minerale,/ Dar voi priviţi pasiv cum toate pier/ Şi de-aia buzunarele sunt
goale./ V-am dat păduri cu arbori minunaţi,/ Brazi şi molizi, fagi mândri şi
stejari,/ Nici nu vă pasă că sunt toţi tăiaţi/ Şi că vi-i fură o bandă de
tâlhari./ V-am dat şi râuri să vă răcoriţi,/ Cu apă dulce, bună de băut,/ Şi
rând pe rând acum le murdăriţi,/ Fiindcă atât de mult aţi decăzut./ Câte
popoare sunt, şi mari şi mici,/ Ce şi-ar dori să aibă aşa o ţară!/Dar voi
distrugeţi tot ce-aveţi aici/ Şi admiraţi ce-au alţii pe afară.
·
Octavian
Goga: „România, țară
de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața
Europei. Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în
moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputații
contrabandiști. Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul
lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoșătoare de meningită morală.”
·
Octavian
Lupascu:
"Ticăloșie dusă la extrem este a celor care, după ce au jefuit întreaga
lume și au colonizat-o, s-au gândit să îngrădească libertatea de mișcare.
Majoritatea românilor, nu vor suferi. Că ei au stat de veacuri pe pământurile
lor, au avut de la Dumnezeu hrană, apă, femei frumoase, aur și tot ceea ce le-a
trebuit. Ne-au lipsit și ne lipsesc doar conducători care să știe a ține copiii
acasă, care să nu permită hoardelor migratoare să ne facă reguli pe pământurile
noastre. Romanii n-au voie să îngenuncheze în fața nimănui. Doar în fața lui
Dumnezeu, în fața părinților, a copiilor, a străbunilor noștri o putem face. Nu
noi ne-am urcat pe corăbii să plecăm la violat teritorii, femeile altora. Nu
noi am cucerit prin forță și nu am acumulat averi uriașe prin furt, tortură,
sclavagism. Să nu cădem în capcana uriașă de a-i crede prea civilizați pe unii
care au strâns, au furat, din fiecare cultură ocupată prin forță câte ceva.
Căci și un hoț și spărgător de imobile, învață din fiecare spargere să facă
diferența dintre o bijuterie de valoare și o tinichea. Și asta nu înseamnă că
trebuie respectat. Unele popoare, în special cele nordice care ni se dau ca
exemple de urmat, trăiesc doar din pește, petrol și păduri. Care se vor
termina...Și iar se vor urca pe corăbii vikingii să caute hrană. România este
un adevărat miracol! Căci după sute și sute de ani în care ne-au jecmănit și
turcii, și rușii, și nemții, tătarii, austriecii...și continua s-o facă, tot
mai avem resurse cât 50-100 de țări la un loc. Chiar și în cele mai grele
momente trăite de mine, pe timpul comuniștilor, hambarele românilor erau cu
butoaie pline de vin, porci atârnați în afumători, cereale, untură și miere,
fructe și conserve...Și de suferit, au suferit cei plecați la oraș, dar care și
ei, ca și medicii, profesorii...se îndulceau din munca țăranului român - rudă,
prieten, pacient, cunoscut... Cum am ajuns acum? Nu numai fără hrană sănătoasă
produsă de noi, dar și fără hambare, și fără păsări și animale, și fără copii -
momiți de jefuitorii lumii -. Umili și proști, îmbogățindu-i pe cei care ne-au
jecmănit, care ne impun certificate verzi pentru a le cumpăra produsele de
rahat. Le-am permis comunismul, și am plătit pentru nenorocirea asta cu
milioane de vieți ruinate, cu intelectualitatea prin pușcării, cu deportări în
masă, cu sute de mii de morți...Dacă le permitem progresismul, această ciumă
mai rea și mai nocivă decât comunismul de zeci de ori, atunci vom fi blestemați
să fim blestemați de pământurile acestea bogate și fertile. Iar acei idioți
care ponegresc țara și neamul de dimineața până seara, ori sunt plătiți, ori nu
cunosc niciun pic din istoria țării și a lumii, ori vor să se dea bine pe lângă
violatori și cuceritori. Copiii noștri trebuie să știe și să fie mândri cu
istoria lor, cu neamul lor, de țara lor. Iar noi, părinții lor, avem obligația
de a le spune istoria adevărată a lumii, și nu cea scrisă de cuceritori în
favoarea lor. Iar atunci când se vă termina petrolul, când se va termina
peștele, să fie pregătiți pentru timpurile când cei care acum ne predau lecții,
se vor năpusti că șacalii pe pradă. Căci nu vor manca nici Dubaiul, nici
gheața, nici cămile și foci, ci vor tăbărî iarăși pe bucata asta de pământ
roditor și frumos, lăsat așa de la Dumnezeu, fără nicio contribuție de-a
noastră sau vreo virtute ieșită din comun, în afară de aia că am luptat cât am
putut pentru ea. Li s-a băgat în cap unora, și li se bagă, că cei care gândesc
ca mine sunt extremiști, înapoiați, proști. Că cei care țin cu patria lor, cu
poporul lor, cu neamul lor, cu datinile lor, cultura lor...sunt legionari,
''dacopați'', sclerozați.Să creadă fiecare ce o vrea. Însă eu și alții că mine,
vom refuza să ne dizolvăm în rahatul ăsta mondial și să le dăm satisfacție
violatorilor și jefuitorilor lumii.”*** "Românii nu mai țin cu neamul lor/
De când primit-au pașaport./ Și de-ar primi românii cort/ Ar și uita de grai,
de tricolor./ Am tras de hățuri hăis și cea/ Pân'-am ajuns în starea
''happy''./ Cu un parfum din curul iepii/ Murim galop, pe limba altuia!/ Când
plânge neamu'-n Cernăuți,/ Românu'-și pune steagul bicolor/ Participând activ
la un omor/ Asupra propriei livezi și curți./ De-i zici că-i fiu de dac, se
rușinează./ De-i zici occidental, e mândru foc/ Și când dansează cazacioc/ Pe
alfabet chirilic patinează.../ El nu mai are nici cuvânt,/ Nici obiceiuri, nici
cultură./ Cu englezismele în gură/ Pe sub picioare n-are nici pământ./ În
alianță cu alți draci/ Cultivă bombe nucleare/ Și i-a rămas doar minele de
sare/ Pentru mâncarea cu gândaci./ Ne-au dat străbunii mândră Țară/ Iar noi am
dat-o la străini,/ Și tot slăvindu-i pe vecini/ Cântăm și imnul în maghiară./
Dar totul se transformă, nu se pierde!/ Și-aduce-aminte John că e Ion/ Când un
copil devine campion;/ Răsare-n sare și românul verde!/ Când i-o veni mintea la
cap?!/ Tare mă tem că n-o să-i vie/ Și-o să rămână Țara o fâșie/ Condusă de un
''Great Dulap''./ Oh, Ștefane, de te-ai scula/ S-o vezi pe Maia cum conduce/
Te-ai răstigni singur pe cruce,/ Ne-ai da pe toți în scula ta!/ Nimic în Țara
ta nu mișcă,/ Țăranii nu mai au nici furci, nici coase,/ Revoltele-s pe net, cu
motocoase./ Doar gălăgie fac. Și pișcă...”*** ”Drama asta recentă ..cu moartea
Cristinei Topescu, ne-a răvășit pe toți cei mai empatici și ne-a dat de gândit.
Eu cred că societatea în care trăim s-a transformat la fel de rapid ca
tehnologia și am devenit fix ceea ce mâncăm-adică otrăvuri, plastic, un fel de
alimente create în laborator. Parcă și carnea care ne-o purtăm pe oase e din
petrol sau materiale compozite. Cât despre sentimente, au devenit ambalaje strălucitoare
care ne iau ochii și, uneori, mințile. Am în lista mea de prieteni 5 morți. Nu
mare mi-a fost mirarea-însă uriașă dezamăgirea-remarcând că pe pagina unuia
dintre prietenii mei morți, cineva, 3 ani la rând, i-a transmis ''la mulți
ani''. Rămâi pur și simplu blocat, înmărmurit.Te uiți de zeci de ori și parcă
nu îți vine să crezi?! Și degradarea asta umană va continua...În același ritm
cu tehnologia. Vorbele au devenit niște ambalaje arătoase care pot ascunde
înlăuntru lor orice.Până și sub poleiala unui te iubesc poți găsi un fel de
gumă ''guam'' care să te întindă mai ușor... Am spus-o copiilor mei, am spus-o
mamei și v-o spun și vouă: n-aș dori să fiu tânăr, n-aș dori să mă mai nasc,
n-aș dori și nu doresc să mai trăiesc mult pe acest pământ și printre oamenii
care am devenit! După părerea mea, oamenii au devenit niște simple formalități
birocratice-fără onoare, fără suflet, fără substanță, fără inimi și fără
idealuri. Bucuria și fericirea unora a ajuns atât de jos, încât se manifestă în
a găsi un loc de parcare.Iar, unii ''terapeuti'', ba chiar psihologi îți spun
fără rușine că e alegerea ta să fii fericit, să vezi și să alegi fericirea. Ca
și cum, fericit că ai găsit un loc de parcare, atunci când te dai jos din
mașină și calci într-o baltă de sânge...ai zâmbi, ai zice ''asta-i viața!'' și
ai pleca zâmbind mai departe. Nu mare mi-ar fi mirarea ca unii dintre voi să-mi
recomande un medic.Știu... Vă asigur însă pe toți că sunt sănătos! Mai sănătos
decât milioane și milioane de oameni care-și plimbă ambalajul și poleiala
pe-aici. Ceea ce trăiesc eu nu e nicicum depresie sau altă formă de boală
mintală.E pur și simplu inadaptibilitatea la moda desfrâului, la progresism, la
fățărniciile și cancerul vremurilor actuale. Eu sunt sănătos și nu voi care aveți
tendința de a mă trimite la psiholog! Eu sunt sănătos și nu bărbații care
poartă pampersi, care-și fac unghiile cu ojă, care ar plecă la război cu
penseta și trusa de machiaj! Eu sunt sănătos și nu voi, femeile care vă
împăunați că sunteți mame-asta fiind singura virtute...că sunteți mame și
femei.Și care nu sunteți în stare să-i spuneți celui de lângă voi: ''alo, i-a
treci și spală vasele, fă și tu ceva, mai lasă berea și meciurile...că vreau să
citesc, că vreau să nu mor proastă, că vreau să trăiesc ca un om conștient. Nu
o proastă! Da-te jos dobitocule din mașină și deschide-mi portiera! Fii bărbat!
Fii deștept ca să fiu mândră de tine! Fii manierat și iubește-mă ca să te
iubesc!..."M-a înspăimântat un filmuleț zilele trecute când am văzut o proastă-produsul
acestei societăți de căcat-care pusese ea toate legumele într-o oală, să facă
ciorbă, și nu știa de ce nu are zeamă pentru că nu pusese și apă...Și a trebuit
s-o sune pe mă-sa s-o întrebe..Și asta la 30 de ani sau în jurul acestei
vârste?! Acum câțiva ani, fiindcă lipseam cu lunile de-acasă datorită meseriei
și mă tunsesem scurt, lumea din sat zvonise că m-am întors din pușcarie. Mai
recent, o verișoară mi-a spus că lumea satului vorbește că aș fi bolnav, că
m-au văzut că am slăbit... Acum mi-am lăsat barbă și precis o să zică ceva...Că
m-am călugărit ori altceva... Dar știți ce? Îi IUBESC! Măcar acești oameni
bârfitori te văd, sunt curioși cum arăți, îți simt prezența ori lipsa...Sunt
Oameni și nu cyborgi! Lumea asta a satului, așa cum e ea...nu mi-ar permite să
putrezesc 3 săptămâni în casă fără să se întrebe dacă mai trăiesc, dacă m-am
bărbierit, dacă am slăbit ...Așa ''innapoiata mintal'' cum e ea... În timp ce
unora dintre voi și dacă le-aș trage cu tunul în ureche să le spun că mă doare,
că mergem pe un drum greșit, că nu e normal...tot insensibili ar rămâne. Ca
niște roboți... Roboți însă care știu să afișeze citate și maxime, sfaturi și
trăiri omenești, ca și cum ar mai avea sentimente sub ambalaj... Poate am să
plec de-aici scârbit și sătul să mai văd atâtea măști. Fiți fără grijă, că nu
moare un drac ca mine așa ușor... Dar poate e mai bine să am dialoguri cu
florile, cu câinele, cu toți și toate cele ce și-au păstrat fără E-uri și
otrăvuri , sufletele curate și sincere. Hai, să fiți Fericiți! Căci în curând
nu ne va mai lua nici dracu'... Că ce ar mai putea face dracu' cu niște
ambalaje unde găsește o fericire prostească, niște oameni bucuroși că au mâncat
și s-au bălegat - ăsta fiind unicul scop în viață?!
ortodoxinfo.ro romania: ”Un conducător, fiu al Bisericii, nu se aliază
niciodată cu păgânii, sau împotriva unor state ortodoxe. Îl vedeţi pe Ştefan
cel Mare, pe Mihai Viteazul sau pe Constantin Brâncoveanu aliindu-se cu turcii?
Asta înseamnă să îţi vinzi credinţa şi neamul. Nu că ceilalţi ar fi mai
ortodocşi. Pentru că ruşii, vă mai povesteam eu, din războiul trecut, tocmai de
Paşti ne atacau sau de sărbătorile mai importante, chiar dacă era o convenţie
între noi să nu atacăm în perioada sărbătorilor. Dar atunci Rusia era sub
stăpânire atee, bolşevică. Acum însă totul este dirijat din umbră şi se
urmăreşte de fapt un război împotriva statelor ortodoxe… Înainte veneau
directivele de la Moscova, acum vin de la Europa centrală. Ce ne dă nouă
Europa? Ne dă sărăcie, ne dă mizerie, globalizare, otravă. Europa pentru noi e
mormântul Ortodoxiei, Europa pentru noi este moartea noastră şi spirituală şi
materială. Noi nu avem nevoie de Europa aceasta, care s-a transformat în noul
socialism… Noi avem impresia că Europa are un sistem democratic la bază, dar
Europa este tot sovietizată, o Europă sovietică. Este acelaşi mare lagăr
sovietic al Moscovei decât cu altă şapcă, iar dincolo, în Occident, avem de-a
face cu lagărul capitalismului. Noi nu trebuie să facem parte din această
Uniune Europeană, ce se vrea o nouă Uniune Sovietică. Aceste uniuni doresc o
globalizare a statelor, ce ascund un plan dictatorial, de a se ajunge la banca
unică, la moneda unică, pentru a îngrădi cetăţeanul, pentru a centraliza
puterea spre instaurarea noii ere. 𝐶𝑟𝑒𝑑𝑒𝑡̧𝑖 𝑐𝑎̆ 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑠𝑢𝑛𝑡𝑒𝑚 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑎𝑙𝑖𝑎𝑡̧𝑖 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒, 𝐴𝑚𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎, 𝑣𝑜𝑚 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛 𝑖̂𝑛 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎 𝑐𝑢 𝑢𝑛𝑔𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑖𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎̆? Dragii mei, noi nu ne-am sprijinit
niciodată nici pe puterile Americii, nici pe puterile Rusiei şi în nicio putere
din lumea aceasta decât numai în acoperământul Maicii Domnului şi sub
oblăduirea puterilor cereşti. Noi parcă am prevăzut întotdeauna cuvintele
Psalmistului: „Nu vă nădăjduiţi spre boieri, spre fiii oamenilor în care nu
este mântuire”. După experienţa pe care acest neam a avut-o de milenii aici,
noi am rămas întotdeauna pe calea de mijloc a credinţei şi pe ea am mers, fără
sprijinul acesta omenesc, şi nu am avut străini de partea noastră. Ne-au promis
şi nu ne-au ajutat cu nimic.Dimpotrivă, au uneltit împotriva noastră cât s-a
putut ca să ne distrugă din ce în ce mai mult, dar nu le-a fost cu putinţă.
Pentru că o Europă strategică nu se poate lipsi de cuvântul sfânt al României.
Aici s-au izbit toate forţele Răsăritului, de apărarea naturală a Carpaţilor
răsăriteni; iar aici în ’44 am fost martor ocular cum s-au măcinat toate
puterile fiarei din Răsărit până ce a venit trădarea de la Yalta şi Malta.
Ruşii nu intrau la noi în ţară dacă nu era trădarea. Ca de obicei, în toate
împrejurările, cuceririle mari n-au stat în forţa armelor, ci în forţa
trădărilor, a vânzărilor. Eu am crezut dintotdeauna că în apărarea noastră vin
mai puţin armele, decât orice alte posibilităţi. Noi avem arma Duhului Sfânt,
avem sabia Duhului care ne ocârmuieşte, ne pune în lumina şi mărturisirea
adevărului. ” **** ”Să ştiţi că noi putem fi străjerul Europei. O Europă fără o
Românie nu poate exista. Ortodoxia noastră românească a rămas cam singura de
strajă, în splendoarea ei de demnitate şi prestigiu. Aşa că: străjuiţi bine!
Neamul acesta nu şi-a pierdut încă seva!
·
Octavian
Paler: ”Romania este
patria mea, restul sunt doar tari.
·
Omul
din nord: "Nu
poti sustine si afirma la infinit ca lumea-i necajita, ca nu stie, ca nu i s-a
spus, ca se teme,ca asa li se cere... Nu poti ! Nu meritã ! Lumea e prea
bolnavã de nepãsare.”
·
Oscar
Wilde: ”Toţi stăm
în aceeaşi mocirlă, dar unii dintre noi se uită la stele.
·
Ovidiu
Borchin: ”Ceea ce nu
imi este indiferent sta in vremea ce ma colinda, soarele ce ma anima, mancarea
ce ma satisface, lumea din jur cu a ei culoare, mirosul florilor si vedeata
parcurilor. Am cautat si am gasit in natura tara mea si ea este unica, ce nu
poate fi furata nici ciuntita si cu atat mai putin murdarita. Tara mea e pura.
·
Ovidiu
Grosu: ”Românii sunt
un popor blajin, cald, primitor, tolerant...uneori mult prea tolerant cu cei
care li se urca in cap si asta nu pentru ca sunt prosti ci datorita educatiei
crestine primita in biserica, duminica de duminica, uneori eronat, pana la
spalarea creierului si adormirea instinctului de conservare.Cine sunt insa cei
care ne fac de rusine, cine sunt cei care se poarta urât ca niste mârlani, cine
sint cei care ne fura, ne asupresc, ne violeaza zilnic drepturile simple si
nationale, cine sunt cei care alearga cu disperare dupa functii de conducere
pentru a se imbogati prin rapt, prin estorcare?Ei sint romani, traiesc aici de
secole dar dupa ce i-am cautat la originile etnice am constatat faptul ca ei
urasc atat de mult Romania si pe romani pentru ca ei stiu ca nu sunt de sange
balcanic nu sunt de gena autohtona ci au in sange jaful, furtul, minciuna,
intriga, omorul s. a. Ei stiu lucrul acesta si pentru ca se simt straini ca
puiul de cuc in cuibul mierlei incearca sa arunce din cuib pe cel autentic... De
aici vine ura lor fata de Romani si Romania cu toate ca pamantul acesta i-a
hranit de secole si se hraneste cu ei de secole..Ura lor viscerala nu vine doar
din educatia din familie ci din gena lor predispusa la atrocitati.Noi romanii
balcanici suntem poporul cel mai binecuvantat de Dumnezeu cu o limba
primordiala in care se gasesc toti diftongii, triftongii, vocalele si
consoanele din toate limbile pamamtului... De aceea si putem pronunta si invata
cu usurinta orice limba vorbita pe pamant..Noi vorbim limba ingerilor..Noi
suntem un popor greu incercat peste care Dumnezeu insusi vegheaza. ***
"Dumnezeu sa te ierte, popor de zombi sado-masochist, bolnav de ura fata
de bine si fricos ca un iepure!"
·
Ovidiu
Vasile Nyilas:
"Zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste
10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană.
Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte mari naţiuni,
printre care şi cu aspiraţii inalte la titlul de popor ales… În zona Olteniei
se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume (18,000 ani inainte
de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnacop de
miner descoperit vre-o dată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din
lume (8,000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele
de la Tărtăria, judeţul Alba 5-6.000 înainte de Christos). Tot aici s-a
inventat arcul, au aparut primele furnale din Europa, şi tot de aici au plecat
şi s-au format celelalte popoare indo-europene şi nu numai cum ar fi:
iranienii, carienii, italicii, frygienii, sciţii, cimmerienii, triburile
iberice, bascii, sarmaţii, elenii(ahei şi dorieni), fenicienii….etc.
Traco-dacii reprezintă cea mai veche şi mai înaltă cultură de pe Pământ,
anterioară civilizaţiei Sumeriene, şi totodată cea mai numeroasă (180 - 200 de
triburi). Ei puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria,
Austria, germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia
europeana, Asia Mica, Africa…… chiar şi Burii din Africa de Sud sunt tot un
neam Dac, din care făcea parte însuşi Burebista. Scrisul şi odată cu el
istoria, au apărut mai întâi în spaţiul tracic şi abia mai târziu in spaţiul
greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici.
Traco-dacii au avut cea mai veche agricultură din Europa, (neolitic) si printre
cele mai vechi din lume. La vremea lor erau singurul popor din lume care
foloseau cercul la dispozitivele de măsurare a timpului. Începând cu anul 1995,
dupa studii îndelungate, însă intenţionat ţinute la subsol, o serie de savanţi
americani de prestigiu au ajuns la concluzia că Potopul descris în Biblie a
avut loc pe malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populaţie neaşteptat de
dezvoltată, (oare cine?). De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia
greacă (ULIMP- Lumină sau Splendoare, în limba traco-dacă), nu era altceva
decât muntele Bucegi pe care nu întâmplător dăinuie al doilea Sfinx de pe
Pământ. Istoricul Homer spunea că numai tracii ştiau să lupte călare şi cu
arcul începând cu mileniul cinci înainte de Christos. Traco-dacii se remarcau
printr-o corectitudine desăvârşită, toate convenţiile fiind încheiate verbal şi
apoi păstrate cu sfinţenie. Lipsa de acasă era semnalată printr-un băţ lăsat la
poartă, fiind mai mult decât suficient. Traco-dacii erau singura civilizaţie
din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o formă a sa. În jurul anului
1400 Î.C, se construieşte în Tracia nord-Dunăreană, cea dintâi şcoală cu local
de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii Zamolxieni
predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului
Soare şi al celor 12 constelaţii). Confom mărturiilor rămase posterităţii ale
lui Platon şi Socrate, însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala
Zamolxiană, şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de
seamă medici ai timpului. Istoricul Herodot, îi considera pe Cimerieni
originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor,(Moldova de astăzi). Apoi o
parte din ei s-au deplasat spre Sud, în Anatolia, unde au fost cunoscuţi ca
Cimiry. Migraţi ulterior către Italia, Spania, Anglia şi Irlanda au fost
cunoscuţi sub denumirea de celţi. Zona Nord -Dunăreană (România de astăzi), a fost
considerată din vechime drept un paradis terestru.Un teren bogat în aproape
toate bogăţiile pământului, cu terenuri agricole(Grânarul Europei de mai
târziu), păşuni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem
hidrografic natural, o zona bine apărată contra majorităţii dezastrelor
naturale…..etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au
putut fi alungaţi din vatra strămoşească şi nici deznaţionalizaţi. Românii
păstrează în continuare limba, portul, obiceiurile, tradiţiile strămoşilor de
acum 7.000 de ani. Analizele minuţioase de sânge, demonstrează un alt miracol :
în ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupaţie romană,
ne-am păstrat puritatea genetică, specifică strămoşilor noştri. România rămâne
un miracol, căruia i s-a prevăzut un viitor mesianic. Profetul indian Sundhar
Singh scria în 1922, că românii vor deveni un popor îndrăgit şi respectat de
toate popoarele lumii.
·
Panait
Cerna: ”Mândre-s
plaiurile tale, ţară mândră, între toate!Şi frumos se-ndoaie cerul peste vii şi
peste sate;Dar, oricât sclipesc pe tine plaiuri, cer, întreaga fire,Tristǎ eşti
şi neferice, cǎci la noi... nu e iubire...Cine-i cel ce dojeneşte boul care nu
se-ndurăSă ducă la hrăpăreţi cele bune pentru gură?Cel ce tremură pe zloată,
cel ce cade de arşiţă?Cel ce vine cu căciula la o poartă de domniţă;Cel ce
numai de-o cămaşă pentru-nmormântare strânge,Din ce ţese, din ce coase, din ce
spânzură pe dânsul.Din ce aurul îi zvârle, ca să-i amuţească plânsul?...Cine-i
cel ce se jeleşte că i-e masa-nlăcrămată?Că nu-i vită în ogradă, că nu-i pită
în covată;Că, la cel ce hodineşte, chinul n-are nici o plată;Că la sânul mamei
pruncul e-o pelincă îngheţată, Că la cer nu e nădejde, că la inimi nu-i
crezareCă din leagăn i se cântă cântecul de-nmormântare?Pe leul care geme în
robie,Când ar putea c-un răcnet de mânie,Să sfarme închisoarea-n care piere
─Pe-acela nu-l plâng eu!Flămândă şi nevolnică putere!Nu-ţi dăruiesc nici un suspin
al meu...Proptit în coasă l-am văzut odată,Cu pieptul gol, cu
fruntea-nnourată,Cu pletele în vânt...Ş-alăturea de muta lui mânieFemeia lui
părea o vijelieCu mii de morţi în fiece cuvânt.Coasa lui sclipea din
depărtare.Un fulger îmblânzit,Picat din cer la asprele-i picioare...Pe-ntinsul
ţării, cine zace, oare,Acolo unde vin de-a valma norii?Isuse! Răii sunt
învingătorii!
·
Panait
Istrati: ”Românul nu
prea e negustor; el nu e decât sclavul pământului."
·
Pascalin
Toader: ,,Tara
trandafirului" (FSN)
·
Paul
Palencsar: "Mulţi
dintre noi nu credem în nimic, mai departe de progenituri, portofel şi burtă.
Nu avem nimic sfânt. Totul e o glumă, un mişto, un banc. Trăim duplicitar,
fals. Dramatic e nu că suntem o cultură mică, ci faptul că facem tot posibilul
să rămânem aşa, mici, meschini, fără nobleţe sufletească.
·
Paul
Purea: "Unii zic
că ţara nu e guvernată. Nu guvernată bine, ci ne-guvernată!” *** "Romania
- tara in care babele de la bloc detin mai multe informatii decat Politia
romana” *** "Fiii tai stiu mai putina carte dar fura mai mult, violeaza
mai mult, beau mai mult, mananca pana le crapa burtile si sunt intr-un
permanent razboi. Ai distrus mediul sanatos in care familia, izvorul
normalitatii, moralitatii si evolutiei, putea sa se nasca si sa creasca. Te-ai
autocondamnat la sterilitate. Poate e felul naturii sa traga pe linie moarta o
mutatie genetica nereusita, un experiment social ratat. Stii ce, daca ma
gandesc mai bine, it is you. Tot ce ti-am cerut a fost sa ma lasi sa muncesc si
as fi impartit cu tine roadele cu bucurie. Sunt tanar, inteligent, doritor sa
muncesc, si unde imi pun mintea si mainile ramane ceva in urma. Tu esti cea
care m-ai transformat intr-un etern mester Manole. Si ca sa nu se naruiasca
peste noapte ce am cladit, am zidit in temelii multe din cele ce imi erau
dragi. Si cand politicienii tai se lauda ca edificiul a mai crescut cu un
procent, nu spun ca in el sunt inchise suflete si sacrificii ale unor fraieri
ca mine.*** Da, e greu. Tot mai greu. Românul nu mai are gânduri curate. Nici
variante. Nici viziuni. Le-a epuizat pe toate. Românul nu mai are dialog, nici
preocupări – le-a transformat în contraziceri, dezbinări şi bătăi cu pumnul în
piept. Le-a transformat în cicatrici, iar cu cicatricile te obişnuieşti, le
crezi fireşti. Românul nu mai judecă drept, logic şi sănătos – starea în care a
ajuns şi se bălăceşte, este o stare fără precedent. Românul nu mai are răbdare
– are nervi. E plin de nervi şi de nemulţumiri. Sunt lucruri grave, grave de
tot. Realităţi asfixiante. Dar, cel mai grav între toate e faptul că, el,
românul NU MAI VREA să gândească. Sănătos şi creativ. Românul nu mai vrea, în
fapt, nimic. Nu mai vede lucrurile în realitatea lor. Îi place ce are, cum
trăieşte, cum îi lipsesc toate. Mai ales banii, cei pe care îi merită –
jumătate din populaţia ţării se află la pragul lipsurilor şi sărăciei. De
necrezut unde suntem după o democraţie de trei decenii şi-o creşterea economică
şi a PIB-lui, permanente, cum se laudă guvernanţii şi politicienii! Da, să
schimbe ceva din ceea ce există, concetăţeanul nostru nu mai vrea? Pentru ce?
Pentru cine? Starea actuală îi convine, îi place, îl lamentează; e chiar
încântat de cum “hoţii de istorie” i-au aranjat “viaţa”. Viaţa, existenţa,
raportate la aproape jumătate de veac. Românul, totuşi, mai aşteaptă ceva: să
nu mai existe! Să nu mai aibă identitate de neam şi de ţară. Să scape de ele.
Asta vrea. El ştie bine că viaţa de “dincolo” e “cool”. În libertate şi belşug.
Vrea să fie liber. Fără nume şi fără genă naţională. Cu plinul în mâna goală…
Cu sufletul la poartă, într-o maşină second hand. Prioritar, la această oră,
nu-l interesează nimic altceva decât mămăliga de seară. Şi ceapa agăţată de
grindă, în pridvor. Şi privata din fundul grădinii (nu cumva să-i fie inundată
de ploile politice adverse, torenţiale, din noiembrie şi decembrie, vorbesc de
cei care n-au fost încă loviţi de „Boris”, bieţii de ei, fiindcă săracii
sinistraţi, sunt convins că nu mai vor să audă de guvernanţii actuali (şi
trecuţi) nici în coşmarul lor cel mai negru şi mai de groază. (Un prieten mă
sună şi îmi spune „de ce banii, subvenţiile pentru partidele politice nu sunt
donaţi imediat, până la sfârşitul anului, bieţilor sărmani pentru a-si construi
case noi, pe dealuri!”. Îi spun că dacă s-ar întâmpla acest lucru nemernicii
n-ar mai fi atât de nemernici! N-ar mai fi lupi ci ar deveni câini ciobăneşti!
Prietenul meu a râs. A râs, plângând). Să înjur? Să ţip? Să-l rog, să-l implor
pe Dumnezeu să facă ceva? Pentru ţară şi pentru neamul nostru ajuns la margine
de prăpastie? Şi dacă o fac, dacă îl rog, mă/ne va ajuta? Să fim serioşi! Ca dac,
nici nu ştiu ce să-i cer… Şi dacă, să zicem, totuşi aş face-o, e foarte posibil
să mă trimită în aia mă-sii mele, ori poate la Zamolxe, să-mi dea câteva bice
pentru atitudinea mea din cei aproape 35 de ani de haos, mizerie şi nedreptate,
ani de după acel ’89. Înainte de toate, bice pentru votul meu, se înţelege. Cu
statutul meu de român modern, contemporan, pare sa fie altceva... Poate, da, o
să-l rog, rugându-mă zilnic până în decembrie, pentru… conducătorii noştri
geniali. Ai mei şi ai tăi, prietene! Cei de toate… deceniile! Atâta vreme cât
lor le merge bine, şi nouă ne merge la fel. Sunt conştient de o astfel de
axiomă. Sunt chiar fericit să simt adevărul pe pielea mea şi-a celorlalţi. Mă
refer la noi, cei fără de prea multă minte. Sănătoasă. Da, mă rog pentru ei,
conducătorii noştri (doar sunt patriot!), pentru sănătatea şi succesul lor în
continuare. M-am rugat pentru Iliescu, Năstase, Ponta, Băsescu, Udrea,
Tăriceanu, Dragnea etc, astăzi mă rog pentru Ciolacu şi covrigii lui, pentru
Ciucă şi ciracii săi, pentru Iohannis (încă) dorindu-i un surplus de 2-3
călătorii aiurea prin lumea largă şi apoi să ocupe scaunul de prim-ministru,
pentru cei din vârful partidelor bramburistice ce se pregătesc de luptă,
Lasconi, Şoşoacă, cât şi pentru cei fără de partid, gen Geoană ( „Ioan fără de
Ţară” al României), pentru Parlament şi pentru Guvern, pentru toţi cei care or
mai fi şi or mai veni, având grijă de mine şi de voi, pentru toţi mă rog!
Pentru cei care au grijă de viitorul meu, şi al vostru! Al copiilor noştri! Şi
de mămăligă, şi de ceapă, şi mai ales de privata din fundul grădinii! Dumnezeu
să le dea sănătate, să aibă grijă de ei, şi de ploile de azi şi cele din
noiembrie şi decembrie, ploi preşedinţiale şi parlamentare; mă rog să nu-mi
inunde grădină. Prea rău. Nu de alta, dar nu vreau ca rahatul meu să treacă în
grădina altora. Să le îngraşe vecinilor din vile, pământul. Pe gratis şi fără
măcar… un mulţumesc, după vot!***10 TRĂSĂTURI ORIGINALE PENTRU ROMÂNIA ACTUALĂ
ȘI CEA DE VIITOR (din cele 1000 existente)!1. România nu are nevoie de
autostrăzi, are nevoie de drumuri forestiere (și de sicrie la capete de
pod!).2. România nu are nevoie de spitale, are nevoie de farmacii pariculare
(și de culturi de pătlagină în balcoane)3. România nu are nevoie de creșe și grădinițe,
are nevoie de anticoncepționale (și de festivaluri LGBTQ la scară de țară).4.
România n-are nevoie de școli primare și gimnaziale, are nevoie de facultăți
particulare (și de analfabetism funcțional la vedere)5. România nu are nevoie
de justiție, are nevoie de pensii speciale (și de ochelari de soare pentru
dosarele excepționale) 6. România nu are nevoie de Constituție, are nevoie de
două CCR (și de un regim All inclusive la rezervele Băncii lui Mugur
Isărescu)7. România nu are nevoie de economie și investiții, are nevoie de
târguri de vânzare a averilor naționale (și de șpăgi listate la Bursa Valorilor
Clientelare)8. România nu are nevoie de bănci, are nevoie de conturi în
paradisuri fiscale ascunse (și de tulbureală de cerneală în evaziunea fiscală)
9. România nu are nevoie de bătrâni și de pensionari, are nevoie de cimitire
(și de coroane de flori artificiale)10. România nu are nevoie de alegeri
electorale, are nevoie de aceeași clasă politică de hoți și idioți, în vecii
vecilor, amin! (și de aceeași prostituție guvernamentală și instituțională, cea
dăinuind de 35 de ani) Poporul român poate fi mândru și liniștit întru viitorul
său luminos din întunecimea Istoriei Democrației și a Statului de drept social!
*** ROMÂNIA ESTE, DIN PĂCATE, ÎN CIROZĂ HEPATICĂ! Vrem sau nu să
acceptăm, România a ajuns bolnavă. Rău de tot. Bolnavă – la inimă, plămâni,
rinichi și splină. La mai toate viscerele. Mai ales, bolnavă la ficat. E în
ciroză hepatică. La cap, se știe, e de mult beteagă. Are tot felul de coșmaruri
și vedenii. Parcă ar fi în delirium tremes. Doar stomacul îi este încă zdravăn.
Bea și mănâncă, cine poate, cât poate (sistem suedez, vorba lui Ion Iliescu) –
vreau să spun, bea și mănâncă ce vrea, cât vrea, cât poate, clasa politică
românească și a privilegiaților, cea ajunsă obeză, slăninoasă și disgrațioasă;
bea și ingeră ca o nesimțită, pe seama poporului, furând tot ce se poate fura –
stare patologică văzută de peste mări și țări. Mai ales din interior. Din burta
ei plină de paraziți, bacterii și virusuri politico-oligarhice. Suntem tot mai săraci și obidiți, tot mai
suferinzi, tot mai de neluat în seamă, ca națiune și popor, de comunitățile
europeană și internațională. Aceleași partide politice sunt la frâiele României
din 89’ și până în prezent – PSD ȘI PNL (cu mici cosmetizări de siglă și
denumire; în ultimii ani, colac peste pupăză, ca și cum nu ar fi fost destul cu
cele două, a apărut și USR!). În realitate, aceiași urmași ai PCR și ai
Securității ceaușiste, sub diverse măști, ascunzându-și adevărata față a
ipocriziei, furtului, depravării și nimicniciei. Aceeași tabără unică de
jefuitori, mimând din când în când dispute electorale, de conducere, și de
guvern. Cum apare un partid nou este constituită o „Coaliție frățească a
bandiților”, de anihilare a acelui partid. Este o strategie, o luptă murdară,
pe „viață și moarte”, pentru nu numai supraviețuirea „profitorilor, hoților și
pungașilor”, dar și pentru supremația lor în continuare, a celor lipsiti de cel
mai mic strop de patriotism, de cea mai minoră și banală morală în suflet și
conștiință, de cea mai mică empatie pentru milioane de români găsiți la pragul
sărăciei, chiar al zbaterii pentru supraviețuire. Toate guvernele
post-decembriste perindate la conducerea țării, nu s-au ocupat decât de îmbogățirea
personală a membrilor lor, a tagmei profitorilor, protejaților și îmbuibaților,
a rudelor și curvelor, și – durerea cea mai mare! –, de batjocorirea fără
scrupule a milioane de cetățeni ai țării, mereu împovărați cu biruri și taxe.
Corupția și nedreptatea au ajuns în România la dimensiuni nu doar rușinoase,
dar, pur și simplu, insuportabile. Trecând peste această situație
jalnică în care a ajuns țara noastră și milioane de români (în coada Europei –
stare raportată la alte țări și popoare), pericolul cel mai mare este acela că
și clasa mijlocie, cea formată din intelectuali (profesori, medici, ingineri,
economiști, IT-iști, scriitori, etc), a devenit una plină de susținători și
propagandiști ai hoților și nemernicilor de la conducere, a incapabilor, a celor
care au furat, vândut și distrus România, a celor care încă fură și o vând
străinilor, la bucată! Înțeleg pe oamenii simpli, pe cei mai puțin culți și
informați, pe cei ușor de manevrat de către regimul politico-oligarhic, dar nu
pot înțelege, și nu pot ierta pe cei pomeniți mai înainte (intelectuali, nici
pe cei trăindu-și viața la un standard relativ decent, mulțumitor material), nu
pot să-i înțeleg, cum pot să susțină un asemenea regim, o asemenea haită de
corupți și hoți, de potlogari și nemernici, de curve politice și de cioflingari
pseudo culți! Mai mult, nu-i înțeleg
nici pe cei care, spre exemplu, la o asemenea postare, ca cea de față, se
năpustesc asupra mea ca și cum eu, care scriu aceste rânduri, întru dejamăgire
și revoltă – și scriu pentru durerea și nedreptatea făcută oamenilor sărmani –,
eu (și alții care procedează ca mine) aș fi dușmanul și pericolul lor major, în
loc să-și descarce veninul, așa cum ar fi firesc, pe adevărații vinovați, pe
cei care i-au adus (sau îi vor aduce!) în starea de mizerie și nedreptate în
care se găsesc, în care se vor găsi! Oricum, Dumnezeu să aibă grijă de noi
toți, de români (oriunde ne-am găsi), și, înainte de toate, să aibă grijă de
România! S-o însănătoșească și s-o facă din nou bogată și măreață! Mai ales,
s-o facă iarăși, a noastră!
·
Petre
Cernica: "Tara
celor mai mari hoti si interlopi.
·
Petre
P. Carp: „România are
prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni.”
·
Petre
Petrut: "Tară in
care lupu e pus paznic la oi
·
Petre
Țuțea: "Sunt
român și ca român mă socot buricul pământului . Că dacă n-aș fi român , n-aș fi
nimic . Nu mă pot imagina francez , englez , german . Adică nu pot extrapola
substanța spiritului meu la alt neam . Sunt român prin vocație . Tot ce gândesc
devine românesc . Dacă există o știință a națiunii , eu sunt de meserie român
" .*** A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu
functiona tocmai cum trebuie. Dar romanul zice: merge si asa! Trebuie sa scapam
de acest “merge si asa”; ca “merge si asa” inseamna ca merge oricum. Nu oricum,
nu oriunde, nu oricand si nu orice”. *** „Dumnezeu este român. Sau dacă nu,
sunt împotriva lui.”
·
Petrica
Soveja: "Tara
PSD-istilor hoți comunisti analfabeti și russofoni
·
Premier
chinez: ”Romania va fi
Tigrul Europei. Romania pare vazuta cu alti ochi dupa evenimentul vizitei
premierului chinez. *
·
Proverb
ardelenesc? ”Romanul
are minte multa, da’ nu tătă-i bună,
·
Radu
Caranfil: ”Tradiția
fraudei electorale pare să se fi păstrat până în zilele noastre. Ceea ce
dovedește, încă o dată, continuitatea acestui popor prin veacuri. Uneltitul,
mânăritul, cherchelitul, flecăritul, mermelitul, ciorditul, cârcotitul,
moțăitul, sforăitul, șușotitul, măcăitul, găinăritul vin, toate, din
străfundurile unor timpuri peste care poporul nostru a trecut greu, cu mari
sacrificii. E bine să știm de unde venim, cine suntem și, mai ales, încotro ne
îndreptăm!
·
Radu
Gyr: "Ne vom
întoarce într-o zi,/ Ne vom întoarce neapărat./ Vor fi apusuri aurii,/ Cum au
mai fost când am plecat./ Ne vom întoarce neapărat,/ Cum apele se-ntorc în
nori,/ Sau cum se-ntoarce, tremurat,/ Pierdutul cântec pe viori./ Ne vom
întoarce într-o zi,/ Şi cei de azi, cu paşii grei,/ Nu ne-or vedea, nu ne-or
simţi,/ Cum vom pătrunde-ncet în ei./ Ne vom întoarce ca un fum,/ Uşor,
ţinându-ne de mâini,/ Toţi cei de ieri în cei de-acum,/ Cum trec fântânile-n
fântâni./ Cei vechi ne-om strecura, tiptil,/ În toate dragostele noi/ Şi-n
cântecul pe care şi-l/ Vor spune alţii după noi./ Noi, cei pierduţi, re-ntorşi
din zări,/ Cu vechiul nostru duh fecund,/ Ne-napoiem şi-n disperări,/ Şi-n răni
ce-n piepturi se ascund./ Şi-n lacrimi ori în mângâieri,/ Tot noi vom curge zi
de zi,/ În tot ce mâine, ca şi ieri/ Va sângera sau va iubi!
·
Radu
Theodoru: ,,De mii, de
mii de ori, fraților, de mii, de mii de ori vă zic UNIȚI-VĂ, fiți români în
ultimul ceas!
·
Ramona
Strugariu:
"Oricare dintre locurile astea ar putea fi acasă. Ucraina profundă seamănă
izbitor cu România profundă. Aceeaşi frumusețe stranie, aceleaşi câmpuri
nesfârşite, aceleaşi locuri pustii şi uitate, aceleaşi drumuri şi ziduri care
cad, aceleaşi contraste de sticlă şi oțel împletite lângă blocuri comuniste şi
chioşcuri de țigări aplecate uşor pe o parte, aceleaşi autobuze vechi, aceleaşi
copile frumoase care aşteaptă în stații, holograme ale unui viitor strecurat
parcă din greşeală între nişte pagini de istorie aspră.
·
Raw: "Neregulile acoperite si aparate
pe fata de institutii sunt regula in Romania. indiferent de cine-i la
guvernare."
·
Razvan
Constantinescu: ”DISOLUȚIE:
Planul de destructurare a statului român a început în 2004 și cuprinde: 1.
Manelizarea intensivă a populației, masterchefizarea, telenovelizarea,
neversizarea. 2. Slăbirea continuă a calității actului de învățământ: alocarea
sub nivelul de 6% din PIB prevăzut prin lege, salarii mici pentru profesori în
scopul de a îndepărta oamenii valoroși din învățământ, încurajarea dezordinii
din școli și instigarea la abolirea respectului față de corpul profesoral. 3.
Promovarea agresivă a non-valorilor (”Las Fierbinți”, vedete de mahala
tabloidă, invitați agramați în emisiunile TV), a traiului ”pe picior mare” fără
muncă, ridiculizarea continuă a celor care se chinuie să învețe ceva, orice,
care știu să facă ceva foarte bine, orice. 4. Demonizarea religiei și a
valorilor identitare românești, înlocuirea obiceiurilor și sărbătorilor neaoșe
cu unele de import, ”cool”. 5. Distrugerea sistemului sanitar: alocări bugetare
la limita subzistenței, închiderea de spitale, încurajarea exodului cadrelor
medicale, blocarea posturilor din sistem, inocularea neîncrederii în medicii
români și inducerea ideii de corupție generalizată; în nicio țară din lume nu
mai există proporția covârșitoare a știrilor medicale negative față de cele
pozitive în mass-media. 6. Depopularea României prin încurajarea masivă a
emigrației, batjocorirea continuă a celor rămași în țară, inocularea unui
sentiment de superioritate a diasporei. 7. Epurarea corpului magistraților și a
întregii poliții prin pensionarea la vârste derizorii a cadrelor cu experiență,
singurele capabile de a instrui tinerii intrați în sistem. 8. Transformarea INM
dintr-un institut de perfecționat magistrați într-unul de spălare a creierelor
viitorilor magistrați. Fenomenul ”magistraștag” al tinerilor procurori
protestând pe treptele Curții de Apel este o consecință directă. 9.
Transformarea DNA dintr-o instituție de combatere a corupției într-una de
epurare a opozanților sistemului, populată cu cadre incompetente, recrutate
fără concurs. 10. Supradimensionarea serviciilor secrete pentru a stăpâni orice
încercare de opoziție și pentru a avea fonduri uriașe pentru propagandă
(sumedenie de agenți acoperiți în presă sau doar cu ticăloșie sponsorizată) și
pentru infiltrarea instituțiilor statului, de la cele judiciare, până la cele
culturale și mediul de afaceri. 11. Desființarea poliției rurale și a
sectoriștilor, ineficientizare a poliției prin centralizare. 12. Transformarea
continuă a întregii media în instrument de promovare numai a știrilor negative
(pe motiv că ele ”fac rating”, așa cere populația), amplificarea până la
exasperare a modului românesc de a face mișto din orice, aruncarea cu fecale în
orice este pozitiv, transformarea a tot ce este românesc sau patriotic în țintă
de scuipat sau de bășcălie. 13. Înstrăinarea completă a resurselor naturale și
a terenurilor agricole. 14. Dispariția bruscă a unor întregi ramuri
industriale. 15. Împiedicarea cu orice preț a oricărui guvern de a investi în
infrastructura critică: autostrăzi (în special cele transcarpatice care să lege
provinciile istorice între ele), căi ferate obișnuite și de mare viteză. 16.
Aruncarea în pușcărie sau lichidarea oricărei persoane care s-a opus eficient
îndeplinirii oricăruia dintre punctele enumerate. Orice minimă logică arată că
o asociere de acest fel nu are cum să fie întâmplătoare. Rezultă că forțe
extrem de puternice se află în spatele acestor schimbări programatice și care
necesită sume uriașe de bani. Iar cine investește asemenea sume pe o perioadă
de minimum 15 ani nu plănuiește lucruri care se vor întâmpla peste noapte sau
săptămâna viitoare, ci lucruri care se vor infăptui pentru generația următoare.
Adică pentru copiii noștri."
·
Răzvan
Ducan: ”V-aș împușca
cu tunul, ca-n Coreea,/ Voi, care ați provocat deliberat diareea,/ Care ați dat
purgative bogățiilor țării/ Și ați semnat, prin asta, actele trădării./ V-aș
trage-n țeapă, ca pe ultimii mișei,/ Că ați jupuit-o de șapte rânduri de piei./
V-aș îneca într-o hazna și în scuipați,/ În numele românilor mințiți și
furați./ V-aș călca cu vânduta flotă de pescadoare,/ Ca în năvoadele lor să vă
prind cu oroare,/ Să fac din voi conserve în suc propriu,/ Lăsându-vă să
fierbeți în oprobriu./ C-ați împărțit dezastrul, precum Iisus pâini,/
Oscioarele rămase, să le-mpărțim cu câini./ Pentru milioane de copaci tăiați și
duși,/ V-aș aranja niște-ntâlniri private cu urși,/ V-aș face duș cu avalanșele
de bolovani/ Căzute de pe munții despăduriți în ani./ V-aș înfunda-n urechi
câte-un difuzor,/ Să vă zgârâie pe creier aria drujbelor./ C-ați siluit cu
nesimțire o țară de poveste,/ I-ați jefuit și stema de fabrici, sonde, creste,/
Fără nicio vină, i-ați inventat un viciu,/ Făcând din România o târfă de
serviciu./ „Grădina Maicii Domnului” să guste/ Premeditate investiții de
lăcuste./ Acolo unde țara mai pâlpâia cu-un puls,/ Ați venit repede cu ugere de
muls./ Ați inventat conducte ce nu obosesc,/ Să dea pe mai nimic petrol
românesc,/ Ce să revină la noi, la pompă, ca benzină,/ De fapt, pompă funebră,
față de chenzină./ Ați spoliat-o la suprafață și-n măruntaie,/ De nu știu cum
țara se mai ține pe picioare./ V-aș strânge la toți… „bijuteriile” la ușă,/ Să
vă spuneți conturile, cu glas de păpușă./ Pentru haiducia inversă făcută-n
Carpați,/ Sărăcind săracii, iar voi, bogați de bogați./ Ce-aveți cu țara asta,
măi, păduchi,/ De seva i-ați supt-o până-n rărunchi?/ Ce-aveți cu țara asta,
măi, jigodii,/ De i-ați tăiat plămânii ei de codrii?/ Ce-aveți cu țara asta,
măi, capete de scrot,/ Că-i vindeți pământurile cu cimitire cu tot?/ Ce-aveți
cu morții noștri și cu noi, cei vii,/ De vindeți și văzduhul cu tot cu
ciocârlii?/ Dar scutura-vom noi odat` și-odată pomul/ Și pentru voi va fi
atunci Armagedonul./ Și veți cădea ca muștele, în marele supliciu,/ Pe propriii
căcați, lipiți de ei cu pliciu.
·
Remus
Curt: ”Petre
Țuțea: „Poporul român nu e cu nimic
inferior poporului german sau francez. Că n-avem un Goethe, dar avem un
Eminescu. Din punct de vedere politic, viforniţa din spaţiul în care s-a
desfăşurat istoric poporul român ne arată că suntem unul din marile popoare ale
Europei. Care cronicar spune, Costin, parcă – n-am fost noi „în calea
răutăţilor“? A reuşit vreo invazie să-şi impună stilul şi credinţele aici ?”
*****“Suntem un popor prea bun, prea cumsecade și prea așezat. Nu pot iubi
decât o Românie în delir.Poate că toți românii nu suntem decât niște copii
bătrâni. Să ne fi născut din oboseala romanilor și lacrimile dacilor ?"
Emil Cioran*** “ …În discursul său de retragere, Călin Georgescu a spus un
adevăr greu de înghițit: România, așa cum o știam sau o visam, nu mai există.
Iar cel mai dureros nu e faptul că ne-au fost luate suveranitatea, resursele,
decizia politică sau demnitatea națională – ci că nu mai există nici poporul
care să și le dorească înapoi.România de azi nu cere independență, nu vrea dreptul
să-și decidă singură destinul, nu mai are curajul să gândească în afara
tiparelor impuse de afară. O majoritate amorțită, atomizată, convertită la
„rațiunea supraviețuirii” cu orice preț, fără luptă, fără întrebare. Mic, bere,
bârfă și o glumă bună – și totul trece. E o formă de zen balcanic, de supunere
liniștită, care distruge încet dar sigur orice formă de demnitate colectivă. Georgescu
a înțeles asta. Și a plecat. Nu pentru că a fost învins politic, ci pentru că a
realizat că nu ai cu cine. România nu mai vrea martiri, nu vrea proiecte grele,
nu vrea suveranitate – vrea confort, subsidiu, și un vinovat din patru în patru
ani. Așa dispar națiunile: nu cu armele,
ci cu indiferența.”
·
Robert
Anton: "Romanii
nu au educatie, dar ii judeca pe cei din UE. Romanul e paduchele din
frunte"
·
Roberto
Cristiano: "-
Până mai ieri , frații voștri erau omorâți în spitale, era interzisă autopsia ,
erau omorâți la ATI și voi habar nu aveați motivul ... și nu ați fost solidari.
- Până mai ieri vi se spunea că veți muri , dacă nu vă vaxinati, erați arestați
pentru un strănut pe stradă , mergeați ca vitele prin magazine , erați bătuți ,
amendați , toate drepturile v-au fost eliminate în ultimii doi ani ... și nu
ați fost solidari. - Până mai ieri nu aveai voie să îți iei sora sau fratele ,
mama sau tatăl , acasă , decât în sac negru , fără să îl atingi... și nu ați
fost solidari. - Până mai ieri au ars 11 spitale în doi ani, oameni nevinovați
au ajuns scrum , din cauza unor criminali ai sistemului ... și nu ați fost
solidari. Astăzi aceeași criminali vă spun că sunt SOLIDARI , că SUSȚIN,
absolut TOATE PARTIDELE s - au activat ca la comandă și nu vă întrebați : oare
cât de tâmpit să fii să crezi acești criminali în serie ? Cât de ușor să te
lași manipulat de TV? - România este țara deșeurilor ... plătește poporul cu
sănătatea. - România este țara pădurilor tăiate ilegal ... plătește poporul cu
sănătatea . - România este țara celui mai mare exod din EU ... plătește poporul
prin suferință și chin. - România este țara cu cea mai mare infracțiune
politicieneasca, plătește tot poporul. - România este țara vaxinului cu 120 mil
de doze , care vor ajunge la gunoi ... pe care le veți plăti tot voi. - România
este țara folosită pentru orice serviciu și test impotriva populației ...
plătesc generații întregi . - România este singura țară unde se fac împrumuturi
de 32 de ani, dar nu se văd investițiile ... poporul plătește. -Romania este
țara cu cea mai mare rată de analfabeți din EU , iar asta se vede prin
manipularea zilnică , fără ca NIMENI SĂ SPUNĂ NIMIC ... dar sunteți SOLIDARI
când e vorba de alții. CU NEAMUL VOSTRU CÂND VEȚI FI SOLIDARI, DRAGI ROMÂNI?
·
Rodet
Nalab: "Poporul
român nu știe să respecte valorile autentice românești, culturale și
intelectuale și ascultă doar de propaganda străină care i se îndeasă pe gât,
refuzând să înțeleagă că aceasta îl duce în mod sigur, doar la pieire!... nu
poporul este vinovat de toate câte i se întâmplă și i s-au întâmplat. De parcă
ar fi altcineva vinovat pentru că poporul, în uriașa lui idioțenie, a pus botul
și continuă să îl pună, la orice propagandă frumos ambalată, dar care are un
singur scop: să-l jupoaie de cât mai multe piei, iar ocupantul străin, împreună
cu slugile lui autohtone, să o ducă cât mai bine. poporul a stat la coadă și
s-a călcat în picioare, ca să voteze toporul (sau chiar ferăstrăul) cu care să
îi fie tăiată craca de sub picioare!... toți cei invocați ca vinovați nu au
altă vină decât pe aceea că au avut la dispoziție un popor naiv și dispus la
compromisuri, gata ca de lene să accepte distrugerea fabricilor și uzinelor,
sperând că vor scăpa de muncă și că... „lasă că ne vom descurca noi cumva!”...
Poporului român nu i-a plăcut Comunismul, pentru că îl obliga să se scoale de
dimineața devreme și să meargă la muncă, pe când capitalismul liberal i-a
oferit pe tavă alegerea să nu mai facă nimic și să „se descurce”!... Și s-a
descurcat poporul,... de nu mai știe cum să-și scoată mâinile și picioarele din
lațurile în care a fost prins. Dar nuuu!... El, poporul român nu este vinovat
de nimic!... Cât de cretin poți să fii, ca să crezi și să susții o astfel de
aberație?!?... fie că a fost vorba despre biciul sovietic, fie de cel al SUA
sau UE,... românul tot la fel de ascultător a fost și este, iar dacă s-au
evidențiat cumva oameni politici care au ridicat glasul sau mâna ca să-i scoată
pe români din iobăgie, imediat s-au găsit cozi de topor care să-i trădeze și
să-i aducă la tăcere, pe orice cale!... *** "analfabetismul intelectual,
cultural și politic au căpătat valori apocaliptice, analfabeții funcțional sunt
promovați și lăsați să se manifeste liber pe rețelele de socializare, în timp
ce oamenii lucizi, inteligenți și culți sunt cenzurați și îndepărtați din acele
rețele.
·
Rodica
Sus: "Tara Vacă
de muls
·
Romania
- ardelenii: ”Cercetatorii
ardeleni au descoperit ca: atunci cand dam jos tricoul, de fapt il dam in sus;
omul face trei mari greseli in viata - strica vinul cu apa, cafeaua cu
zaharul si dragostea cu casatoriia; daca
un barbat ii preponderant calm si linistit, inseamna ca n-a dat peste femeia
potrivita.
·
Sacha Guapisima trebuie să ne punem în ordine ca
țară, trebuie să avem preşedinte şi guvern legal! Nu putem continua ca o țara
de caca aşteptând să-şi facă alții planurile cu noi! Bă.. gata! Terminați dracu
cu prostiile, nu mai e de glumă! Să nu fim proşti în continuare şi să-i lăsăm
să ne sfâşie! Gata cu prostiile, suntem prea handicapați, dacă nu înțelegem
pericolul... STOP!
·
Samson
Daniel Florin: "
Eu nu mai înțeleg ce tot caut în țara asta... Pe bune. Cred că din plictiseală
stau pe aici..."
·
Sanda
Tulics **"Mă
doare demult țara mea/ Cu fețe de bătrâni arși în soare,/ În fața pământului
aplecați,/ Ca-n fața unei icoane."
·
Sandu
Cătinean: ”Eu
luptat-am să fac țării/Cât mai mare bine/Dar zadarnic m-am zbătut - / N-am avut
cu cine!//Pe român nu-l prea smintești/Pentru adevăr/Lui îi place circul,
banul/Vorbele-n răspăr!//Și-i mai place descurcala /Numai să ciupească/De-asta
merge-atât de prostȚara Românească!Cei ce laudă că-i bine/Sunt doar hoți
sadea/Ăștia-s cei care conduc/Țărișoara mea… ***: "Acuma că ne-ați
despuiat și ne-ați vândut către streini/ Iar Țara noastră-ați confiscat și ne
tratați ca și pe câini/ acuma vreau să spun ce simt când văd că nu vă săturați/
și din stăpâni ai Țării-acestea la Occident suntem argați !/ Ficioarele ne-au
fost icoane ce le-nrămam de sărbători/ iar voi ni le-ați făcut cadâne prin case
pline de orori ;/ feciorii dragi și nalți ca brazii acum sunt vite de povară/
și robotesc prin lumea largă de parcă nu au loc în Țară ;/ Femeile ne stau
ciopor și-s duse în Apus drept sclave/ iar peste câmp scaieții goi hrănesc doar
vitele bolnave ;/ iar noi, țărani din tată-n fiu, care hrăneam cândva popoare/
privim la lună uneori, neputincioși, cum Ţara moare…/ Iar voi ?…tot voi veniți
la sate, din patru-n patru ani smeriți/ și ne priviți cu milă mare, dar pentru
voturi ne mințiți/ și ne promiteți mângâiere și viață plină de huzur/ dar după
ce luați puterea, de-ai noști țărani, vă doare-n cur…/ Decât al Țării grâu
curat să-l plămădim în pâine caldă/ mai bine adunați arginți, iar Țara poate să
și ardă…iar hrana ne-o aduc streinii în vase bine ambalate/ şi din avutul
nostru dacic, aceștia și-au făcut palate…/ Iar noi răbdăm și ne hrănim, cu guma
lor de mestecat/ că se topeau de ciudă toți, când noi mâncam doar grâu curat…/
și ne-nțolesc cu haine scumpe ce stau pe noi ca pe strigoi/ mai bine am muri-n
țărână, cum am venit pe lume…goi !…/ Că umiliți suntem acuma de parcă noi
suntem streini/ iar Țara asta-I raiul vostru, aleși nemernici și haini…/ Iar
voi copii din mame reci și tați ce nu v-au alintat/ voi nu vedeți cum arde
Țara, că nu mai e nici de furat ?…/ Că ne-ați furat tot ce-am avut și ce-am
muncit de generații/și din țărani și oameni demni, suntem mai rău decât
argații…/ Acum că ne-a ajuns cuțitul, din rărunchi și pân la gât/ Eu, țăran și
fiu din țarini, vă voi spune doar atât :/ Dați-ne ”napoi argintul, aurul și
ce-ți furat/ și ne-om face noi ”palatul” pe un vârf de deal cura dați-ne ”napoi
trecutul și țărani ce-ați îngropat/ și ne-om face iarăși viața, chiar de n-om
avea ”palat”/ dați-ne iar demnitatea de-a fi cei ce-am fost cândva/ și plecați
în lumea largă … noi nu va vom căuta…”
·
Sare'n
Ochi: "Au trecut
peste trei decenii de când România a schimbat aberația comunismului cu haosul
veşnicei tranziții. Povara celei mai „minunate şi drepte dintre orânduiri”, cu
povara vechii moşteniri. O minciună ordinară, cu cea feliată în tranşe mai
mici. Răul Absolut cu răul mai mic. Rahaturile propagandei comuniste, cu
propaganda rahatului curat al politicilor corecte. Marxismul, cu neo-marxismul.
Slugărirea la nomenclatura de Partid şi de Stat, cu sclavia la stat şi
corporaţii. ** Libertatea pentru care au murit oameni în Decembrie 1989 a fost
confiscată de impostorii politici şi “în civil”, apoi a fost dezbrăcată pas cu
pas, an după an, de “drepturi” şi “libertăţi civile”, rămânând în curul
gol.**Alţii au rămas să se dezalfabetizeze în România şi să devină idioţii
utili ai celor care se caţără pe Tricolor în funcţii publice.
·
Semaka
Tiroiu: ”Tu, de unde
esti? -Sunt romanca. -Mda! Nomazi, hoti, criminali, femei usoare... -Ma
scuzi...tu esti cumva nomad, hot, criminal... mergi la femei...? -Cine,
eu...eu? Nu! De ce ma-ntrebi? Daca ti-ar fi placut sportul, m-ai fi identificat
in Nadia Comaneci, Gica Hagi, Simona Halep... Daca ai fi cochetat cu arta
muzicii, m-ai fi recunoscut intr-un Ciprian Porumbescu sau un Gheorghe
Zamfir... Daca ai fi stiut ce-nseamna filozof, m-ai fi-ntrebat de Eliade sau
Cioran... Daca ai fi fost pasionat de sculptura, vorbeam de Brancusi si nu
doar. Daca stiinta te-ar fi facut curios, ai fi auzit de Paulescu si Aslan, de
Babes sau Poenaru. Daca ai stii ca romanul Vlaicu ti-a dat branci sa zbori, sau
Coanda, tot roman, ti-a pus reactia pe avion, ai fi surprins, asa-i? Daca ai fi
fost turist in Romania, am fi vorbit de Marea Neagra, Muntii Carpati, Delta
Dunarii, Manastiri si Biserici. Despre Castelul Dracula, lacuri si cascade,
Monumente Istorice si Arhitecturi. Despre Casa Poporului. Palatul Culturii sau
Peles. Istorie, traditii, porturi si obiceiuri. Am fi impartasit toate
frumusetile si minunatiile ei. Daca ai fi fost mai interesat de tara mea, ai fi
aflat c-am avut Regi si Regine, iar pe scenele lumii au urcat oameni de
cultura, teatru si film. Scriitori, poeti, actori si muzicisti. Ai fi fost
surprins sa afli cate patrimonii UNESCO detine si cate locuri pitoresti ti-ar
fi taiat rasuflarea. Dar tu, draga straine, tu, nu stii nimic din toate astea.
Nu esti nimic din toate astea. Nu stii nimic de Romania mea. Nu stii nimic de
pamantul istoriei mele. Nu stii nimic de oamenii lui. Esti doar un ignorant.
Atat! Si, probabil, iti place sa vezi doar ceea ce esti!...in suflet! Asta sa
le raspundeti tuturor celor care inca isi mai permit sa va judece doar
ca...roman. Obligati-i inteligent la mutenie. Nu mi s-a intamplat. E doar un
sfat! Preventiv. ...ca vin vremuri grele! Cetățenii sunt ținuți departe de
subiectele cu adevărat importante precum frauda semnăturilor pentru
candidatură, frauda electorală dovedită, soarta gazelor naturale, protocoalele
secrete, preluarea Statului de către crima organizată, haosul din justiție,
lipsa răspunderii magistraților și încălcarea nepedepsită a Constituției de
către Președintele Iohannis. Ce putem face?"
·
Serafim
Romeo: "De două
mii de ani, capul plecat,/ Vi s-a tot spus că sabia nu îl taie./ Voi ați crezut
iar EI v-au aruncat/ În capul ploconit găleți cu zoaie./ Vă credeți, încă, neam
de Brâncoveni,/ Ce nu s-a închinat la nici un pașă,/ Când stați cu mâna-ntinsă la
pomeni?/ Vă place supușenia-asta lașă?/ Nu voi aveaţi un lup, ca steag de
luptă,/ Când mai erați un neam și un popor?/ Coloana vertebrală vă e ruptă,/
Aţi câștigat statut de cerșetor!/ Nu vă treziți din somnul cel de moarte?/
Vă-ntreabă Ștefan, Mircea și Mihai.../ Un venetic de țară vă desparte/ Și n-o
să mai aveți „Gura de Rai”!/ Pe rând, v-ați tot trădat conducătorii.../ Pe
Brutus îl aveți în ADeNeu?/ Voi ridicați în slăvi toți vânzătorii/ De țară,
neam, copii și Dumnezeu!/ V-au înrobit străinii, fără arme -/ Ei știu că nu mai
sunteți luptători!/ Sunteți o populație ce doarme/ Și-aţi devenit, din vulturi,
niște ciori./ Tinerii morți, s-aveţi azi libertate,/ I-ați și uitat, nici nume
nu mai au,/ Ei n-au murit pentru certificate,/ Atât știau: „Doar lașii se predau!”/
V-au luat tot ce ați avut, dar nu vă pasă,/ Le mulțumiți că încă v-au lăsat/
Dreptul să respirați la voi acasă,/ Dacă veți sta cu capul aplecat!/ Aveți
copii? Vă pasă dacă, mâine,/ Vor rătăci și ei printre străini?/ Să-și caute
bucata lor de pâine,/ Cu un destin de veșnici peregrini?/ Vă pasă dacă ei, din
depărtare,/ Se-ntorc acasă doar la-nmormântări/ Tânjind după a voastră
sărutare/ Și-ntâmpinaţi în prag de lumânări?/ Creșteţi nepoți cu taţii duși
prin lume,/ Cu mamele argate la stăpâni/ Și, ca o națiune de legume,/ Vă e
rușine că sunteți români./ Mai știți mirosul pâinii coaptă-n spuză?/ Mai știți
cum sună buciumul pe deal/ Sau... doar neputincioși, ca o lăuză,/ Vă așteptați
fatidicul final?!
·
Sergiu
Ciocârlan: „Nea Ioane,
tu ai un kilogram de aur în curte și ți-l scot eu, iar pentru asta o să
primești 60 de grame de aur redevență. E lucru simplu: ceea ce ai nu vinzi, dai
în concesiune, e un contract ferm, la noi e multă seriozitate. Şi, uite, dacă
mă ajuți să scoatem în 20 de ani, îți dau și de muncă, cu un salariu de 5 grame
pe an. Da fapt, contribuția mea e minimă. Eu îți pun la dispoziție logistica,
aparatele, instrumentele necesare, iar tu faci tot, iar la urmă vei primi o
distincție europeană, ca să înțelegi că Europa nu uită niciodată să-și
recompenseze truditorii. Nea Ioane, într-un timp bine definit trebuie să facem
curățenie în curtea matale. Ascultă-mă bine! Vom săpa, tu vei săpa!, și ce vei
găsi, îmi vei raporta. Eu cam știu ce vei găsi și îți spun de pe-acum ca să
știi la ce să te-aștepți: vei găsi bolovanul de aur despre care ți-am explicat
cum stă treaba. Vei găsi multe alte resurse pe care nu știi să le scoți, dar eu
te voi învăța. Ești înapoiat, asta e, nu trebuie să deznădăjduiești. Eu pentru asta
am venit la tine: pentru a te încuraja. Îți redau speranța, dacă promiți că
ești un elev docil și asculți de profesorul tău care îți vrea binele și numai
binele. În fine, vei găsi în acel pământ din curtea casei tale oase. Da, ai
auzit bine: oase. Acele oase sunt istoria ta, care vezi limpede că nu te ajută
cu nimic. Un șir nesfârșit de războaie pentru apărarea unui pământ în care îți
vor zăcea oasele în cele din urmă. Eu îți vorbesc de pace, nu de război. Vreau
ca tu să fii un om care să nu se mai împotrivească la orice cuvânt, chiar dacă
acel cuvânt înseamnă deposedare, delegitimare, desființare. E clar? Nea Ioane,
eu tocmai ți-am predat un curs european de toleranţă şi consider că ești unul
dintre absolvenții pe care pot să mă bazez și care are în faţă tot viitorul
plin de promisiuni și strălucire.Un lucru mai am să-ți precizez. Fă bine și
aruncă icoana pe care o ții pe perete, fiindcă din cauza ei nu se dărâmă
peretele casei. E lucru ciudat! Cercetătorii noștri, vreau să spun cei mai
titrați, cei din centrele de prestigiu, au găsit o explicație științifică
oarecum bizară. ei susțin că nu peretele ține icoana, deși noi asta vedem și
așa am văzut secole de-a rândul. Cel puțin dinspre vest așa se vede. Deci nu
peretele ține icoana, ci icoana ține peretele ăsta blestemat de lut care te
apără de tot felul de intemperii. tu trebuie să dai frumușel icoana jos ca să
pice dracului odată șandramaua asta, că în Europa nu ai cum să intri cu pământ
și paie, ci cu material nou, așa cum îți voi vinde eu la un preț pe care o să-l
plătească nepoții și strănepoții tăi, fiindcă tu n-ai să poți niciodată să
acoperi cheltuiala pe care am să ți-o pun în cârcă. Cu Dumnezeu din icoana
matale nu știu ce voi face… Vorba vine că nu știu… Eu știu tot. Te urmăresc
dintotdeauna. Ia uită-te pe ecranul ăsta! Ce vezi? Exact. Ești tu de ieri, de
acum o sută de ani, de acum două mii de ani, ești tu, care te trezești
dimineața și îți faci cruce și săruți pământul ţării tale. Dar dacă icoana nu-i
pe perete, la ce să te mai închini? Şi dacă pământul nu e al tău, la ce să-l
săruți? Nea Ioane, uită-te la mine! Cine ești tu? Tu nu ești Ion! zi după mine:
“Eu nu sunt Ion!”. Repetă-ți tot timpul lucrul ăsta, e foarte important. O să
scapi de povara injustă a identității naționale. Când ai ezitări, cheamă-mă și
eu îți voi aduce aminte lecția. Memoria nu este bună, creează obsesii. Şi n-aș
vrea ca tocmai tu să fii catalogat ca având obsesii naționaliste, religioase.
Trăim într-o epocă în care pe mine mă interesează ce ai, nu cine ești. Zi încă
o dată după mine: “Eu nu sunt Ion!”. Foarte bine! Mai zi odată! Vezi câtă muncă
e ca să distrugi un popor?” Acesta a fost un cutremurător fragment din
excelenta carte ,,România furată - Raportul comisarului european Samuel
Scheib"
·
Sidonia
Bogdan: "Nu e zi
să nu observ încă un gradat recompensat printr-o funcție în stat, oameni fără
nicio calificare pentru ceea ce obțin. Veți spune că sunt conspiraționistă. Nu
e nicio conspirație, de ani de zile, urmăresc aceste rețele în care se trag
unii pe alții către funcții și resurse. Pe lângă sutele de CV uri inundate cu
acele colegii de apărare, cu valoare academică zero, mai există și alte VIP-uri
veșnic mufate la o conductă de bani, ba fac "consultanță" din umbră
la PSD, ba se mută la conducta PNL, ba contracte de la europarlamentari, ba
creează "strategii de comunicare" pe milioane de euro, pentru că -
nu?, au obținut pe bune fonduri europene. Jurnaliști corupți numiți pe funcții
mari, ba unii dintre ei făcuți secretari de stat pentru singura calitate de a
"servi" în trecut dorințele liderului suprem. Inclusiv accesul
presei, pe bază de invitație, a devenit extraordinar de selectiv. Doar anumiți
jurnaliști sunt selectați să participe la anumite evenimente, doar anumiți
jurnaliști sunt invitați la tribune cu largă audiență, ca să nu mai vorbim de
informalele MAE în care a ajuns Radu Tudor să se umfle în pene mai ceva decât
un cocoș înfuriat. A ajuns un produs al Securității să aibă influență în statul
român, în timp ce doctoranzi pe bune în relații internaționale sunt goniți din
țară, pentru că nu reușesc să își găsească un loc decent de muncă. A devenit
sufocantă această nevoie patologică a acestei secte de a acapara tot. Justiția
a fost pusă pe butuci, procurorii care au îndeplinit dorințele oricărei puteri sunt
recompensați cu numiri la CCR, una dintre cele mai importante instituții din
România, în care numai elita dreptului constituțional ar fi trebuit să fie
propusă. Indiferent cât este de distrusă opoziția, lucrurile nu pot continua
astfel. Indiferent cât ar cârpi și manipula, România se îndreapta spre
iliberalism și regres democratic. Va fi nevoie doar de un mic fitil ca să apară
explozia.” *** "De ce România alunecă spre iliberalism. Odată cu
agresiunea rusească asupra poporului ucrainean, temele de politică externă au
devenit cele mai importante teme în spațiul public românesc. Lucru cât se poate
de firesc, mai ales că, pentru România, războiul ruso-ucrainean este unul de
graniță. Pe scena internațională, acest război este definit drept războiul
democrațiilor împotriva autoritarismului, iar cuvintele nu sunt alese în mod
întâmplător. Începând cu mandatul președintelui american, Woodrow Wilson,
politica externă a SUA a avut, ca parte din politicile sale, promovarea
democrației în lume, în ideea că statele cu democrație consolidată sunt state
mature, rafinate, care înțeleg să respecte regulile comunității internaționale
și nu încalcă dreptul internațional dintr-un imbold expansionist. Iar astfel se
pot preveni războaie. Desigur, de-a lungul timpului, această temă constantă a
politicii externe americane a avut parte și de critici, unele cât se poate de
valide. Uneori această politică de soft power a luat forma unui idealism
nesustenabil sau alteori a fost folosită în mod demagogic de către președinți
americani pentru a-și justifica intervenția militară în lume, un exemplu clasic
în acest sens fiind decizia președintelui Bush de a invada Irakul. Cu toate
criticile valide sau nu, consolidarea democrațiilor în lume consider a fi un
obiectiv cât se poate de benefic, câtă vreme o altă formă de organizare
politică mai bună nu există. Politica pragmatismului în relațiile
internaționale, care susține că tot ceea ce contează în interacțiunile dintre
state sunt interesele statelor naționale, iar deasupra lor nu există altă formă
de autoritate cum ar fi organizațiile internaționale, duce în mod inevitabil la
războaie. În plus, fără o democrație consolidată, interacțiunea economică
dintre state poate aduce prosperitate (vezi cazul Chinei), dar drepturile și
libertățile cetățenilor sunt ciuntite masiv. Anunțul lui Joe Biden, imediat
după câștigarea alegerilor americane, că un obiectiv al administrației
prezidențiale este consolidarea alianțelor națiunilor democrate, nu a adus
nimic nou, doar a continuat o linie democrată de politică externă americană
devenită clasică. La fel ca multe alte state, și România, prin liderii săi, a
împrumutat la nivel de discurs această temă americană a democrațiilor în luptă
cu autoritarismul rusesc, dar o folosesc într-un limbaj strict demagogic și
pentru legitimarea în plan extern, în niciun caz pentru o îmbunătățire a ei în
plan intern. Din contră, aș spune că asistăm într-un mod pasiv la o deteriorare
a democrației românești și nu se întrevede nicio speranță în orizontul apropiat
ca lucrurile să înceteze. Ce înseamnă, mai exact, democrație consolidată?
Respectarea principiilor separației puterilor în stat: încurajarea de către
clasa politică a independenței magistraților, presă liberă, chiar incomodă,
alegeri liberi pentru a putea fi respectată alternanța la putere, o altă
condiție fundamentală a democrației. Separația puterilor în stat devine
posibilă, într-un stat cu un anumit trecut istoric cum este România, și atunci
când există un control civil real asupra serviciilor secrete. Sunt respectate
toate aceste condiții de către președintele Iohannis și coaliția PSD-PNL? În
mod evident, nu. Le iau pe rând: Independența justiției. Deși jurnaliștii de la
G4media au dezvăluit recent intervenția politică brutală în justiție pentru a
fi îngropat dosarul de plagiat al premierului Nicolae Ciucă, aș spune că acest
incident nu este deloc unul izolat, iar sistemul judiciar românesc este, în
realitate, pseudo-reformat. Tradiția ca judecătorii și procurorii să plece
urechea la voința politică datează încă de pe vremea partidului-stat și nu a
dispărut niciodată în România. Mai ales pentru magistrații carieriști care
vânează posturi înalte. Așa cum a bătut vântul voinței politice, așa s-a pliat
și un anumit curent influent din magistratură. A apărut un curent suveranist în
rândul clasei politice? El s-a resimțit imediat și în orientarea unor
judecători și procurori care au început să conteste supremația dreptului UE în
raport cu cel național. A existat o perioadă de boom judiciar, prin colaborarea
parchetelor cu SRI, au existat și magistrați susținători înfocați ai acestei
colaborări, fără a avea onestitatea profesională în a încerca să îmbunătățească
baza legală extrem de firavă care a făcut posibilă această colaborare. Un
exemplu cât se poate de elocvent în această „elasticitate” a magistraților îl
reprezintă chiar Lia Savonea, un judecător care și-a creat o adevărată rețea de
influență în rândul magistraților, și care, în perioada de glorie a Laurei
Kovesi, reprezenta un magistrat fidel al sistemului în direcția colaborării
DNA-SRI. După schimbarea de paradigmă, și-a schimbat și ea viziunile judiciare,
reprezentând și încurajând curentul suveranist din justiție, care a descurajat
magistrații incomozi. Justiția la nivel înalt, decizional, nu a fost niciodată,
în totalitate, independentă în România, iar în această perioadă, percepția
magistraților reformiștilor este că leadershipul politic încearcă să o reducă
total, până la irelevanță. Presa liberă este realmente o glumă proastă în
România. Nu numai că Guvernul a avut grijă, în pandemie, să o cumpere într-un
mod subversiv, făcând-o dependentă de acele alocări bugetare, dar este atât de
nereglementată, încât din perspectiva unui politician puternic, prost să fii să
nu o folosești. Lipsa oricăror forme de concurs pentru obținerea unor posturi
de conducere în presă (posturile respective venind de fapt la recomandarea
politică sau chiar a serviciilor secrete), veniturile colosale ale unor lideri
de opinie, totalmente nejustificate în raport cu munca lor, modul în care se scurg
anumite informații către acești lideri, controlul discret asupra listelor de
invitați în studio-urile tv care formează opinia publică, toate aceste probleme
de fond distrug credibilitatea presei. Desigur, există și excepții, mici insule
de jurnalism în care jurnaliști cu statut de lider de opinie, cu experiență
profesională bogată, au reușit să își păstreze și coloana vertebrală, dar ei
devin nesemnificativi dacă analizăm fenomenul strict în baza cifrelor de
audiență, în raport cu expunerea la publicul larg.Alternanța la putere. Încă nu
se pune problema la modul serios că acest principiu fundamental al democrației
este alterat grav. Dacă însă acest bloc PNL-PSD se va suda și își va crea
strategii pentru a conduce împreună și după alegerile din 2024, nu cred că se
mai poate vorbi de pluralism politic la modul serios în România. Un bloc
puternic care să obțină peste 60% din voturi (PNL-PSD), un partid suvernanist
iliberal (AUR), care va aduna tendințele naționaliste din societate, și o
opoziție slăbită (USR și REPER), care trece printr-o perioadă de fragmentare
puternică, transmit ideea că puterea PSD-PNL este tot ce contează în România,
nu concurența și rivalitățile politice, nu teama de competitorul politic, care
definesc spiritul democrației. Această situație de fapt descurajează
electoratul reformist, având impresia că totul e pierdut/înghețat în România.
Controlul civil al serviciilor secrete.Chiar dacă a fost primită în NATO și UE, printr-un context
regional favorabil, România a ratat acest obiectiv al controlului civil asupra
serviciilor secrete. Pe de o parte, serviciile secrete, prin diversele forme de
recompense, și-au format rețele clientelare puternice (că vorbim de generali în
rezervă sau activi, este irelevant), iar asta reprezintă deja o formă de regres
democratic, întrucât plasații în diverse funcții publice nu sunt nici pe
departe cei mai bine pregătiți în acel domeniu, ci doar fideli rețelei. Pe de
altă parte, serviciile secrete sunt lovite de o confuzie de rol. Magistrații,
politicienii, societatea civilă, toți percep în mod diferit rolul și
atribuțiile pe care ar trebui să le aibă serviciile secrete, iar principala
cauză pentru acest lucru este lipsa unui cadru legislativ coerent. Celebrele
drafturi ale legilor securității au demascat o intenție în a le oferi niște
puteri nedemocratice, în defavoarea libertăților cetățenești și chiar dacă au
fost retrase, pe moment, din dezbaterea publică, problema de fond rămâne.
Serviciile secrete au nevoie urgentă de o nouă etapă de democratizare, iar clasa
politică românească nu cred că are puterea de a duce până la capăt acest
obiectiv. O lege organică, menită să reglementeze procesul decizional din CSAT
privind operațiunile serviciilor, este obligatorie. În acest moment, deciziile
din CSAT privind sarcinile serviciilor secrete reprezintă mai degrabă o zonă
legislativă gri. La fel, lămurirea relației președinte-servicii secrete, pentru
a preveni folosirea lor în lupta politică, sau demilitarizarea acestor
structuri. Reziliența statului în fața agresiunilor autoritariste, concept la
modă în sfera publică, aflat pe agenda NATO, nu se poate realiza fragmentat, pe
bucăți, prin eliminarea principiilor statului de drept, așa cum se întâmplă în
România. Nu poți cuminți justiția și să crezi că poți combate propaganda rusă
strict demagogic, la nivel de limbaj. Strategia în sine este doar un mod de a
ne păcăli singuri. Dacă Rusia și-ar pune ca obiectiv destabilizarea acestei
regiuni, sau a Republicii Moldova, va căuta să își atingă scopul, căutând să
speculeze vulnerabilitățile oamenilor politici, magistraților și jurnaliștilor
ușor cumpărabili, indiferent cât de viteji se arată ei în lumina reflectoarelor
că luptă cu rușii.În prezent, protejații regimului Iohannis se arată viteji,
pentru că știu că regimul le garantează liniștea. Dar în sistemul judiciar, nu
este deloc liniște, ci multe frustrări și nervi ținuți sub capac. Nu poți
persecuta toate celelalte puteri ale statului, doar ca unei părți a clasei
politice aflată la putere și acoliților lui să le meargă bine. Am citit acum
câteva săptămâni o analiză bună a lui Andrei Luca Popescu referitoare la
militarizarea statului. Securiști deghizați sau absolvenți de Harvard civili?
Desigur, nu este obligatoriu ca absolvenții de Harvard să fie ulterior civili,
dar să nu intrăm în conspirații. Ca orice analiză onestă, nu există o concluzie
alb-negru în articolul lui Luca, uneori militarii nu sunt cele mai rele
persoane din lume, cum nici harvardiștii nu pot schimba așa ușor lumea politică
și pot eșua lamentabil din punct de vedere politic. Sau se pot dovedi lideri de
substanță. Problema lui Ciucă nu este că a plagiat acum 19 ani, iar demascarea
lui a fost interesantă nu acum 5, 10 sau 15 ani, ci fix când a ajuns premier,
ci că este un produs al sistemului românesc: ți se deschide o cale, ești un
mediocru intelectual, dar ușor ambițios, asculți autoritatea, oricare ar fi ea,
ascensiunea profesională curge, iar la un moment dat, iată!, ajungi premierul
României! Ajungi premierul României nu pentru că ai fost militar bun sau prost,
ci printr-o fraudă la nivelul partidului politic care te-a propulsat în această
funcție. Frauda produsă în PNL are și un nume: se cheamă Klaus Iohannis și
serviciile sale secrete (SRI) folosite pe principiul pentru unii mumă, pentru
alții ciumă. Fix asta sunt serviciile secrete din România, pentru unii cloșca
de cu ouă de aur, pentru alții ciomagul și persecuția publică. Ciucă nu este
bun ca premier pentru că nu este pregătit intelectual pentru acest post. Pentru
că liderii occidentali au studii muult mai serioase ( nu înseamnă că sunt
îngeri!) și miros provincialismul. Pentru că oamenii cu studii au o chimie
comună, chiar dacă nu gândesc la fel sau nu se poziționează la fel. Dar se
recunosc ușor unii pe alții. Or "Ciucă al nostru" nu este relaxat în
aceste medii. Ciucă al nostru este un provincial cumsecade, ascultător și
docil, dar nu face parte din elita politică occidentală. Partidele politice
trebuie să revină sau să învețe principiile selecției în interiorul lor pentru
ceea ce înseamnă leadershipul politic. Câtă vreme partidele politice sunt
viciate de nevoile primare de putere al unui singur om, ajuns printr-un context
favorabil lider, problema de fond nu se va rezolva niciodată în România. Și nu
e că nu progresăm ca țară, progresăm din inerție, în baza alianțelor
internaționale, dar am putea progresa cu 100 km/h, iar noi o facem cu 40km/h.
·
Sofia
Pușa Florescu:
"Tara padurilor taiate.”
·
Solomon
Bulzan: "Tara
minunata locuita de multi idioti”
·
Sorin
Andrei: ”Românii, cei
de neînțeles nici măcar de ei înșiși! Ştirea 1, sursa: Agerpres: Puterea de
cumpărare în România se situa, în 2013, în medie, la 3.491 de euro/cap de
locuitor, echivalentul a 27,1 la sută din media europeană, relevă datele
studiului GfK „Climatul de consum Europa”, efectuat în 14 ţări europene. În
ciuda creşterii continue din ultimii câţiva ani, România rămâne una dintre cele
mai sărace naţiuni din Europa… Ştirea 2, sursa: cotidianul Haromszek: Cum era
de așteptat, presa de limbă maghiară din România salută proiectul de lege,
inițiat de ministrul Liviu Dragnea (PSD), de reglementare a arborării
steagurilor unităților administrativ teritoriale pe clădirile publice ale
statului. Proiectul inițiat de Dragnea este unul cu dedicație pentru UDMR, fapt
confirmat și de cotidianul de limba maghiară Haromszek (apare în Covasna), care
punctează faptul că Liviu Dragnea le-a promis anul trecut (2013 – n.m.)
primarilor UDMR din Covasna și Harghita că va reglementa problema arborării
steagului secuiesc pe clădirile publice ale statului român. Ştirea 3:
sursa Napoca News: Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri
europarlamentare, 40 la sută dintre români ar vota cu USD, iar 20 la sută cu
PNL, arată rezultatele unui sondaj IRES, realizat după ruperea alianţei de
guvernare USL. Cum credeţi că s-ar putea explica această… ciudăţenie?! Am ales
din presa ultimelor zile, din sutele de ştiri care, prin dezastrele pe care le
prezintă, desfiinţează pur şi simplu România şi pe români, doar două semne de
adevărată catastofă: unul care ne spune lămurit că suntem, în continuare, cei
mai săraci de pe continent (că doar asta înseamnă ”una dintre cele mai sărace
naţiuni”) şi al doilea care ne spune că suntem şi anti-naţionali. Şi suntem
săraci, desigur, din mai multe cauze, dar în primul rând datorită faptului că
aproape toţi politicienii post-decembrişti au o unică preocupare, de dimineaţă
şi până seara – aceea de a fura cât mai mulţi bani de peste tot de unde se
poate fura, pentru ei şi pentru grupurile în care se învârt ei. Şi suntem
anti-naţionali, desigur, din mai multe cauze, dar în primul rând datorită
faptului că punem la lucru această slugărnicie în faţa celor care ne urăsc de
moarte, doar pentru a scoate şi din această zonă cât mai multe oase de ros –
bani, influenţă, putere etc - îndreptate, toate, împotriva propriului popor.
Desigur, mă refer tot la politicieni. Cu toate astea însă 60 la sută(!) dintre
noi, cobaii acestor politici de tip mafiot, suntem hotărâţi să-i votăm fix pe
cei care, în condiţii normale, ar trebui să răspundă ”cu capul” pentru crima de
a-şi îngropa în fiecare zi câte puţin propria ţară! Cine ar putea explica
această ciudăţenie?! Poate numai Dumnezeu!
·
Sorin
Dumitrache: ”O țară
minunată păstorită de lichele/ c-un popor privind ,,elodii" și omagiind
manele.***un poet ce va venibsă scoată neamul din manelevne vom simți
purificați,va fi o baie de luminăș i liniște în piept va fi,un fel de muzică
divină care ne poate izbăvi, va fi pe buza tuturor, ne va întoarce-n ochi
candoarea. *** ”Să plec în zări...să mai rămân?/ Nu-mi bate-n tâmplă nici o
rugă/ E complicat să fii român / S-ajungi la tine-n țară slugă / S-arunci
priviri înlăcrimate / Să simți cum îți zâmbește frica, / Să nu vezi pic de
demnitate... / De fapt...să nu mai vezi nimica.
·
Sorin
Ivan: ”Viața politică
din România este un cimitir bântuit de fantome. Prof. univ.dr. Sorin Ivan cu o
radiografie foarte obiectiva, care trimite subliminal catre soluții : ...„Ce
eram noi înainte de venirea comunismului, în perioada interbelică, acum 80-90
de ani? O ţară europeană, mare, prosperă şi înfloritoare, respectată în lume,
doldora de resurse naturale şi financiare, un pol de cultură, aflat chiar în
avangarda culturii din Europa, o putere regională. Ce suntem noi după căderea
comunismului şi după trecerea, prin purgatoriul democraţiei originale, la
normalitatea europeană? O ţară sărăcită, auto-marginalizată prin corupţie,
diletantism şi impostură, prin lipsă de demnitate şi patriotism, privită de sus
şi cu un zâmbet sardonic prin forurile şi cancelariile europene, o ţară a
contradicţiilor, care parcă, prin mulți dintre cei care o cârmuiesc, dincolo de
culoare și ideologie, lucrează împotriva propriului destin, care face un pas
înainte şi doi înapoi şi care, una peste alta, nu încetează să uimească Europa.„...
·
Sorin
Tudorache: ”Nu ai cu
cine iar si mai grav nu ai pentru cine. Sunt atat de putini cei care pot si au
curajul sa gandeasca.
·
Sorina
Matei: "Mihai
Chirica de la Iași din mare pesedist prieten cu sistemul a devenit liberal
prieten cu sistemul. Pentru că jurnaliștii îi devoalează de ani buni
matrapazlâcurile ei primesc la schimb de la primar și oamenii lui bătăi, ordine
de evacuare, amenințări pe bandă, dejecții umane la ușa redacției, rahat de
câine. Așa arată România liberalo-pesedistă cu instituțiile statului plătite
din bani publici complice la aceste ilegalități.
·
Sos
ClujNapoca: ”Discuție
de 90 de minute între Trump și Putin pe tema Ukrainei și a războiului! Se pare
că s-au și înțeles! Unde e Zelensky în discuția asta? Unde este Uniunea
Europană? Ați vazut, cei tari, cei înarmați, cei mari, hotărasc! România are
nevoie de oameni tari, bătăioși, argumentați și tari pe poziție! Intere sante
vremuri și periculoase totodată!***”Lovește în Diana Iovanovici-Șoșoacă ! Că
merită!...România e printre cele mai sărace țări din Europa!România are resurse
minerale și energetice cât să susțină un continent, azi deținute de străini, cu
trădarea noastră.România poate hrăni 100 de milioane de oameni dar importă 80%
din alimente!România a avut o armată respectată ,azi avem baze militare străine
pe teritoriul nostruRomânia a avut Suveranitate, astăzi funcționează după
directivele UE respectiv ordinele FMI ului!România a avut o industrie puternică
aflată azi în ruine.România a avut coeziune între cetățeni, astăzi milioane au
luat drumul străinătății și al pâinii amare.România a avut un Învățamânt performant,
astăzi avem analfabeți cu diplome.Toate astea din vina Dianei probabil, omul
care vrea să ridice România din genunchi! Tu lovește în ea, că e singura care
contează! Viteazule...***A zis Trump că România e o colonie, a zis JD Vance că
România e slabă, a zis Putin că România e o slugă ! Care oare din țara asta te
dai puternic? Nu de alta, doar să trag apa peste tine!
·
Spinu
Cristinel: "Un
popor de spectatori inerti care asista netulburati la propria naruire. Asta
este Romania.
·
Statistică
europeană la adresa României:
"Cam 50% din copiii României sunt în risc de sărăcie;- Peste 60,000 de
copii trăiesc separat de familiile lor;- Undeva in jur de 10% din sarcini sunt
în rândul adolescentelor;- 1 milion de copii sunt spitalizați în fiecare an;-
12.000 de cazuri de violentă împotriva copiilor au fost raportate ;- Rata de
părăsire timpurie a scolii este de 18%;- Cam 300.000 de copii cu vârste
cuprinse între 6-16 ani sunt în afara sistemului educațional;- 37% din copiii
de până în 15 ani știu să scrie și să citească cu greu;- Elevii României sunt
cei mai puțin motivați să vină la scoală (conform OECD);1. Cea mai bisericoasă
tară din Uniunea Europeană (locul 1 la numarul de biserici pe cap de
locuitor).2. Cea mai înapoiată ţară europeană (45% dintre români n-au WC in
casă, fată de 2% in Europa).3. Românii au doar jumătate din puterea de
cumpărare a europeanului mediu, dar işi petrec timpul liber in mall-uri si
hypermarket-uri şi contruiesc noi mall-uri si hypermarket-uri, in ciuda
crizei.4. România este tara cu cea mai dură lege anti-arme din lume, singura
care işi tine poporul complet dezarmat (motivând prin siguranta populatiei),
dar este tara cu cea mai mare coruptie din Europa – 40% (Curtea de Conturi: din
15 miliarde de euro pe an achizitii publice, 6.2 miliarde se fură ). 5. România
este printre putinele tări care interzic complet prostitutia (pe motive de
moralitate), dar este cel mai mare exportator de prostituate din Uniunea
Europeană (peste Rusia si Ucraina), conform EU Observer.6. România este tara cu
cel mai mic somaj oficial din ultimii 25 de ani, in medie, dar este singura
tară unde 50% din familii declară că nu au niciun membru angajat; iar 25% din
familii au doar un membru angajat.7. România este printre tările cu cei mai
multi absolventi de universitate din lume, dar este tara cu doar 2 universitati
in top 1000: Universitatea din București ocupă locul 986 și Universitatea
Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, locul 987, conform clasamentului realizat de
Center for World University Rankings în 2015.8. România este tara unde scoala
este sustinuta pană la sfârşitul liceului (în sensul că liceul e gratuit), dar
este pe locul 1 in Europa la şcolari analfabeti (30%), iar 42% dintre români
cred ca Soarele se invarteşte in jurul Pământului.9. România este tara cu cel
mai mare procent de insatisfactie la adresa clasei politice; românii se plâng
in mod constant de coruptia si incompetenta politicienilor lor. Dar este
singura tară unde nu a avut loc nici un miting anti-coruptie in ultimii 25 de
ani şi unde participarea publicului la actiuni anti-coruptie este minima.10.
România este tara cu cea mai mică absorbtie a banilor europeni, dar este tara
cu cel mai mare procent de bani europeni furati (din putinul folosit) motiv
pentru care Uniunea Europeana a tăiat fondurile pentru infrastructura.
·
Statistici
la adresa României*
Brosteni (oras sucevean) are 6000 locuitori, dar o suprafata mai mare decat
Bucuresti, Cluj si Timisoara la un loc.1. Cea mai bisericoasă tară din Uniunea
Europeană (locul 1 la numarul de biserici pe cap de locuitor).2. Cea mai înapoiată
ţară europeană (45% dintre români n-au WC in casă, fată de 2% in Europa).3.
Românii au doar jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu, dar işi
petrec timpul liber in mall-uri si hypermarket-uri şi contruiesc noi mall-uri
si hypermarket-uri, in ciuda crizei.4. România este tara cu cea mai dură lege
anti-arme din lume, singura care işi tine poporul complet dezarmat (motivând
prin siguranta populatiei), dar este tara cu cea mai mare coruptie din Europa –
40% (Curtea de Conturi: din 15 miliarde de euro pe an achizitii publice, 6.2
miliarde se fură ).5. România este printre putinele tări care interzic complet
prostitutia (pe motive de moralitate), dar este cel mai mare exportator de
prostituate din Uniunea Europeană (peste Rusia siUcraina), conform EU
Observer.6. România este tara cu cel mai mic somaj oficial din ultimii 25 de
ani, in medie, dar este singura tară unde 50% din familii declară că nu au
niciun membru angajat; iar 25% din familii au doar un membru angajat.7. România
este printre tările cu cei mai multi absolventi de universitate din lume, dar
este tara cu doar 2 universitati in top 1000: Universitatea din București ocupă
locul 986 și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, locul 987, conform
clasamentului realizat de Center for World University Rankings în 2015.8.
România este tara unde scoala este sustinuta pană la sfârşitul liceului (în
sensul că liceul e gratuit), dar este pe locul 1 in Europa la şcolari
analfabeti (30%), iar 42% dintre români cred ca Soarele se invarteşte in jurul
Pământului.9. România este tara cu cel mai mare procent de insatisfactie la
adresa clasei politice; românii se plâng in mod constant de coruptia si
incompetenta politicienilor lor. Dar este singura tară unde nu a avut loc nici
un miting anti-coruptie in ultimii 25 de ani şi unde participarea publicului la
actiuni anti-coruptie este minima.10. România este tara cu cea mai mică
absorbtie a banilor europeni, dar este tara cu cel mai mare procent de bani
europeni furati (din putinul folosit) motiv pentru care Uniunea Europeana a
tăiat fondurile pentru infrastructura.*** " 25 de guverne am avut in 31 de
ani. Iar din 1862, au fost la carma tarii, 131 de guverne. In medie, un an si
un pic au reusit sa reziste cei care au preluat fraiele puterii. Ca o paranteza,
Marea Britanie, de exemplu, in 160 de ani a avut 41 de guverne. In Germania,
Angela Merkel este in functie din 2005.-"Cele mai vechi urme de pași din
lume (36.500 de ani), se află în România, în peștera Ciur Izbuc din Munții
Apuseni" (romaniabreakingnews.ro)- 18% din tinerii noștri nu sunt în
scoală, pe piața muncii sau în oricare alta formă de instruire;- 25% din elevii
romi învață în scoli segregate pe criteriul etnic;- Foarte mulți copii si
tineri cu dizabilități nu merg la scoală;- Conform evaluării PISA din 2016
38,5% din elevii de pană în 15 ani au mari lacune in domeniul; științelor,
38,7% la abilitățile de citit si 39,9% la matematica."(Gelu Duminica)Statistici,
1944-România, țară agrară slab dezvoltată! 1989- România, țară multilateral
dezvoltată industrial 2021-România, țară multilateral distrusă! Statistici:
Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare cladire din lume. Singurul
cimitir vesel din lume este la Sapanta. Castelul Peles – primul castel iluminat
electric in totalitate. Canalul Dunare - Marea Neagra – al treilea ca lungimea
unei cai de navigatie facuta de om. Zanoaga – cel mai adanc lac glaciar, 29
m.Statuia lui Deceball de la Orsova – cea mai inalta sculptura in piatra din
europa, 55 m. Salina Slanic – cea mai mare salina din Europa, 208 m adancime.
Timisoara – primul oras european care a introdus (1869) tramvaiele trase de cai. Prima tara
din lume cu productie de petrol inregistrata statistic 1857, cu exploatari
intre vaile raurilor Prahova si Trotus. Cel mai mare sarpe din Romania este
balaurul dobrogean (25m). ***Statistici: 35% dintre români nu au niciun fel de
economii și trăiesc de la lună la lună. 50% dintre ei au economii suficiente
maxim o lună. Așadar 85% dintre români pauperizați, nu au rezerve financiare și
doar 10% au economii suficiente pentru a rezista mai multe luni fără un venit
lunar. 50% dintre români nici nu se gândesc să economisească bani sau nu pot
face asta în niciun fel, Deasemenea 70% dintre români nu fac niciodată un buget
pe care să-l urmeze apoi. Dacă mai punem la socoteală și faptul că 30% din
angajați sunt la multinaționale și încă vreo 25% la stat . Cine naiba să facă
grevă și să-și riște pielea când ei, dacă nu iau banii la 1 ale lunii mor de
foame, dacă sunt la multinaționale și ridică nasul sunt zburătăciți iar de la
stat trebuie să fii nebun să faci scandal când ai atâtea avantaje, nu faci
nimic, ai zeci de zile libere și nu te dă nici dracu afară?
·
Stefan
Basno: "CEALALTĂ
ROMÂNIE. M-am săturat până peste cap să tot ni se spună că suntem o țară de
retardați, de codoși, de traficanți de carne vie, de analfabeți, de centuriste,
de corupți, de criptocomuniști, de etc. ș.a.m.d. ! Da, avem și de astea, dar nu
suntem singurii! Într-o școală particulară din Franța un elev de clasa a IX- a
nu știa care e capitala țării lui, o scară care urcă dinspre Gara de Nord spre
Montparnasse era plină de tampoane de vată, rahați și zdrențe, în Sicilia Mafia
este aproape oficializată, Amsterdamul are un întreg cartier în care curvele
stau în vitrine ca găinile în galantar, într-un cartier mai mărginaș al Londrei
gunoaiele făceau aproape impracticabil carosabilul. Dar eu știu foarte bine că
nu numai aceste aspecte caracterizează aceste țări și popoare! Da, mai există
sate în care poți vedea un bătrân mergând agale lângă un car cu boi, dar avem
și Complexul Palas la Iași, cartierul Avantgarden la Brașov, olimpici
inernaționali la matematică sau astronomie, Târgul de Crăciun de la Craiova (pe
locul VI în Europa) și mulți, foarte mulți oameni care își văd de treaba lor,
care nu-și etalează hondrobele în public, nu fac amor în stradă, care merg la
biserică, nu la baruri cu strip teasse și cu droguri la liber. Jurnaliștii
străini, cu rare excepții, au ochi numai pentru ce e mai vetust, morbid, adesea
subuman. Mai grav mi se pare însă atitudinea unor jurnaliși ai noștri care se
lasă antrenați în această campanie de denigrare. De parcă ei nu ar fi români!
Ne mai mirăm că atunci când ajungem și noi prin frumoasa Europă suntem priviți
ca niște jivine periculoase sau demne de dispreț? TOATE filmele românești cu
care ne lăudăm că au fost premiate pe la cele festivaluri „excelează” prin a
etala aceeași zonă a sordidului, a mizeriei umane, cu înjurături cât mai
colorate, cu scene de sex aproape explicit, cu personaje de o violență extremă.
Am vazut mai demult un film franțuzesc, ”Ireversibil” se chema, în care se
povestea un viol de o duritate extremă și în care se relata cu multă nonșalanță
despre un consum de droguri. (cum aș spune eu, „am fost la Gică, am băut câteva
pahare și am plecat acasă”.) Intelectualii noștri au și sărit ca arși, nu cumva
să credem că asta este adevărata Franță. În schimb după ce au văxut „Mama
copilului” în care unul o înjura pe maică-sa ca la ușa cortului, sau
”Filantropica” în care un tânăr profesor ajunge să se prostitueze moral pentru
a-și procura banii necesari publicării unei cărți, aceeași intelectuali
declarau ritos: „da, asta este România!” Sunt foarte departe de a fi un
admirator al doamnei Șoșoacă. Ba chiar încerc și un sentiment acut de jenă că
un asemenea personaj este senator al României. Dar sentimentul de jenă a
devenit și mai acut când am văzut cu câtă înverșunare se încăpățâna un junalist
român s-o culpabilizeze pe Șoșoacă și să o victimizeze pe „celebra” jurnalistă
italiană. Jurnalistă care, înainte de a ajunge la interviul cu pricina a căutat
imagini cât mai „românești”: car cu boi, case dărăpănate, gunoaie pe străzi.
Desigur ca să ilustreze ce fel de țară e România în care o „ciudată” ajunge
senator. Nu știu de ce trebuia să se deranjeze până în România pentru asemenea
subiecte! La ea acasă, în Italia, orașul Napoli este sufocat de ani de zile de
gunoaie, iar în parlamentul italian a fost membră, cu drepturi depline,
Ciciolina! Nu știți cine e Ciciolina??? Îmi pare rău, nu vă pot spune. Poate
citește acest articol și vreun copil ...
·
Steluta
Carmen Badin: ”Vrem sa
stim de de ce le tremura chiloteii parlamentariilor .? Va spun eu , au vrut sa
ne puna noua tuturor latul de gat , prin fel de fel de tertipuri din toate
formele de activitate .Ne-am saturat de minciuniile lor .Domnilor nu va este
inca rusine sa mai iesiti in fetele noastre , cerandu-va dreptul la aparare ,
pe când noi numai stim ce este acela un drept? Nu domnilor, considerati ca
,,Romania s-a trezit cerand ceea ce este al ei anume: - dreptul la cuvant -dreptul la munca
-dreptul la un salar motivant -dreptul la o pensie decenta -dreprul de a umbla
liber si liniștit -dreptul la o forta interioara de calm si binete -dreptul de
a numai fi mintiti -dreptul de a stii ce face presedintele si pe unde umbla
-dreptul de a stii cati bani cheltuie acest domn, stiinda ca in ultima vreme
factura lui este drstul de grasa -dreptul la toate informatiile corecte ale
tarii catre popor , si pentru popor -si ca sa inchei dreptul la absolut tot ce
trebuie sa stie romanii despre parlament -guvernare -presidentie , si nu in
ultimul rand domnilor si doamnelir , dreptul de participare al poporului la
toate sedintele de dezbatere pentru tara , fara a fi restrictionata aceasta
situatie. poporul trebuie sa stie absolut tot caci el este cel ce plateste si
nu cei ce ne conduc sa le fie clar asta .punct .
·
Stiri
112: 71,21% din
apelurile la 112 sunt false. *
·
STIRI, In România, opinia generala este
favorabila idealului american si european.
·
STIRI, ONG-uri din afara Romaniei par sa aiba
influenta asupra legiuitorilor
·
STIRI, Peste 50% dintre romani tind sa nu
aiba incredere in justitie. *
·
STIRI, Romania are 206 obiective miniere
inchise. *
·
STIRI, Romania are ultimul loc ca nivel de
trai in UE *
·
STIRI, Romania are, potrivit ultimului raport
al Bancii Mondiale, una din cele mai mari poveri fiscale din UE.
·
STIRI, Romania, comparata cu Zimbawe *
·
STIRI, Romania, locul 1 la schimbarea
cetateniei
·
STIRI, Romania, locul 12 la absorbirea
fondurilor UE. *
·
STIRI, Romania: Cele 25000 de sonde din
Romania valoreaza peste 40 miliarde $ ...OMV a dat 600 milioane cu tot cu
zacaminte
·
STIRI, România va avea anaf ca-n tarile
civilizate – inspectorul fiscal va anunta vizita la contribuabil cu 15 zile
inainte. *
·
STIRI, tara cu cele mai multe arme din UE. *
·
STIRI: ”România, prima tara din Europa care
are pregatita infrastructura pentru eCall, prin serviciul de telecomunicatii
speciale. Prin acest sistem pot fi transmise automat catre 112 informatii
legate de localizarea masinii implicate intr-un accident rutier, tipul
autovehicolului, directia de mers sau nr. de pasageri.
·
Stiri: accidente auto: 1013: 2000 morti si
9000 raniti. *
·
STIRI: Romania are 13 zile legale libere. *
·
STIRI: Romania, al 7-lea stat ca marime in
ue. *
·
STIRI: Romania, locul 11 in lume la productia
de vin. *
·
STIRI: Romania, tara cu cel mai fertil
pamant din Europa. *
·
STIRI: Romania, tara cu cele mai rezistente
bacterii din lume. *
·
STIRI: Romanii cheltuie anual 40 mil E pe
haine si pantofi. *
·
STIRI: Romanii economisesc 40E/ luna.
·
STIRI: România are 0,7 arme/100 locuitori.
·
STIRI: România are 12000 de detinuti peste
capacitate, 1,4/loc.
·
STIRI: România are 500.000 familii cu sub
530 lei/cap familie.
·
STIRI: România are rata analfabetismului 6 %
·
STIRI: România descopera ca este privata de
resursele de care ar avea nevoie sa depaseasca stagnarea critica in care se
gaseste. Investitiile occidentale, care au reprezentat un orizont de speranta,
nu au venit si ne dam seama ca nu vor veni. Romania se vadeste incapabila si sa
absoarba fondurile pe care UE le pune la dispozitie, suntem neputinciosi in
fata unor evenimente ori tendinte care apar peste noapte si se extind fara ca
cetatenii sa aiba un cuvant de spus;
·
STIRI: România este privită ca o
"paria" a Uniunii Europene.
·
STIRI: România, o țară din care 3 milioane
de tineri au plecat mână de lucru ieftină, precum irlandezii odinioară.
·
Suflet descult: "Asa cum un copil se
naste din doi parinti care-l iubesc, traieste in armonie, fericit, intr-o
familie si apoi isi intemeiaza si el una .... Asa este normal sa-ti iubesti mai
mult tara in care te-ai nascut, te-ai educat si ai devenit matur. De aceea este
de neinteles "generozitatea" pentru tari adoptive sau care, mai grav
... duc o politica de denigrare a tarii natale. ...Drama Catedralei Notre Dame
este un nimic fata de drama in care se afla tara ta, Romania." *** Ce-i acum este un soi de capitalism
..bazat pe capital adunat oricum ....indiferent de circumstante....ma uit la
fostele mari companii precum "cele cumparate" pe mai nimic de domnul
acela Patriciu....si multi altii...care peste noapte s-au trezit bogati...Toate
bunurile tarii trebuia trecute in patrimoniu statului si nimeni sa nu poata
instraina nimic....si-au insusit munca parintilor ,bunicilor nostri si i-au
indatorat si pe copii nostri prin imprumuturi la fmi ca sa-si faca ei salarii
mega..se perinda pe la tv apoi ne rad in nas liberi si bogati...in timp ce
tinerii nu au un loc de munca sau daca il gasesc muncesc zi lumina pentru te
miri ce ,iar utilitatile sunt ca pret tripul salariilor primite,nu mai avem
valori morale si de nici un fel...suntem tristi pierduti tematori..si fara
viitor..pacat de tara si poporul asta.....O doamne cum mai poti suporta toate
astea?
·
Tacitus: „Domnitorii sunt muritori, pe cand tara e
vesnica.” (
·
Tania
Petrache:
"Fiecare tara indiferent unde s ar afla pe glob are,uscaturile,, ei!
Citiți în istoria cărei tari doriți și o să rămâneți surprinși cate
trădări,otrăviri,omoruri s.a.m.d găsiți! Românii nu sunt nici mai buni ,nici
mai răi decât alții,sunt oameni
·
Tanta
Trif: "Țara
gunoaielor și a mincinoșilor.
·
Taropa
Dragos: ”Pe noi nu ne
țin săraci NATO și ue. Pe noi ne ține săraci prostia. Noi suntem un popor atât
de prost încât nu se știe cum de mai existăm. Pe noi ne mănâncă gunoiul și
sărăcia, de lene. Stăm și ne uităm ca vacile la corupții și hoții care ne
conduc și rumegăm aceleași lozinci, lasă bă că a și făcut, ne-a dat și nouă.
Noi nu avem politicieni. Avem o adunătură de bandiți fără culoare politică
proveniți toți din aceeași sursă. Fosta securitate. Toți turnătorii la
securitate, foști oameni de casă ai ceausestilor, președinți de CAP, foști
lideri de sindicat, marinari și curvele lor . Toți ăștia s-au erijat în clasă
politică. Și au făcut exact ce se vede. Ne-au lăsat în curu gol. Nu NATO, nu
UE. NATO te apără conform contractelor, UE ne dă fonduri (noi nu le luăm, că nu
suntem în stare ) . Noi ne-am ales conducătorii după chipul și asemănarea
noastă, de panarame certate cu munca, cu bunul simț, cu școala dar prietene cu
mațu plin, şmenul și maneaua. Ne fură ue. Nu ne fură nimeni. Noi am dat tot de
bună voie. Adică de proști.
·
Teodor
Mihuta: "Țara
nesătuilor!
·
Teodor
Palade: ”Rușinea de a
fi român. E ca un blestem. Azi, în plină epocă a nerușinării, ne copleșește
rușinea. Există vreunul dintre dumneavoastră care să nu vă fi simțit rușinat,
dintr-un motiv sau altul, în ultimii ani? Eu nu cred. Pentru naivi, pare a fi o
întâmplare. Numai că, din nefericire, de multă vreme nimic din ceea ce ni se
întâmplă nu mai este întâmplător. Rușinoși pentru trecut. Pe la sfârșitul
anului 1989 am descoperit că ne săturasem de mândrie. Timp de zeci de ani ni se
înoculase, zi de zi, trufia de fi români. Brusc, cu trei decenii în urmă, ne-am
rușinat că trăiam într-o țară fără datorii. Ne-a fost rușine că viețuiam într-o
țară independentă, într-o țară care-și fabrica singură aproape tot necesarul
pentru traiul de zi cu zi și pentru apărare, într-o țară care nu mai accepta
baze străine și nici aplicații militare multinaționale pe teritoriul său,
într-o țară fără șomeri, într-o țară care își permitea să dea, gratuit,
locuințe tuturor celor care munceau, într-o țară fără companii venite din afară
pentru a-i secătui resursele, fără bănci străine care să fure economiile
propriilor cetățeni și fără consilieri externi care să-i dicteze politica. Ne-a
fost atât de rușine încât, fără judecată, l-am împușcat pe „vinovat” și i-am
băgat familia în pușcărie. Să fi fost doar așa… un val de rușine întâmplătoare?
Apoi, imediat, ne-a mai podidit rușinea că, vrând-ne vrând, vreo zece milioane
dintre noi am fost membri ai partidului comunist. Unii, din jenă, și-au ars
carnetele de partid. Alții s-au dezis public, și-au turnat cu găleata cenușă în
cap sau și-au exprimat rușinea cu glas tare, ca nefericitul Tudor Postelnicu:
„Am fost un dobitoc!”.Ne-a mai fost rușine de tot ceea ce, amărâți, construisem într-o viață. Vă amintiți? „Economia
românească este o grămadă de fier vechi!…”. Da, domnului Petre Roman,
prim-ministrul îmbrăcat în tricoul de revoluționar anticomunist și mândru
nevoie mare că vorbea vreo două limbi străine, îi era rușine de țara pe care
i-o încredințasem s-o gestioneze. Purtând ochelarii invizibili puși la ochi de
nu știm care oculist, el vedea peste tot numai gunoi. Contaminați de aceeași
penibilă rușine, am pornit cu sârg să dărâmăm ceea ce ridicasem cu mâinile
noastre. Am vândut pe nimic ceea ce edificasem cu dureroasă sudoare și am lăsat
hultanii sosiți din depărtate zări să se înfrupte în voia lor din cadavrul
economiei românești asasinate de noi, cu bună știință, în speranța că vom scăpa
de rușine. Să fi fost întâmplător? Rușinoși pentru prezent. După scurta dar
devastatoarea perioadă a guvernului Roman, au urmat alți prim-miniștri
vizionari. Fiecare s-a străduit din răsputeri să ne inoculeze rușinea de noi
înșine. Și, au fost mulți, prea mulți. Cu tot cu interimarii, România a avut 25
prim-miniștri în 30 de ani! Ni-i amintim pe economistul emerit Văcăroiu (care a
destabilizat complet țara declanșând privatizarea în masă denumită și
cuponiada), pe avocatul de succes Ciorbea (care nu s-a lăsat până nu a triplat
prețul carburantului și care a declanșat privatizarea în masă a economiei
naționale), pe profesorul de drept public internațional Năstase (care, rușinat
că aveam atâtea zăcăminte de petrol, le-a dat aproape de pomană austriecilor),
pe minionul Boc, doctor în științe politice și filosofie politică (care a avut
istorica reușită de a asmuți pe fiecare împotriva fiecăruia). Să fi ajuns ei
acolo, sus, din întâmplare? Se mândrește cineva cu vreunul dintre
prim-miniștrii României? Desigur, nu. Ba, chiar ne este rușine de ei. Ne mai
este rușine și de cei patru președinți. Ne rușinăm de primul, care a crezut că
poate exista un comunism îmbrăcat în haine capitaliste și ne-a supus unor
experimente traumatizante de genul mineriadelor. Ne este rușine de al doilea,
care a cedat vecinilor, la masa verde, teritorii locuite din totdeauna de
români, fapt unic în istoria modernă a țării. Și de al treilea ne este rușine.
El, nu numai că a vândut, pe blat, întreaga flotă comercială a țării, dar, cu
de la sine putere, a cedat „Europei” suveranitatea României, considerând că
cedarea de suveranitate este atribuția principală a unui președinte de țară:
„Numai prin cedarea masivă de suveranitate Europa mai poate rămâne o putere
economică și militară” (Sulina, 18 august 2011) și „Substratul agendei
Consiliului (Consiliul European - n.n.) e cedarea de suveranitate, exact atribuțiile
mele” (28 iunie 2012). Cel de al patrulea președinte s-a dovedit a fi o formă
fără fond. El a continuat cu încăpățânare racilile predecesorului, motiv pentru
care al doilea mandat al său a fost denumit „al patrulea mandat Băsescu”. După
cinci ani de „prezidat” (citat din renumita frază prezidențială: „Nu mă joc,
nici nu dictez, eu prezidez!”) el a generat rușine cât toți ceilalți trei
laolaltă. Ca o consecință firească a sfielii noastre de a da de pământ cu
acești saltimbaci, am ajuns să trăim vremea când, incredibil pentru un popor
normal, ne-a fost rușine de noi înșine. În România, intelectualului i-a fost
rușine că este intelectual, țăranului i-a fost rușine că este țăran,
militarului i-a fost rușine că este militar, medicului i-a fost rușine că este
medic, profesorului i-a fost rușine că este profesor, pensionarului i-a fost
rușine că este pensionar… ba, în situații de excepție, chiar și unor
politicieni le-a fost rușine că sunt politicieni. Rușinoși cu unchiul Sam,
rușinoși cu Europa. Și n-am epuizat nici pe departe motivele reale a le rușinii
ce ne inundă. Convinși că nu putem fi singuri pe lume, spășiți, am cerut voie
să intrăm în vestita alianță militară vestică după ce tocmai ieșisem dintr-o
alta, la fel de renumită și tot la fel de militară, dar estică. Ca și în
alianța răsăriteană, aici, la apus, ne mândrim că avem un impunător „partener
strategic”. Numai că, tot de rușine și încrezători până la prostie în
onestitatea acestuia, nu am negociat în niciun fel frăția de arme. Jenați, am
pus la spate înțeleapta zicală românească: „Frate, frate, dar brânza-i pe
bani”. Ca urmare, el poate instala baze militare la noi acasă și chiar îi
plătim pentru asta. El poate dispune unde să moară, pentru interesele lui,
soldatul român. Și, rușinoși, noi nu crâcnim. Ba chiar ne plătim soldații
pentru asta. El ne poate vinde, la preț de nouă, tehnica militară pe care ar
trebui s-o arunce la gunoi și, tot din sfială, noi plătim, fără să ne tocmim,
exact cât vrea el. El se zbenguie cum „vrea” mușchii lui prin toată România și
noi suntem atât de rușinoși încât, nici după 16 ani de asociere strategică, nu
avem puterea de a-i cere să-l putem vizita la el acasă fără o viză mofturoasă.
O viză restrictivă pentru România. O viză pentru care trebuie să plătim bine și
să așteptăm, cuminți, o veșnicie. O viză care, pentru fiecare român (partener
strategic de nădejde!) lăudat public prin baterea prietenească pe umăr (şi o
şapcă pe post de cadou - n.r.), rămâne incertă ca un vis frumos chiar și după
ce ne-am spovedit la ambasada lui mai ceva decât la un duhovnic. Tot cu rușinea
de dinainte, am fost acceptați cu chiu cu vai în Uniunea Europeană. Adică, după
ce s-au convins că nu le mai putem fi competitori, ne-au primit acolo unde nouă
ni se părea că laptele și mierea curg gratuit în gura deschisă a fiecărui
cetățean european cu ștaif. Odată intrați, cu capul plecat, cu ochii în pământ
de atâta onoare, ne-a fost rușine să ne cerem drepturile. Ne-a fost jenă să ne
considerăm egalii lor și, ca urmare, după aproape 13 ani suntem tratați ca o
națiune de mâna a doua, ca niște slugi supuse, ca prostul clasei din ultima
bancă amenințat permanent cu așezatul în genunchi pe coji de nucă, ca
necontenitul vinovat de ceva eteric, mereu altceva, nedefinit cu certitudine…
Dar vinovat! Ne este bine așa. Culmea e că ne simțim bine așa. Nu crâcnește
nimeni că am ajuns oaia neagră a Uniunii Europene. Iar, în raport cu N.A.T.O.,
nu mișcă nimeni în front. Politicienii care au mai mârâit pe ici pe colo, întâi
i-am catalogat ca antieuropeni și antiatlantici apoi i-am aruncat în pușcării.
Fiindcă, nu-i așa, nu poți fi antieuropean fără să fii hoț și nu poți fi
antiamerican fără să fi fost corupt. Entuziaști, continuăm să ne alegem în
frunte slugile cele mai plecate ale vestului eliberator și, la nivel guvernamental
ori parlamentar, nu ne putem șterge la fund fără a privi întrebător spre
Bruxelles sau Washington: e bine din față spre în spate, sau invers? Da, ne
simțim bine așa! Ne-am obișnuit în postura de rușinosul perpetuu al Europei. Ne
mulțumim cu statutul odihnitor de slugă preaplecată și dormim liniștiți cu
ursul rusesc furios izbindu-se în ușă, convinși că, tocmai de dincolo de ocean,
veghează pentru noi unchiul Sam. Nu ne deranjează, ba chiar salutăm fericiți
M.C.V.-urile sosite în trombă prin care ni se fură „pas cu pas” din
suveranitate. Adorăm să primin cu plecăciuni câte un Timmermans care ne înjură
la noi acasă ca un birjar gras furios pe caii răpciugoși care s-au bălegat la
poarta boierului din caleașcă și suntem deplin încrezători în binele pe care
ni-l vrea un veșnic turmentat luxemburghez ajuns (ales de cine?) tocmai în
fruntea Europei. Geaba ne cântă zilnic imnul național: „Deșteaptă-te române!”.
De pomană ne îndemnau la demnitate un Ștefan, un Mihai, un Vlad, Eminescu,
Vlahuță sau Coșbuc. Inutil există și azi câteva personalități lucide care atrag
atenția asupra dezastrului iminent ce va urma unei lungi perioade de sfială
națională. Noi, tot rușinoși rămânem! Și mulțumiți de starea noastră.Da,
domnilor și doamnelor, ne-am obișnuit așa. Ne-am obișnuit să ne fie rușine că
suntem români...
·
Tereza
Iancu: "tara unde
omul harnic și gospodar se cunoaște.
·
Tiberiu
C.: ”Suntem o tara
guvernata de legea “cunosc eu pe cine trebuie”. De sus pana jos, fiecare
cunoaste pe cine trebuie, unde trebuie, ca sa-si rezolve problemele. Noi
cunoastem medicii “care trebuie”, profesorii ”care trebuie”, cand iti inscrii
copilul la scoala; daca ai o problema in trafic, imposibil sa nu ai o
cunostinta care are cunostinte la politie; daca ai firma, este imposibil sa nu
ai macar o cunostinta care are “pe cine trebuie” la finante; daca iti trebuie
un pasaport urgent, e imposibil sa nu ai pe cineva care te poate baga in fata.
Astfel ajung sa ne conduca oamenii care “trebuie”, pentru ca au ajuns acolo...
cunoscand pe cine trebuie.
·
Tiberiu
Foris: ”Săraca țară
bogată e imaginea durerii,căci e jefuită-n Suflet de golanii, paralelii,de
analfabeți cu soarta șmecherită pe maidan,ce se-nchină, cu ardoare, la copita
lui Satan.Școala este mânuită, azi, de ticăloși orbeți,să educe pruncii noștri
ca votanți analfabețicăci, în lumea care vine, după mintea lor tâmpită,cartea
este desuetă, e hârtie murdărită.E istoria degeaba, cifre vechi și fără rost,pe
care le ține minte căpățâna unui prostcăci, tot ceea ce contează, e-un prezent
rotit mereu,cu un homo ce se naște închinat la curcubeu.Ce-am avut știință,
artă, țara prinsă într-o hartă,pierdem azi prin umilință, închinați din
poartă-n poartăși, împrăștiați prin lume, și cuprinși de disperare,am ajuns
pribegi ca melcii, cu căsuța în spinare.Dar, veni-va ziua-n care Imnul îl vom
ascultași, Românii-n conștiință, la un semn s-or deștepta Iar, în mersul
omenirii, pe sub nori ori pe sub Soare,să ne bucurăm în pace, toți, în România
Mare!
·
Tibi
Fodorean: ”Eu susțin
greva profesorilor. E nevoie mare de educatori buni în țara lui “eu cum îi
explic copilului?”
·
Tibi
Stoicescu: ”România...
Cultura conflictuală În 2019, aproximativ 400.000 de români nu și-au luat
"bemveu". O să zâmbiți crezând că ceea ce citiți e o simplă glumă. Nu
este așa. În România există sărăcie și suferință extremă. România este singura
națiune din Europa unde mai mult de jumătate din populația țării nu are acces
la apă potabilă, la hrană difersificată și, mai grav, nu are acces la
demnitate. Din cercetările pe care le-am efectuat pe tot parcursul anului 2019
reiese că, în medie, populația la care am făcut referire se hrănește cu
aceleași alimente zi de zi. Alimentul de bază fiind pâinea și produsele
malaxate. Românii săraci trăiesc cu 1- 8 lei pe zi. În 2019 cererea de
medicamente în România a crescut cu 20%. Cele mai multe medicamente vândute au
fost cele pentru sistemul nervos, apoi cele pentru sistemul muscular-scheletic,
cele pentru sistemul respirator și, pe ultimul loc, cele pentru
metabolism/altele. Sărăcia extremă înseamnă și dificultatea, tot din rațiuni
economice, de a merge la medicul de specialitate. Spre exemplu, în țările
civilizate o persoană de condiție medie cheltuie 800 de euro pe an pentru
sănătate, în timp ce un român, de aceeași condiție, cheltuie sub 100 de lei.
Totuși, în opinia mea, sărăcia materială este susținută cel mai mult de sărăcia
culturală a angajaților Statului Român. Eu cred că acest tip de sărăcie
culturală este cea mai vizibilă suferință a poporului român. Un alt motiv ar
putea fi faptul că peste 80% din locuințele din Romania nu au amenajat un loc
sau măcar un raft pentru cărți. Un alt adevăr extrem de îngrijorător este
reprezentat de faptul că 99% din populația activă a României nu citește
consecvent. În școli, în mass-media continuă să se practice o gândire
medievală. România este singura țară din Europa unde, atenție, 24% dintre
profesori/învățători sunt semianalfabeți. O altă gravă problemă o reprezintă
diplomele obținute pe căi ilicite. E posibil ca 60% din diplomele emise în
România în ultimii 30 de ani să nu aibă corespondent în concret. Totuși,
adevăratul chip hidos pe care Romania îl poartă este acela al birocrației, al
bugetarilor și al corupției din jurul banilor. Indiferent dacă vorbim de banii
din fondurile interne sau externe banii sunt drenați către interesele
subiective tocmai cu puterea autorității / autorităților de Stat. În mediul
privat din Romania sunt sub un milion de angajați iar în mediul bugetat
aproximativ 4 milioane de salariați. Propaganda nu o să prezinte curând sau
poate chiar niciodată acest crunt adevăr. Știți de ce ? Pentru că România, de fapt,
nici nu există ca Stat de Drept. Există doar 4 milioane de bugetari
dezorientați. În fiecare zi 8 milioane de români suferă de foame. Foamea nu
înseamnă numai lipsa alimentelor. Foamea mai înseamnă inclusiv lipsa unei
alimentații variate, lipsa vitaminelor și a mineralelor. Lipsurile respective
favorizează apariția bolilor de care, inclusiv noi, nu suntem feriți.
Alimentația sărăcăcioasă din ultimii 30 de ani a dus la activitatea cognitivă
slabă de care suferă în mare parte populația României de astăzi. Românii sunt
ținuți să se învârtă într-un cerc vicios cu bună știință. Care sunt în
realitate consecințele sărăciei ? Vă spun eu dacă îmi îngăduiți. Dincolo de
mentalitatea malignă a multora dintre noi de a spera la un "bemveu",
de a câștiga la loto sau de a convinge zeii-sfinții de nevinovăția ignoranței
noastre, sărăcia poate înseamna inclusiv a nu avea posibilitatea de a studia, a
nu avea posibilitatea de a crește/trăi armonios și de a nu avea respect față de
mediu, față de semenii noștri și chiar față de noi înșine. Încrâncenarea din
Romania nu este altceva decât urmările sărăciei pe care românii au suferit-o
încă din timpurile otomanilor. În România sărăcia este accentuată și de faptul
că factorii decidenți nu înțeleg cu exactitate ce este sărăcia și cine/ce
provoacă sărăcia. Statul Român este unicul vinovat pentru numărul săracilor și
pentru nivelul sărăciei din "societatea" românească. Venitul minim
garantat nu este un merit, ci un drept, adică o obligație a Statului. O
persoană cu un venit inferior asigurării minimului necesar unei vieți demne
este o persoana săracă, adică o persoană abuzată. Săracii ar trebui să dea
Statul în judecată, să ceară dizolvarea sa în instanță. Sărăcia e un fenomen
complex. Sărăcia nu înseamnă numai lipsa locurilor de muncă, ci și lipsa
accesului la oportunități. La noi sărăcia este produsă exclusiv de Statul Român
fiindcă, fiind corupt, nu oferă posibilitatea tuturor cetățenilor de a
participa la viața economică și socială a țării în mod egal. La începutul
acestui articol spuneam de cei 400.000 de români care sunt
"frustrați" din cauza faptului că nu și-au luat "bemveu" în
2019. Țin să menționez că respectivii sunt bugetarii de lux ai acestei țări.
Aceștia sunt, de fapt, Statul Român. Aceștia sunt cei care produc și mențin
sărăcia, ignoranța și încrâncenarea din viața socială a României. Cei 400.000
de alintați / privilegiați ai bugetului de Stat nu și-au luat
"bemveu" în 2019 fiindcă n-au vrut să repete "greșeala" din
2018. Anul acesta au optat pentru Mercedesuri, vile și vacanțe exotice departe
de neregulile din justiția plaiurilor mioritice. Între timp, noi, săracii, ne
alinăm durerea oferind gânduri profunde suferinței noastre.”
·
Tirla
Lucica: "Tara
clanurilor!”
·
Toma
Caragiu: In Romania nu mori de foame. Mori de nervi.
·
Tudor
Brânzan: Romania a
devenit un stat neguvernabil. O casa de nebuni. Consumam mult mai mult decat
producem si nimeni nu e dispus accepte si sa faca concesii. Asteptarile sunt
mult prea sus si renuntarea de neconceput. Autoevaluarea onesta inexistenta.
Agresivitatea paroxistica. O gasca de turbati. Condusi de dinupaturici
incapabili sa gandeasca in perspectiva, punem in scena un jaf generalizat la
care fiecare fuge cu partea care considera ca i se cuvine. Partea proasta:
dileala va inceta repede, nu mai dureaza mult. Ce risipim inconstient azi,
egoismul, agresivitatea, lipsa de discernamant le vom plati inzecit cat de
curand. Suntem prea mici ca sa nu dam inapoi ce am luat de la altii.Partea
buna: saracia te face, dupa un timp, lucid si umil. Multumit cu ce ai. Ai fi
putut avea mai mult, dar tu ai vrut mai mult decat puteai avea. Grecii ar putea
sa ne povesteasca cum e.
·
Tzucu: ”Apa plată este la acelaşi preţ cu
berea. Brânza e mai scumpă decât carnea (brânză telemea 19 lei, brânza de
burduf 28 lei, carnea de porc 16 lei). Carnea de pui este mai ieftină decât
ciupercile. Nucile noastre mai scumpe decât nuca de cocos. Laptele simplu mai
scump decât laptele bătut. Portocalele mai ieftine decât merele. Cărţile sunt
mai ieftine decât revistele. Biscuiţii fără ciocolată sunt mai scumpi decât
ciocolata. Muzica bună e mai ieftină decât muzica proastă. Măslinele umplute cu
gogoşar sunt mai ieftine decât măslinele umplute cu propriul sâmbure. Ceasurile
mici sunt mai scumpe decât ceasurile mari. Hârtia nescrisă (A4) este mai scumpă
decât hârtia gata tipărită. Vinul este mai ieftin decât strugurii. Pixul cu
mină este mai ieftin decât mina de pix fără pix. Şi se mai presupune că omul
este o fiinţă raţională... Şi ca o încununare... : Oamenii neinstruiţi sunt mai
„scumpi” decât oamenii valoroşi care, pentru a supravieţui, se „vând” ieftin.
·
Un
cetăţean european second-hand:
”Numele meu nu are importantă, aşa că nu mă întrebaţi cum mă cheamă, n-am să vă
spun. M-am născut în România. În copilărie eram tare mândru că sunt român.
Învăţăm la şcoală că o ţară ca a noastră nu-i, că avem păduri bogate, pământul
roditor şi o industrie puternică. Apoi a venit lovitura de stat pe care unii
încă o numesc „revoluţie” şi atunci s-au schimbat toate. Atunci am auzit de la
cei care s-au autoproclamat „lideri” ai României că tot ce ştiam până atunci
era o minciună. Am învăţat astfel că de fapt pădurile noastre degeaba sunt
bogate dacă nu le tăiem să le vindem la export. În câţiva ani defrişările au
ras munţi întregi, pământul a luat-o la vale, apele au început să măture casele
oamenilor şi clima s-a schimbat. Acum era „bine”… Am mai învăţat că şi pământul
degeaba este roditor, dacă nu îl cultivă străinii. Dar pentru ca să-l cultive,
era nevoie mai întâi să îl cumpere. Acum jumătate de ţară aparţine arabilor,
italienilor, danezilor, evreilor şi altor câteva naţii care ne exploatează
pământul şi ne vând produsele obţinute sau le duc la export, de unde se întorc
tot în România cu valoare adăugată şi cu preţuri pe măsură. Acum era „bine”… Am
mai învăţat că degeaba aveam industrie puternică dacă nu o retehnologizam. Dar,
ca să o retehnologizezi nu puteai decât dacă aduceai investitori străini.
Capitalul românesc era alungat şi huiduit prin celebra întrebare retorică
„Unde-ai fost în ultimii cinci ani când noi mâncam salam cu soia?”, în timp ce
„investitorii” străini cumpărau fabrici întregi pe 1 euro, le tăiau şi le
duceau la fier vechi. În locul fabricilor au apărut proiecte imobiliare, iar
România a ajuns acum la coada Europei în ceea ce priveşte industria de orice
fel. Dar avem blocuri. Acum era „bine”….Apoi a apărut moda cu NATO şi cu
Uniunea Europeană. Voiam şi în NATO, şi în UE, dacă se putea, pentru că aveam
noi impresia că ţările bogate din Vest ne doresc binele. Văzusem noi pe-afară,
care merseserăm, ca ăia de acolo au ce mânca şi ce bea, ba le mai rămâneau bani
şi să îşi cumpere câte o „maşină mică”. Ni se părea nouă că dacă Occidentul ne
trimisese blugi şi conserve drept „ajutoare” la „revoluţie” ne vor ajuta şi să
îi ajungem din urmă din punct de vedere economic. Apoi am intrat şi în NATO şi
în UE. DEZASTRU! România a fost atacată economic şi financiar din toate părţile
de către un Occident determinat să ne transforme într-o uriaşă piaţă de
desfacere pentru produsele lor second-hand. Acum mâncăm produse de import, de
calitate inferioară, pline de E-uri şi otrăvuri, şi ni se pare că avem ce mânca,
deşi nici măcar fructele nu mai au acelaşi gust. Acum cumpărăm de la
occidentali, pe bani frumoşi, toate tehnologiile învechite şi ni se pare că
avansăm din punct de vedere tehnologic. Acum le cumpărăm avioanele F 16 care
începuseră să scârţâie din încheieturile de sub aripă şi ni se pare că avem cu
ce zbura! Şi pentru toate astea ne ploconim şi ne căciulim pe la uşile Înaltei
Porţi mai penibil decât o făceau boierii pe la turci în vremea Imperiului
Otoman; dar ne simţim „apăraţi”, „hrăniţi”, „retehnologizaţi” şi… „europeni”.
NU, nu suntem doar „europeni”, acum suntem cetăţeni europeni de mâna a doua! Nu
avem niciun drept, doar obligaţii. Însă, între atâtea obligaţii pe care le avem
în calitate de cetăţeni europeni second-hand, sunt şi obligaţiile de a şti
despre ce este vorba în UE şi NATO. În calitate de cetăţean european
second-hand…- Am obligaţia de a cunoaşte că pe preşedintele ţării nu îl mai
alege votul popular ci doar voinţa Occidentului, aşa că degeaba merg la vot.-
Am obligaţia de a cunoaşte că degeaba merg la vot şi aleg un anumit partid sau
un anumit candidat, pentru că soarta acestei ţări este deja pecetluită iar
legile sunt dictate de la Bruxelles şi nu de la Bucureşti. De aceea nu mă las
prins în „jocul politic” şi ştiu că atunci când merg la vot nu fac decât să
legitimez în funcţii aceeaşi clasă politică ce ne-a adus țara în halul în care
o vedem cu toţii.- Am obligaţia de a cunoaşte că dezmembrarea României se va
realiza indiferent că ne dorim noi – cu ardoare – să ne păstrăm ţara sau nu, iar
regionalizarea şi federalizarea bat la uşă în foarte scurt timp dacă vom rămâne
în UE. De aceea mă informez şi semnez petiţiile pentru a solicita ieşirea
României din Uniunea Europeană.- Am obligaţia de a cunoaşte că nu întotdeauna
prietenii sunt cei care se prefac că îţi întind o mână în timp ce îţi cotrobăie
în buzunare cu cealaltă. De aceea nu îmi plac străinii care sunt plini de bune
intenţii dar care abia aşteaptă să te jupoaie de viu.- Am obligaţia de a
cunoaşte că prieteni nu îţi sunt nici cei care te cheamă la masa lor să te
ospătezi, iar acolo te pun să te baţi cu cel mai corpolent intrus care doreşte
să le intre lor în casă. De aceea nu îmi plac sub nicio formă americanii.- Am
obligaţia de a cunoaşte că nicio țară de pe lumea aceasta nu ne-a vrut şi nu ne
va vrea binele şi că toţi sunt interesaţi doar de bunăstarea lor. De aceea am
încetat de mult să mai cred în poveştile despre alianţe economice şi
militare.Ca o concluzie: Voi, occidentalilor! Păstraţi-vă cetăţenia asta a
voastră europeană second-hand pe care mi-aţi dat-o şi cu alianţele voastre
militare! Bateţi-vă între voi şi mâncați toate deşeurile pe care ni le serviți
pe post de hrană și care ne otrăvesc, pe noi şi pe copiii noştri!
·
Valentin
Mazilu: "Romania
e un cal pe a carui sa se urca, din cand in cand, un alt calaret. in slujba
semenilor: țară condusă de indivizi cu grave probleme judiciare și morale avizi
de îmbogățire , acoperite de licurici care mai de care interesați de bogățiile
și îndatorarea României pe termen lung *** „Vă mirați că vă conduc bețivi sau
drogați (sau și un și alta), că „liderii” sunt atât de proști și inadecvați
încât nu știu să ducă o frază până la capăt, că inversează postura cu păgubiții
și abuzații, pozând în victima (ca orice psihopat care se respectă), că totul
este invers decât ar reclama logica și rațiunea, ca și când am fi alunecat
toți, odată cu Alice, pe gaura de iepure, și am fi ajuns în ”Țara Minunilor”,
unde se întâmplă numai lucruri fantastice pentru toți românii?
·
Valentin
Stan: ”Câtă vreme
Romania va fi invelita in aceasta putrefactie, in aceasta scolastica fetida
facuta de antenna 3 si de procurorii sistemului, nu va avea nicio sansa.*** Societatea
noastră a acumulat în anii de după 1990 tot mai multe și mai varii
diferențieri, contrarii și discordii, între care cele instalate la polii
bogăției și sărăciei sunt cu siguranță cele mai semnificative. Iar principalele
două cauze sunt aici corupția și redistribuirea categoric inechitabilă a
produsului intern brut; și e clar că nu există un singur partid fără culpă la
acest capitol, măcar și numai pentru insuficientă diligență în direcția
aceasta.
·
Valentina
Kristinsson:
"Suntem cei mai tari la prostie.”
·
Valer
Donca: "Mulți vor
O ȚARĂ CA AFARĂ... io, NU...mie mi-e dor de România aia simplă a mea, cu oameni
faini și plini de Dumnezeu!
·
Valerica
Epure: "Romanii
nu stiu sa se respecte intre ei. Nu vor BINELE tarii. NU inteleg ce vor de la
viață! nu stiu pe ce lume traiesc
·
Valeriu
Butulescu: ”Avem multi
oameni inteligenti, dar putini oameni cu caracter. Acest paradox explica drama
perpetua a Romaniei, indiferent de regimul ei politic.
·
Vasile
Munteanu: ”Dacă ţara
este aşa cum este, este în egală măsură vina şi a mea, ca şi a voastră; dv...
ştiţi singuri ce aţi preferat în locul realităţii sociale; cert este că ne-am
complăcut în căldicel; şi, ca într-o casă în care nimeni nu mai pune în foc
peste noapte, ne trezim dimineaţa în ger, iar nesimţiţii încep să strige la
ceilalţi că au dormit ca porcii şi au lăsat focul să se stingă.
·
Vasile
Vasluianu: "Rominii
nostri au vindut tot si, ce le-a mai ramas, sanatatea, si pe aia o vind pe 100
de lei.
·
Vasy
Zmău Tibil: "Cât
de proști putem oare să mai fim? Dacă vreun popor o să atingă limitele prostiei
atunci e clar că noi suntem!!!
·
Victor
Deleu: "M-am
saturat de-o Romanie fara vise"
·
Victor
Nafiru: ”O Românie
dezbinată este, însă, o realitate în care trăim de un sfert de veac.
·
Vintila
Mihailescu:
"Românul nu are cum să fie fericit fără ciorba potrivită, la momentul
potrivit!"
·
Viorel
Boldis: De la Dictator
încoace/ numa curve şi lichele/ şi-au lins buzele hidoase/ de dulceaţa ţării
mele./ (...)Comunişti de promenadă/ şi capitalişti balcani/ au ca ţintă doar
dorinţa/ de-a se îngropa în bani/ (...)Niciodată ţara noastră/ n-a avut mai
cruntă soartă,/ tristă stă în buza lumii,/ ca o lacrimă pe hartă./
**"Romanii - oameni care știu să se bucure de viață și când au, și când
n-au!" *** "Deşteptaţi-vă odată/ Timpul a trecut şi parcă/ ţara asta
n-are pace,/ în iluzii şi minciună/ viitorul nostru zace./ Se perindă
parlamente,/ preşedinţi unu şi unul,/ de-ţi vine să-i pui în poză/ şi să tragi
în ei cu tunul./ De la Dictator încoace/ numa curve şi lichele/ şi-au lins
buzele hidoase/ de dulceaţa ţării mele.Doar scursori analfabete,/ doar şacali
de meserie/ am votat în fruntea ţării.../ Oh, săracă Românie,/ Scutură-ţi odată
fruntea/ şi izbeşte-i de pământ,/calcă-i dracu' în picioare,/ spulberă-i ca
pleava-n vânt!/ Comunişti de promenadă/şi capitalişti balcani,/ au ca ţintă
doar dorinţa/ de-a se îngropa în bani./ Te-au vândut ca pe o curvă,/ ţară
dragă, orişicui,/de-am ajuns de râsul lumii,/
parcă-i ţara nimănui./ Doar burtoşi cu cefe groase/ -n parlament
se-mping buluc,/ aroganţi ne râd în faţă,/ ne fac legi şi ne conduc./ Doar
scursori îmbolşevite,/ doar patroni născuţi din jaf/ au muşcat din tine, ţară,/
ţi-au făcut bugetul praf./ Timpul trece, n-are milă,/ nu îi stă nimic în cale,/
nu vă mai plecaţi urechea/ la minciuni electorale./ Nu le mai daţi înc-o
şansă,/ nu îi mai votaţi o dată,/ daţi-o dracului de treabă,/ spulberaţi
această gloată!/ Politruci cu inimi hâde,/doar gunoaie şi mişei,/ jos cu ei în
ghena ţării,/ trageţi apa după ei!/ Ne-a ajuns la os cuţitul,/ ţării sufletu-i
amar,/fiii i-au plecat prin lume/ sa trudească-n
alt hotar./ Niciodată ţara noastră/ n-a avut mai cruntă soartă,/ tristă stă în
buza lumii/ ca o lacrimă pe hartă./ Murmuraţi în gând şi-n suflet/ versul
imnului ce spune/ să vă deşteptaţi odată:/ Hai, Deşteaptă-te române!” *** ”De
la Dictator încoace/ numa curve şi lichele/ şi-au lins buzele hidoase/ de
dulceaţa ţării mele. (...) Comunişti de promenadă/ şi capitalişti balcani/ au
ca ţintă doar dorinţade-a se îngropa în bani (...) Niciodată ţara noastră/ n-a
avut mai cruntă soartă,/ tristă stă în buza lumii,/ ca o lacrimă pe hartă.” ***
"Sînt ţăran. Mă uit în jurul meu: nu mai am pământ, l-am vândut unui
străin pe nimica toată pentru că nu aveam posibilitatea să-l lucrez... nu mai
văd păduri, pentru că le-au tăiat care cum au putut... satul e aproape gol,
doar bătrâni şi câte-un copil, cei tineri au plecat prin străinătate la
muncă... Dacă mă plâng de toate acestea, mi se spune că sînt ţăran prost,
retardat care nu ştie să stea în pas cu noile vremuri. Sînt orăşean. Mă
uit în jurul meu: nu mai am loc de muncă pentru că fabricile au cam dispărut...
vitrine sclipitoare cu de toate în ele dar scumpe, iar bani puţini... abia cât
să plătesc asociaţia... maşina o folosesc doar de sărbători pentru că şi
benzina costă... peste tot plin de baruri şi restaurante şi farmacii, librării
aproape niciuna... vecinii de scară abia de-i mai cunosc, nu mai e ca pe
vremuri, acum fiecare cu ale lui... Dacă mă plâng de toate acestea, mi se spune
că sînt nostalgic comunist, un retardat care nu ştie să stea în pas cu noile
vremuri.Sunt pensionar. Mă uit în jurul meu: nu mai am apartament, l-am
schimbat cu o garsonieră mică mică, pentru că nu îmi puteam permite
cheltuielile de întreţinere... sînt singur, copiii mi-au plecat la muncă prin
străinătate... de ieşit nu ies aproape niciodată pentru că nu am bani să cheltui,
nu-mi ajung nici de medicamente... Dacă mă plâng de toate acestea mi se spune
că sînt o rămăşiţă a vechii orânduiri şi că ar fi mai bine să mă grăbesc să
mor, că oricum fac umbră pământului degeaba. Sînt militar. Mă uit în jurul meu:
nu mai am uniformă, am fost trecut în rezervă... armata României a trecut
aproape toată în rezervă... acum ne apără NATO şi UE... Dacă mă plâng de
toate acestea, mi se spune că sînt nostalgic securist care nu ştie să se
adapteze noii orânduiri. Sînt absolvent de facultate.Mă uit în jurul meu: nu
găsesc un loc de muncă în domeniul pentru care m-am pregătit, aşa că lucrez la
McDonalds... locuiesc singur pentru că părinţii lucrează în străinătate, fără
banii primiţi de la ei nu ştiu cum m-aş descurca... aş vrea să-mi găsesc un loc
de muncă aici în România, în ţara mea, să mă căsătoresc şi să-mi fac o familie,
dar nu prea sunt şanse, aşa că, probabil voi emigra şi eu... Dacă mă plâng de toate acestea, mi se spune
că sunt un looser care nu ştie să se descurce.Sînt român.Mă uit în jurul meu:
văd o ţară tot mai tristă, cu oameni tot mai necăjiţi... cu sate pustiite, cu
păduri tăiate... fără fabrici... cu bătrâni singuri şi bolnavi... cu mulţi
copii singuri şi trişti... cu tineri fără locuri de muncă şi fără viitor... cu
armata redusă la minim... fără suveranitate, pentru că aceasta a fost cedată
UE... Dacă mă plâng de toate acestea, mi se spune că sînt nostalgic
comunist, populist, securist, legionar, naţionalist... Sint Viorel Boldis ...
Mă uit în jurul meu: sîntem tot mai mulţi.... tot mai mulţi... tot mai
mulţi...”*** Deșteptați-vă odată!/Timpul a trecut si parcă/țara asta n-are
pace, /în iluzii și minciună/ viitorul nostru zace./Se perindă parlamente, /
președinți unu și unu,/de-ți vine să-i pui în poză/și să tragi în ei cu tunu./De
la Dictator încoace/numa curve și lichele/și-au lins buzele hidoase/de dulceața
tării mele./Doar scursori analfabete,/doar șacali de meserie/am votat în
fruntea țării.../oh săracă Românie,/Scutură-ți odată fruntea/și izbește-i de
pământ,/calcă-i dracu' în picioare,/spulberă-i ca pleava-n vânt./Comuniști de
promenadă/și capitaliști balcani/au ca țintă doar dorința/de-a se îngropa în
bani./Te-au vândut ca pe o curvă,/tară dragă, orișicui,/de-am ajuns de râsul
lumii,/parcă-i țara nimanui./Doar burtoși cu cefe groase/-n parlament se-mping
buluc,/aroganți ne râd în față,/ne fac legi și ne conduc./Doar scursori
îmbolșevite, /doar patroni născuți din jaf,/au mușcat din tine țară,/ți-au
facut bugetul praf./Timpul trece, n-are milă,/nu îi stă nimic în cale,/nu vă mai
plecați urechea/la minciuni electorale. /Nu le mai dați înc-o șansă,/nu îi mai
votați odată,/dați-o dracului de treabă, / spulberați această gloată,/Politruci
cu inimi hâde,/doar gunoaie și mișei // jos cu ei în gheena țării,/trage-ți apa
după ei./Ne-a ajuns la os cuțitul,/tării sufletu-i amar.../fiii i-au plecat
prin lume/să trudească-n alt hotar./Niciodată țara noastră/n-a avut mai crunta
soartă/tristă stă în buza lumii,/ca o lacrima pe hartă. /Murmurați în gând și
suflet/versul imnului ce spune/sa vă deșteptați odată, /Hai, Deșteaptă-te
romane/Să ne ierți, Măria Ta!
·
Viorel
Ilisoi: „Tara noastra
se imparte/ între cei cu traiste sparte.”
·
Viorel Ilisoi: „Tara
noastra se imparte/ între cei cu traiste sparte.”
·
Viorica
Dragomir: "Tara
minunilor.”
·
Visarion
Alexa: "România
trece printr-un dezastru, iar una din principalele cauze ale acestui dezastru
este aceea că nu ne facem meseriile cu pasiune, cu drag, nu ne place ceea ce
facem. Nu avem curajul să plecăm din locul în care simțim că nu ne mai este
bine. Principala problemă pe care o întâlnesc la scaunul spovedaniei este „
job-ul”. Românii sunt frustrați, dezinteresați de munca pe care o fac. Nu
muncesc din pasiune pentru ceea ce fac, ci din conjunctură, pile, obligații,
„că de acolo vin banii”. Puțini mai sunt cei care muncesc ce au învățat. De ce
să te faci asistent medical, dacă ți-e silă de oameni? Sau profesor, dacă nu-ți
pasă să formezi și sufletește un copil? Sau polițist, dacă dorința ta nu este
să protejezi omul? Sau preot, dacă te interesează mai mult cele lumești, decât
cele duhovnicești?! Dați-vă demisiile, oameni buni, din joburile care nu vă
aduc bucurie, ci doar frustrări, și prin
care nu aduceți bucurie celor din jur. 10 milioane de români au plecat de furie
și neputință, nu știm ce va urma, însă în acest moment România este o țară
captivă, furată. Ține de fiecare dintre noi, în primul rând! Ține de cât de
responsabil ești, de cât de mult te implici în ceea ce faci, de cât de asumat
ești.Ține de educație, de cum ne creștem copiii. Cum poate fi România
civilizată, dacă în primii ani de școală
transmitem copilului, prin „banalul” cadou pentru doamna învățătoare, că
lucrurile așa funcționează, cu „atenții”?! Noi îi stricăm, noi îi învățăm că
pentru a câștiga simpatia cuiva trebuie să plătești un preț. Invidia este o
altă boală grea a acestui popor. Suntem mâncați de invidie, de dorința morbidă
de a scormoni în viețile altora. Nu ne pasă dacă se află în suferință, dacă îl
putem ajuta, ci doar dacă o duce celălat mai bine decât noi. Zilnic, zilnic
primesc zeci de mesaje. Știți care e tema principală? CELĂLAT! Nu eu, nu vina
mea, nu păcatele mele, ci ale celuilalt! Celălat e/ceilalți sunt întotdeauna
vinovat/ vinovați de nefericirea mea. Și nu cei de departe, ci cei din
apropiere, cei „dragi”, cei din casa lui, din proximitatea lui. De aici începe
strâmbarea omului, de la lucrurile elementare ce lipsesc din educația lui, din
trăirea sa sufletească. După ani și ani de venit la biserică, omul nu se
transformă. Nu există în om o transformare reală. Pe de-o parte din vina
Bisericii, a „analfabetismului spiritual”, iar pe de altă parte, din cea a
omului, a împietririi inimii lui. Cum poți pune o scânteie în om, cum poți
trezi un om sufletește, dacă el nu este conștient de întunecimea în care se
află? Iisus reușește lucrul acesta. Iisus trezește și motivează interior omul!
Omul e mult mai mult decât trăiește el în fiecare zi, limitat la existența
pământească. Dumnezeu a pus în fiecare om, fără excepție, puterea de a se trezi
spiritual. Fiecare dintre noi avem puterea de a realiza că avem o singură
viață, pe care o trăim ACUM! Nu peste o lună, nu peste 10 ani. Am întâlnit și
în țară, și în străinătate comunități frumoase, Biserici vii. Unii oameni s-au
deșteptat sufletește acolo, în țară erau prea copleșiti de griji și de nevoi.
Nu locul, nu geografia te mântuiesc. Nu rămâne însă într-un loc în care nimic,
nimic nu te mulțumește. Avem dreptul să plecăm la capătul lumii, încercând să
trăim mulțumiți pe pământul acesta. Unii oameni pot rămâne aici, să lupte, să
facă ceva, însă alții chiar nu mai pot. Nimeni nu este de condamnat, fiecare
știe ce-și dorește, ce este mai bine pentru el. Sigur că mi-ar plăcea, m-aș
bucura ca cei 10 milioane de români plecați din țară să se gândească să facă
ceva pentru România. Îmi amintesc de un român plecat de ani buni dintr-un sat
de lângă Vaslui și, simțindu-se într-un fel dator spiritual față de locul în
care s-a născut și a crescut, a obținut niște fonduri cu care a refăcut
infrastructura satului. Cred că Biserica este locul în care încă îți mai poți
păstra echilibrul, în care poți trăi asumat, într-o comunitate. Aici, în
comunitate, poate purta omul cea mai sinceră luptă cu răutățile sale: cu
invidia, cu lăcomia, cu toate cele care ne surpă sufletele. Aici poți practica
milostenia, iubirea, empatia pe care apoi să le răspândești în juru-ți.
Nicăieri altundeva, în niciun mediu, în țara aceasta, nu funcționează legile
creștinești: nici în politică, nici în justiție și se pare că imposibil este pe
stradă, unde riști să fii răpit și vândut, abuzat, omorât. Iubirea, iertarea,
prietenia, încrederea te pot omorî pe străzile din România. Cred că aceasta
este o soluție: să încercăm să formăm comunități parohiale vii, în care oamenii
se trezesc și se formează sufletește. Comunitățile parohiale sunt fermentul
normalității. Aici oamenii își pot lăsa cheia de la casă fară teamă. Pot să-și
lase copii în grijă, se pot ajuta unii pe alții cu drumul până la școală… așa
cum e normal. Experimentați ce înseamnă viața de comunitate și experimentați
cum e să te lipsești de ea. Cunosc oameni care au trăit asta. După câțiva ani
de viețuire într-o parohie, au plecat o lună, două, trei și la întoarcere au
spus că tare repede te cuprinde depresia când trăiești departe de oameni dragi,
când viețuiești mai mult singur, fără să ai cu cine schimba o vorbă, când
trăiești parcă fără sens. Nicăieri în lume nu este totul minunat. Corupție,
criminalitate, trafic de droguri, prostituție există peste tot. Pe pământ, am
mai spus, suntem în exil. Aici lucrurile sunt la voia întâmplării. Iisus a
venit între noi, a trăit în acest exil. Și El a trăit tot ceea ce trăim azi
fiecare dintre noi: trădare, înfometare, ispitire („Dacă îți dau lumea
întreagă, te închini mie?”), moarte. Dar El ne-a arătat SOLUȚIA, modul de a
evada din acest exil, din iad. Calea către El este singura variantă de a ieși
din iadul acestei lumi. Schimbarea țării vine din schimbarea fiecăruia dintre
noi, din asumare și responsabilizare, din trezirea spirituală, trezire ce așază
în om valorile unei vieți normale și civilizate."
·
Viteazu
Traian: ”Vai de steaua
voastra, prunelor. Sunteti platiti sa taceti, ori sunteti prosti gramada.
Urland 12/24 ca va iubiti tara, e ca ala care zbiara ca-si iubeste nevasta, da
nu face nimic pt ea si mai rau, o cafteste si o scuipa incontinuu. Iubiti si
dvs un catel, un copil al strazii, un boschete in ghiveci, ca ne-am saturat de
iubirea voastra de tara. Cu sau fara voi, e acelasi lucru. Romania se va
dezvolta in viitor, insa, fara prezenta dvs, oricum inutila.
·
Vlad
Alexandrescu: ”Un
băiat abia ieșit din sistemul de plasament s-a sinucis aruncându-se de pe pod
în lacul din Parcul Marghiloman din orașul Buzău. Era nepregătit pentru viața
independentă, nu mai avea nicio susținere din partea statului. Nu avea părinți
și nici rude. Fiecare lună în care nu luăm măsurile urgente pentru reformarea
radicală a sistemului de protecție înseamnă o lună în plus în care acești copii
se sinucid sau suferă traume ireversibile.
·
Vlad
Tărlungeanu: ”Știați
că există mulți care în toată viața lor n-au înfruntat, nici măcar chestionat
pe cineva, vreo așa-zisă autoritate? Inși care cred că șeful e șef pentru că
merită, patronul e patron pentru că așa l-a fătat mă-sa, cutare a ajuns premier
de capabil ce este sau cutare e președinte pentru că așa i-a fost hărăzit? Sunt
inși care trăiesc într-un soi de darwinism meritocratic. Sunt inși care se
laudă că au stat in pătrățica lor, înțelegând prin asta conformism si capul
plecat. Aceiași inși care sunt pe scara corporatistă si strâng din dinți să nu
i-o zică superiorului, doar mai scapă vreo grimasă pasiv-agresivă. Au tot
strâns din dinți chiar si in pandalie, iar atunci când rabufnesc, ghici
impotriva cui o fac: împotriva rudelor, a semenilor de la metrou sau a celui de
pe stradă fiindcă nu poartă mască, nu se vaccinează si nu păstrează distanța
față de pătrățica lor prețioasă, mă. Sunt inși care nu se uită niciodată cu
mânie sau măcar chiorâș in sus. Nici nu îndrăznesc să se uite-n sus. Nu, nu,
cum se întâmplă vreo belea, caută in jurul lor vinovații, cu precădere pe cei
de sub nivelul lor. Așa i-a dresat sistemul. Sunt rotițele perfecte din
mecanism, piesele de bază ale corporatismului si ale oricărui regim oricât de
discreționar, nedrept si dictatorial. Sunt idioții futili care intră pe pagina
vreunui ministru sau a unei vedete să-i lase inimioare si s-o laude mai rău ca
pe vremea lui Ceașcă. Sunt sclavii perfecți care adoră autoritatea. Sunt cei
care cred că doar cei de sus au drepturi, in timp ce restul doar
responsabilități. Se cred evoluați, dar sunt fix piedica din calea evoluției.”
·
Vlad
Voiculescu: ”18
ani de la aderarea României la Uniunea EuropeanăCe ne-au adus acești ani? În
primul rând, oportunități fără precedent:• 99 de miliarde de euro în fonduri
europene care au susținut agricultura, infrastructura și dezvoltarea
comunităților.• PIB-ul României aproape s-a triplat, de la 112,1 miliarde de
euro în 2007 la 320 de miliarde de euro în 2023. • Creșterea standardului de
viață: de la 38% din media UE la 80%, depășind țări precum Grecia, Ungaria sau
Croația.• Libertatea de a circula, lucra și studia oriunde în Europa.Acest drum
nu a fost lipsit de provocări și nu „totul este lapte și miere”. Însă, impactul
aderării a fost „uriaș”. Europa ne-a adus stabilitate, progres și o direcție
comună.Prin declarația de la Snagov întreaga clasă politică și-a setat aderarea
la UE drept proiect de țară. Acest proiect nu s-a încheiat însă odată cu
aderarea din 2007 sau cu integrarea noastră deplină în Schengen în urmă cu
câteva zile. Proiectul de țară al României europene continuă. Viitorul României
este în Uniunea Europeană. Mai binele ne vine din Europa, iar datoria noastră
este să continuăm această cale cu mai multă responsabilitate, transparență și
solidaritate.
·
Web: ”Din 10 decizii 9 sunt proaste si mai
grav e ca se iau si cu entuziasm**** nimeni nu mai e înțelept/înțelegător, doar
cititor fără reflex, amorțit de al său ușuratic, gând ca nimeni nu mai e, ca
doar el e. Generația regală a amuțit de ieri încoace, a murit.Au murit și cei
ce le-au nesocotit înțelepciunea.Este o generație care acum vorbeste despre ce
au făcut ceilalți iar mâine nu mai are despre ce.*** suntem singura tara de pe
planeta ANTI NOI! ***
Diferenta dintre romani si occidentali este ca noi traim pentru fala, pe cand
ei traiesc pentru un viitor. Orgoliul si barfa ne tin de foame si de cald,
invidia este imn national. Ne sabotam, ne ”mancam” intre noi se ne denigram
precum ultimul trib. Apreciem gunoaiele sociale si le luam drept model. Suntem
frustrati daca ni se spune adevarul pe fata. Prieteniile noastre se bazeaza, in
mare parte, pe interes. Cand cineva are bani este apreciat. Cand devine sarac
majoritatea il ignora. Visam la lux, dar traim in mizerie. Este purul adevar,
nemascat. Daca esti inteligent, accepti si inveti. Este optiunea ta democratica
sa ajungi destept oari sa mori prost.
·
www.vrempace.ro MISCAREA PENTRU PACE!: ”Anul trecut
în ianuarie eram la apogeul nebuniei. Imbecilii din Parlament se pregăteau să
introducă vaccinarea obligatorie. simţeam şi eu întrucât aveam parte de
diverse acţiuni de intimidare. Dincolo de imbecilii trimişi „la comentat pe
blog”, care se înmulţeau precum puricii şi deveneau din ce în ce mai violenţi,
mă confruntam cu atacuri informatice extrem de complexe. Am ajuns atunci
într-un asemenea hal încât aveam trei rânduri de echipamente identice pentru a
putea să le schimb după fiecare atac şi să văd ce anume e compromis. Vă
amintiţi probabil revelaţiile lui Ciolacu, cel care spunea într-un interviu
„că-şi simte ameninţat dreptul la viaţă din cauza nevaccinaţilor”. Sper că nu aţi
uitat atât de repede! Presiunea pe care o făcea sistemul asupra noastră
devenise insuportabilă. A existat însă ceva, anume o magică mobilizare
care a oprit nebunia. După ce s-au răspândit liste cu telefoanele
parlamentarilor, toţi au fost înecați cu mesaje împotriva vaccinării. Şi s-a
petrecut miracolul: s-au speriat! Ştiu din interior cât de rău s-au speriat. La
un moment dat un idiot de la PNL cerea pază SPP pentru el şi familia lui
deoarece se simte nesigur întrucât e vaccinist şi adept al obligativităţii vaccinării.
Prostul avea şi de ce să se sperie întrucât i se confirmase că în spatele
mesajelor stăteau oameni normali care-i transmiteau că „dacă din cauza ta
cineva din familiile noastre va avea vreo problemă de sănătate, n-o să mai
aşteptăm ca justiţia să ne facă dreptate, mai ales în condiţiile în care tu, ca
parlamentar, nu ai nicio răspundere legală”. Imaginaţi-vă aceleaşi mesaje
multiplicate de zeci de mii de ori. S-au primit cantităţi imense de SMS-uri,
presiunea a fost una reală. Şi ceea ce a vrut să ne facă sistemul s-a inversat,
transformându-se în presiune inversă, dinspre mase spre sistem. A fost moment
limită, în care Plăvanul a bătut cu pumnu-n masă să se introducă
obligativitatea vaccinării iar cei de la PSD au avut curajul să-i spună în faţă
că parlamentarii lor nu vor asculta deoarece le e frică. De fapt, frică le era
şi liberalilor, iar mulţi dintre ei deja îşi aranjaseră să nu fie prezenţi la
votare. Ultimul atac s-a dat cu ocazia mitingului AUR de la Parlament. S-a
dorit ca totul să se transforme într-o mascaradă similară celei din SUA, care
apoi să fie dramatizată prin intermediul televiziunilor de casă. N-a fost să
fie, s-a fâsâit totul întrucât masa de participanţi de la miting nu s-a lăsat
păcălită de aparenţe, nefăcând jocul securiştilor. Tot atunci a venit un raport
secret dinspre servicii conform cărora se cam ajunsese aproape de momentul
exploziei. Conform raportului, mai bine de 25% din populaţia ţării era „în
stare radicalizată” astfel încât pericolul unei răscoale era la cote maxime.
Nervos, Plăvanul a spus cu subiect şi predicat că „asta nu va rămâne
aşa!”. Doar că s-au rostogolit evenimentele peste el. Între altele, mafia
mondială a simţit că peste tot prin lume coarda era întinsă la maxim, astfel
încât s-a dat drumul următoarei nebunii, cea a războiului din Ucraina. Astfel,
tot narativul COVID a picat, iar imbecilul a ieşit să ne spuă că are „o
surpriză plăcută pentru noi, anume ieşirea din starea de alertă”.Într-adevăr,
atunci am scăpat ca prin urechile acului. Nu trebuie însă să uităm că presiunea
populară a fost esenţială. Dacă n-ar fi existat presiunea, imbecilii erau
setaţi să dea legea, iar majoritatea populaţiei ar fi picat în capcana lor. N-a
fost să fie! De ce vă amintesc toate aceste evenimente? Pentru că şi acum
suntem într-o situaţie similară. La mine pe blog au revenit imbecilii radicali,
odată cu atacurile informatice complexe. E semn că se coace ceva
nasol. Ticălosul din capul statului a primit ordine clare să ne bage în
război. Metoda e de-a dreptul banală: vom interveni pentru a apăra Moldova,
colizionând direct cu interesele ruse din Transnistria. Vaca sorosistă din
Republica Moldova îşi face treaba ca la carte, jucând exact cum i se
cere. Aici, la noi, idioţii deja proiectează declanşarea procedurii de concentrare
a populaţiei la momentul oportun. Prima dată închid graniţele „din raţiuni de
securitate”, după care vor lua oamenii cu arcanul. Nu-i exclus să auziţi din
gura spurcată a Plăvanului „Români, vă ordon, treceţi Prutul!”. Este un
scenariu de coşmar, în care ţările vasal din flancul estic vor merge direct la
confruntarea cu ruşii. Motivul?Americanii ştiu bine care le sunt limitele
şi că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să se întoarcă la tratatele de bază,
asta dacă vor mai dori să fie vreodată parte a ecuaţiei puterii de pe Terra.
Tratatele sunt limpezi. Ele, într-adevăr, pot fi schimbate prin război. Însă
nimeni nu e pregătit de război. Ceea ce vor să facă prin farsa ucraineană
este să fragilizeze Rusia până la colaps, după care să danseze pe cadavrul său
profitabil. Atât englezii cât şi americanii sunt convinşi că acum sunt la
momentul „Războiului Crimeei” şi cred că prin războiul-proxy vor câştiga. Dacă
nu va fi aşa, vor da foc flancului estic al NATO. Strategia face parte din
ADN-ul lor: chiar dacă ştiu că nu vor câştiga, vor dori ca în retragere să
provoace cât mai multe pagube. Trebuie să înţelegeţi limpede că modul de
acţiune al occidentalilor în general şi al americanilor în particular este
similar celui de după Război. Cu toate că ei semnaseră cedarea criminală a
României, tot ei au demarat acţiuni propagandistice în ţară, care includeau
chiar şi aruncarea de fluturaşi din avion. Românii trăiau cu impresia că „vor
veni anglo-americanii să-i elibereze”, în condiţiile în care acei diavoli îi vânduseră.
Mai mult, jigodii alogene ca Neagu Djuvara le băgau în cap legionarilor din
diasporă că trebuie să lupte în România deoarece vor avea sprijin occidental.
Aşa au fost trimişi la moarte sigură o grămadă de români care reuşiseră să
scape de infernul comunist! De fapt ce pregătesc americanii în Est? Pur şi
simplu, dacă se va da semnalul, sub aparentul contraatac „sprijinit solidar de
NATO”, vor organiza o retragere care să provoace pagube cât mai mari
inamicului. Asta în timp ce ei îşi vor pune cu nonşalanţă semnătura pe „noile
sfere de influenţă”. Şi, din nou, proştii vor pica de proşti. Cred că n-aţi
uitat cât am suferit după Război! să vă întreb sincer: credeţi că are rost să
mergeţi să luptaţi într-o ţară în care majoritatea covârşitoare este împotriva
unirii cu România? Merită să luptaţi într-o ţară care, într-o majoritate destul
de mare, e mai degrabă de partea Rusiei? Are sens să stârnim furia Rusiei doar
pentru că nişte trădători alogeni vor să ne transforme în carne de tun?
Într-un mod mult mai periculos, acum suntem împinşi fix spre această capcană.
Desigur, pe moment nu ştim ce se va întâmpla. Dacă Ucraina va ataca în
Transnistria, iar ruşii vor riposta, Plăvanul nu va avea niciun stres să ne
bage într-un război aparent de „apărare a Moldovei”, dar care se va transforma
într-o confruntare directă cu Rusia. Se fac planuri incusiv pentru o „acţiune
unilaterală a României”, astfel încât aceasta să nu implice NATO. Înţelegeţi
ticăloşia?Suntem din nou într-un moment limită, similar celui de acum un an.
·
Zamir
Awan: ”DECALAJUL
GEOPOLITIC. Geopolitica se schimbă rapid, iar SUA nu o pot recupera. Renașterea
Rusiei și ascensiunea Chinei au transformat lumea unipolară într-una
multipolară. Rusia și China echilibrează puterile. SUA nu mai este o
superputere unică în lumea unipolară. SUA trebuie să înțeleagă realitățile și
să-i accepte și pe ceilalți. Cu toate acestea, SUA caută mereu instrumente
învechite din setul de instrumente al Războiului Rece, discreditându-i frecvent
pe alții și provocând conflicte cu minciunile pe care le-au fabricat. SUA
folosește prejudecățile și mass-media perceptibilă ca instrument de promovare a
propriei narațiuni, care se bazează pe știri false, fabricarea de povești și
denaturarea faptelor și realităților. O astfel de practică periculoasă reflectă
înțelegerea inexactă a Washingtonului cu privire la China și a relatiei
China-SUA și reflectă ignoranța acestor politicieni americani cu privire la
situațiile internaționale. Aceasta va duce doar la o pierdere de toate părțile
și va fi abandonată in uitare. În mod similar, mass-media este, de asemenea,
supra-angajată în propaganda anti-Rusia, vaduvindu-și propriul popor de
realitățile terestre și distorsionând imaginea rusă. Ei ascund imaginea
pozitivă a Rusiei și subliniază doar aspecte negative. De fapt, ei proiectează
Rusia ca pe o amenințare și defăimează contribuția Rusiei la evoluțiile globale
și la umanitate. Cea mai mare dorință a lor este să despartă Rusia și China și
apoi să le învingă unul câte unul. Ei încearcă să creeze o neînțelegere între
Rusia și China. De asemenea, se incearca cu stimulente sa atraga pe fiecare
dintre ele separat pentru a le slăbi cooperarea și a le izola una de celălalta.
Congresmanul american Michael McCaul a emis recent un așa-numit raport care a
făcut din nou furori, despre „teoria scurgerilor de la laborator Wuhan”.
Raportul a exagerat bugetul Institutului de Virusologie din Wuhan pentru aerul
condiționat centralizat de cca. 1.000 de ori numai pentru a demonstra că există
ceva „neobișnuit” în acest sens. În timp ce, există rapoarte despre originea
COVID-19 care arată că acesta a fost originar din America și apoi transportat
în China în mod intenționat. Secretarul american al Comerțului a sărbătorit
primele zile ale răspândirii virusului în China, deoarece va crea oportunități
pentru America, este la dosar că el sărbătorea cu bucurie pandemia în China.
Într-o scrisoare deschisă, fostul secretar de stat adjunct al SUA Christopher
Ford a confirmat că, din decembrie 2020 până la începutul lunii ianuarie 2021,
sub conducerea fostului secretar de stat american Mike Pompeo, Biroul de
Planificare a Politicilor din cadrul Departamentului de Stat al SUA a instruit
oficialii relevanți să ocolească oamenii de știință, biologi pentru a raspandi
acest argument fals în interiorul Departamentului că coronavirusul este un
agent biologic dezlănțuit în mod deliberat asupra lumii de către guvernul
chinez. Există mai multe astfel de cazuri. Într-un cuvânt, fabricarea și
răspândirea zvonurilor de către acești politicieni americani sunt total
imorale. În plus, unele organizații media americane s-au alăturat, de asemenea,
„spectacolului de urmărire a originii” al acestor politicieni americani și au
jucat un rol foarte indecent, citând frecvent in așa-numitele rapoarte de
informații și oficiali anonimi cu insinuări. Pentru a începe un nou Război Rece
împotriva Rusiei și Chinei, unii politicieni americani fac probleme cu toate
mijloacele posibile. Unele întreprinderi chineze au fost listate ca companii
militare chineze comuniste doar pentru că guvernul chinez a acordat distictii
si medalii vre-o dată fondatoriilor lor. S-a spus că unii studenți chinezi au
un trecut militar și au fost repatriati din SUA doar pentru că au pastrat
fotografii ale pregătirii militare pe telefoanele lor, un curs obligatoriu
pentru studenții chinezi,. Sancțiunile pentru motive false sunt impuse Rusiei
cat și interzicerea exporturilor rusești pentru a afecta economia în creștere.
În special, prevenirea aprovizionării cu gaze a Rusiei către UE. Folosind scuze
șchioape, companiile rusești sunt puse pe lista neagră cat și persoane fizice,
pentru a le împiedica să călătorească sau să exporte. Folosind povești
fabricate pentru a da vina pe Rusia pentru încălcări ale drepturilor omului
doar pentru a-și justifica sancțiunile. Pentru a convinge mai mulți cetățeni
americani și oameni din întreaga lume să creadă că Rusia și China sunt
adevărați dușmani ai SUA și să bage discordie între Rusia și China și celelalte
țări. Ei nu numai că au cerut Washingtonului să extindă Fondul de Contraatac de
Influență impotriva Rusiei și al Chinei, dar au mobilizat și mass-media, think
tank-urile și întreprinderile pentru a lansa un război mediatic cuprinzător
împotriva lor. Chiar în SUA, voci raționale avertizează pericolul de a aliena
cu amenințarile Rusia si China. Bruce Jentleson, William Preston si alti
profesori de Politica Publica și Științe Politice de la Universitatea Duke, au
remarcat că amenințarea Rusia-China este umflată în mod contraproductiv pentru
strategia de politică externă și denaturează politica internă în mod periculos.
Ar fi absurd și periculos să aplicăm „cartea de joc a Războiului Rece” în lumea
în schimbare de astăzi. Accesul la informații a schimbat percepția publică, iar
atunci când, oamenii înțeleg că Guvernul lor denaturează în mod deliberat
faptul, pentru a maligniza Rusia-China, efectul s-ar putea întoarce împotriva
lor. Exagerarea excesivă ar putea deveni contraproductivă, chiar le afecteaza
și credibilitatea. În lumea de astăzi, unde globalizarea economică are loc într-o
manieră profundă, țările văd interese integrate. Cererea de cooperare între
toate națiunile este în creștere, mai degrabă decât să scadă atunci când lumea
se confruntă cu riscuri din ce în ce mai mari. Ideea noului război rece nu este
acceptată de nicio națiune civilizată, iar oamenii din întreaga lume resping o
astfel de abordare. În schimb, cooperarea, respectul reciproc, coexistență și
evoluțiile colective și prosperitatea reprezintă o opțiune optimă disponibilă.
Sper, ca conducerea din SUA, poate înțelege sentimentele publice și isi va
schimba comportamentul său coercitiv, bazat pe conspirație distorsionata tipic
Războiului Rece.
·
Zlavog
Sanziana:
"Tinerii nu iși cer drepturi în țara lor că oricum nu li s-ar da. dorel
visan: Sufletul este singurul lucru pe care poţi să-l pierzi fără să-ţi dai
seama. Orice pierzi, fie o carte, un copil, o iubită, un iubit, un părinte, se
simte. Sufletul poţi să-l pierzi fără să simţi nimic, să trăieşti ani de zile,
să ai şi funcţii de răspundere, să ai familie şi să trăieşti fără suflet.”
·
Zob
Gheorghe: ”Activitatea
spirituală a romînilor: mîncare-căcare, bere-pișare, futere-fătare.***”Rromînii
iubesc Republica Capitalizdă Rromânia.”
·
Zoe
Dantes: ”Este făcută
praf și pulbere de niște cozi de topor cu pretenții de olimpici, cu bolșevismul
în gură. A ajuns praf și pulbere. La conducerea ei s-au înfipt niște rapandule
de analfabeți. ****” România a devenit, prin instituțiile
sale, o adunătură de clanuri mafiote care se războiesc între ele. Pentru
ciolanul furnizat de noi. Sunt doar niște gropari care acum percep taxe imense
ca să o îngroape. Ca să le reușească, s-au gândit ei să ne închidă gura, că au
vazut ce bine era când românul de rândi stătea în casă, ca un idiot, cu botnița
pe gură. Era tăcere! Era liniște, era doar frică. Era bine! Acum vor să se
întoarcă acolo. Tot pentru liniștea lor. Să nu mai scoată nimeni nici un
cuvințel, să aplaude toți în cor "conducătorul iubit", idiotul absolut.
S-a întors frica la ei! Se cutremură numai gândindu-se la momentul în care
românul chiar se va sătura, îl va ajunge foamea în cele din urmă, și va
constata că nu mai e nimic de făcut, decât un singur lucru. Va deveni o haită
autentică de lupi, care-și va căuta prada. Înfometați, sătui de abuzuri, de
umilințe și propaganda. Pe România când aveți de gând să o salvați?! Salvați-o
tati și pe ea. Că au năvălit atâția ruși peste noi de ne-am trezit cu toții că
trăim într-o colonie franceză. Important e să înceapă circul foamei. Restul va
veni de la sine!”***
sunt analfabeți pe toate palierele existente ale unui trai. Niște sclavi de pe
care se va lua și pielea. Vor da probabil o lege și în privința asta.
Exponentul principal al analfabeților este olimpic. Premisele "legale"
au fost scrise, semnate și aruncate cu ele in ei. De ăia cinstiți, corecți și
liberi. Să nu vă mai întrebați nimic, să nu mai deschideți naibii gura, să nu
puneți întrebări, doar să acceptați tot ce vă taie. O să vă unească foamea,
abuzurile, tirania în general. Pentru ca viața ne-a demonstrat ca cei mai
aprigi dușmani pot deveni cei mai buni prieteni. Și abia atunci vreau să vă vad
umăr lângă umăr, cum o să strigați în cor: "Libertate te iubim, Ori
învingem, ori murim!" Altă variantă nu există! Și acolo, Sus, imposibilul
devine posibil! În ciuda oricărei analize făcute de... "specialiști"!
Că așa e viața – mare amatoare de farse - când zici că ai sărit groapa și ești
în siguranță, atunci îți alunecăpiciorul și te duci fix în fundul gropii. Aia
de au săpat-o: olimpicii sistemului. Pentru tine, popor român!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu