PERFECTIUNEA - Pagina de biblioteca

Adrian Păunescu: ,,E drept că lumea noastră nu-i perfectă/Dar ea pricepe în această zi/Cât de ușor putem să pierdem totul/Și cât de ordinar putem muri."

Anonim: O vază perfectă niciodată nu va ieși din mâinile unui meșter nepriceput.*** este important sa fii fericit, nu ideal ***"Iubirea e perfecțiunea. Restul sunt detalii." ***” Perfectiunea?! o las la altii, pentru ca mie imi place asa cum sunt - imperfecta, dar adevarata” *** Totul este perfect în Univers, chiar și dorința ta de a-l perfecționa.***"Omule, știu că viata ta nu este perfecta. Nici a mea nu e. Chiar dacă pretinzi sau crezi ca totul e perfect azi, maine ceva se strică."*** Nu căuta perfecţiunea în oameni, nu există ! Caută sinceritatea, însoțită de sensibilitate, cu un contur de umanitate, este tot ce poate avea mai de preț un Om."*** nu mai cautati perfectiunea in oameni. cautati bunatatea, cautati sinceritatea. sunt mai de pret***”cand tu vei fi perfect, atunci sa-mi spui unde am gresit eu.*** ”Nu exista parinti perfecti si nu exista copii perfecti, dar exista foarte multe momente perfecte de-a lungul vietii impreuna. *** „Cel mai incurajator lucru pe care l-am constientizat astazi este acela ca Dumnezeu vede dincolo de imperfectiuni. Defectele noastre nu il indeparteaza de noi. Nu trebuie sa te machiezi cand iesi cu Dumnezeu in lume. Lui nu ii este rusine cu noi. Nu trebuie sa ne ascundem in spatele hainelor largi si deformate kilogramele in plus. Nu este nevoie sa stam ore intregi in fata oglinzii incercand sa ne reparam chipurile. Dumnezeu  ne iubeste asa cum sunte - simpli, naturali, sinceri. Oamenii ne pot respinge, ne pot huli, ne pot rani, dar El ne intareste de fiecare data. El crede in noi. El vede in noi perfectiunea. Si atunci de ce sa ne straduim atat sa aratam perfecti? De ce sa suferim in intimitate si sa parem falsi in societate? Sunt multi care sunt atrasi de frumusete, dar cati dintre acestia sunt fericiti cu alegerile lor? Ma intreb asa... in timp ce gandurile imi zboara hai-hui la toata risipa pe care o facem... atat materiala cat si sufleteasca.”***''Nimeni nu are o viață perfectă.Unora le lipseşte sănătatea, altora le lipsesc banii. Unora le lipsește iubirea și atenția, Unii şi-ar dori un umăr pe care să plângă,Alții și-ar dori o încurajare. Unora le este frică, altora le este greu. Unii se simt părăsiți, singuri sau uitați, alții se simt descurajați sau trădaţi. Nu știi niciodată prin ce trece un om.Chiar dacă zâmbeşte,în sufletul său poate se ascund multe lacrimi.Aşa că... ar trebui să fim mai buni unii cu ceilalți.Să mângâiem, în loc să lovim. Să înțelegem, în loc să criticăm. Să sprijinim, în loc să judecăm

Antoine de Saint-Exupery: "Nu născoci o împărăţie în care totul să fie perfect. Pentru că bunul gust este virtute de gardian de muzeu. Dacă nu ţii seama şi de gust, nu vei avea nici pictură, nici dans, nici palate, nici grădini. Vei fi lipsit de ele prin însăşi pustietatea perfecţiunii tale. Creează o împărăţie în care totul să fie, simplu, înflăcărare entuziastă." *** "Perfectiunea e atinsa nu atunci cand nu mai este nimic de adaugat, ci cand nu mai este nimic de inlaturat.

Aristotel (384 î.C. - 322 î.C.): ”Oamenii perfecți nu duc bătălii, nu înșeală, nu greșesc și nu există.

Baruch Spinoza: ”Tristeţea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mică desăvârşire *** Perfecțiunea înseamnă să exiști, imperfecțiunea înseamnă a nu dori să exiști.

Brené Brown: „Perfecţionismul nu e totuna cu strădania de a fi foarte bun în ceea ce faci. [...] E convingerea că, dacă facem lucrurile perfect - sau dacă arătăm perfect -, minimizăm sau chiar evităm suferința pe care o provoacă ruşinea şi faptul de a fi judecaţi sau învinovăţiţi de ceilalți. Perfecţionismul nu înseamnă auto-perfecționare. El este, în esență, o încercare de a obține aprobarea celorlalți.Cel care e motivat de o străduinţă sănătoasă de a face lucrurile mai bine este centrat pe propria persoană: cum pot să progresez? Perfecţionismul este centrat pe părerea altora: ce cred ceilalți despre mine?Perfecționismul mizează pe aparențe, nu pe esență.[...]În fine, perfecţionismul nu este o modalitate de a evita ruşinea. Perfecţionismul este o formă de ruşine. Atunci când ne confruntăm cu perfecţionismul, ne confruntăm, de fapt, cu ruşinea.”Curajul de a fi vulnerabil.

Ciobanu Mihai: ”ființa perfectǎ se destramǎ zilnic pe asfalt

Confucius: "Perfecțiunea de sine este baza fundamentală a tuturor progreselor și a întregii dezvoltări morale. ”

Constanta Bugiugan: Pilda nopții: -Aveți 90 de ani și nu v-ați căsătorit niciodată.De ce?/-Pentru că am căutat mereu femeia perfectă./-Și nu ați întalnit-o niciodată?/-Ba da,am găsit-o./-Și de ce nu v-ați căsătorit cu ea?/-Pentru că și ea căuta bărbatul perfect.

Costel Stancu: ”fugi,/șarpele casei a obosit să te însoțească./E plin pămîntul de pieile lui lepădate în grabă./Fiecare zi - o capcană./Îi admiri perfecțiunea înainte de a păși în ea./Uite, acum intri în orașul/construit împrejurul unui cuib de pasăre./Mine îl vei părăsi. La fel de gol./Sufletul tău se strecoară mereu/în alt corp și tot nu își găsește liniștea./O temniță cu pereți lichizi de unde /încă nu ai evadat e viața. Un măr/fără conținut. O sferă căreia/un geometru nebun îi tot mută centrul.*** "ce trist cand descoperi ca tocmai omul isi lipseste siesi pentru a fi desavarsit*** "la perfecțiune nu ajungi decît/prin repetarea aceleiași greșeli îmi spui***”toate sînt la locul lor /în conturul magic al zilei / nimeni nu și-a deznodat buricul / muști dintr-o piatră /să simți că ești viu / speriat de atîta perfecțiune / Dumnezeu / lasă pentru o clipă / cheile de la poarta raiului / la îndemîna unui copil

Dale Carnegie: ”Nu face lucrurile bine, fa-le perfect. Fii indraznet, fii primul, fii diferit, fii corect.

Donald Miller: ”Cand vei inceta sa te astepti de la oameni sa fie perfecti, ai sai -placi pentru ce sunt ei.

Dorian Furtună: ”Nu există om neprihănit, imaculat moral, perfect aliniat legilor și pur în toate gândurile sale. Nu există.  Adam și Eva aveau o singură lege de respectat; și au încălcat-o. Aveau un singur păcat de ocolit; și l-au comis. Și aveau o singură autoritate măreață de cinstit; și au neglijat-o. Noi nu putem fi mai corecți și mai inocenți decât dânșii. Cu atâtea legi scrise și nescrise, pe care le încalci aproape zilnic fără s-o știi chiar. Cu atâtea vicii, ispite și păcate, cu care e îmbibată însăși realitatea vieții. Cu atâtea autorități care pretind, fiecare în felul său, loialitate și supunere. Cum să trăiești cu adevăratelea fără a-ți manifesta omenescul scorburos? Vă zic, nu există oameni întru totul puri (decât doar vreun pustnic izolat de lume încă din junețe), iar dacă cineva pretinde că e, atunci fie este un infantil, fie un fanatic, fie un machiavelic de cea mai înaltă speță...

Dr. Henker: ”Inceteaza sa incerci a-ti perfectiona copilul si in schimb incearca sa perfectionezi relatia pe care il ai cu el

Durant: ”Viaţa nu e făcută pentru fericire, ci pentru perfecţiune. 

Elena Busoi: ”Trecutul recent trece pesemne/În cel perfect ce se distanţează treptat/De eu-aici-acum neapărat...

Emanuel Swedenborg: ”Nu există decât un singur copil perfect în lumea aceasta şi fiecare mamă îl are.

Emil Cioran: "Dacă judecăm bine, e preferabil să nu fie nimic. Dacă ceva ar fi, am trăi cu spaima că ne-ar putea scăpa. De vreme ce nimic nu e, toate momentele sunt perfecte şi nule, şi este indiferent dacă ne bucurăm de ele sau nu."*** Sunt priviri feminine care au ceva din perfecţiunea tristă a unui sonet.

Eugen Panaitiu: "Omul perfect este constant în toate privințele. Cel rău va oscila mai mereu, precum brațul unei balanțe dezechilibrate."

Eugene Delacroix: "Artistul care isi propune sa atinga perfectiunea in toate nu reuseste nimic. 

Evanghelia: "Fiți desăvârșiți precum Tatăl vostru Cel din ceruri este." 

Felicia Vasilica: ”Daca ai idealul sa schimbi lumea pentru ca este gresit alcatuita, n-o sa-l reusesti. Daca filozofia te invata sa incerci sa schimbi doar lucrurile pe care le poti schimba si te confrunti cu o mare anormalitate pe care nu o poti clinti, devine subuman sa ai un ideal. concluzia: lumea in care traim este un rahat iar cei care o compun sunt rahatei care-si fac idealuri din a avea o paine in plus pe masa, o floare rosie sau galbena in glastra, un cuib diferit de pestera. astea nu sunt idealuri. cum nici a avea o planeta curata, o justitie care face dreptate, politicieni care iubesc poporul samd. exista un singur ideal major: construirea unei lumi perfecte, dar nu am intalnit inca nici un om superior care sa vrea asa ceva. 

Nicolae Tudor: ”Natura ne ofere in tot locul modele de perfectiune. Dumnezeu, intr-un plan filozofico-uman, este un model de perfectiune. a te dumnezei este un criteriu de evolutie umana. Perfectiunea, da, este relativa. de ce? Pentru ca un om imperfect nu o poate infatisa concret ca realitate existentiala. Dar avem perfectiunea relativa, care presupune un standard inalt caruia nimeni nu-i mai poate aduce imbunatatiri. am studiat pictura cuiva si am constientizat, privind creatii similare, ca nimeni nu a realizat, ca el, o armonie mai desavarsita in ce priveste relatia dintre forma, culoare si mesaj. perfectiunea exista si la oameni, decat ca acestia nu sunt in tot locul, ba chiar locul lor este ocupat de dobitoci.

G. Cesbron: „Un om perfect este o locuinţă fără ferestre. Sfinţenia dă deschiderea.”

Gabriel Socaciu: ”Cea mai mare pierdere de energie pentru o fiinţă, mai mult decât vorbitul aiurea şi gesturile inutile, este cea in care aceasta face lucruri care nu o definesc, care o forţează să fie mereu altcineva, în care luptă şi se împotriveşte la ceea ce vine spre ea, ca eliberare, ca salvare. Copierea, punerea de măşti, iluzia unei lumi în care mereu suntem imperfecti şi trebuie să facem ceva pentru a dovedi perfecţiunea şi valoarea nu se nasc decât din neînţelegerea profundă a energiilor, a felului în care acestea se comportă şi lucrează într-un om. A învăţa felul în care se comportă energiile este la fel de vital ca şi actul respiraţiei. Perfecţiunea vine spontan, natural, din anularea oricăror contrarii şi din abandonarea luptei cu ceea ce nu ne place, ne strică imaginea, ne osândeşte şi ne îmbolnăveşte. Iubirea este o astfel de perfectiune, care nu se naşte, cu adevărat, decât atunci când transformăm în lumină propriile neajunsuri, apoi imediat pe cele ale altora. Chiar şi într-o simplă îndrăgosteală, un chip strâmb, un nas încovoiat, nişte ochi şterşi, le putem privi, pentru un timp, ca fiind perfecte pentru noi. În acceptare şi iubire, umbra poate deveni lumină, o faptă rea se poate transforma în binecuvantare, o insultă, o injustiţie, se alchimizează în acceptare si pace. Nimic nu il face pe un om mai hăituit şi nemulţumit decît căutarea unei perfecţiuni a minţii, a iluziei, în felul in care arată, in care merge, in care se comportă. Toate lucurile, întâmplările, fiinţele, tot ce este viu, sunt perfect aşezate, acolo, in faţa ochilor noştri, în fiecare moment, pentru a fi iubite şi acceptate şi astfel transformate într-o nouă formă de a se exprima liber. Iisus a fost un astfel de Alchimist, prin Iubire, iar îndemnul lui a fost simplu."Nu este nimic din ceea ce eu am făcut, pe care voi să nu îl puteţi face."

George Bernard Shaw: ”Tăcerea este cea mai perfectă exprimare a dispreţului.

George S. Patton: „Dacă un om face tot ce-i stă în putinţă, ce altceva i se mai poate cere?” 

Gustave Flaubert: "Artistii care cauta perfectiunea in toate lucrurile sunt cei care nu o pot obtine din nimic.  

Hermann Hesse: ”Unii se cred perfecti doar pentru ca sunt mai putin exigenti cu ei insisi

Honoré de Balzac: ”Spre disperarea omului, el nu poate să facă nimic desăvârşit, fie în bine, fie în rău. Toate operele lui intelectuale sau fizice, sunt însemnate cu pecetea distrugerii.

Johann Wolfgang Goethe: ”Ce târziu ne dăm seama că, în timp ce ne desăvârşim Calităţile, ne cultivăm totodată şi defectele.  În decursul vieţii suferim mult fie dincauza celor învechite, fie din cauza celor prea noi.

John Wooden: ”Nu poti trai o zi perfecta fara sa faci ceva pentru cineva care nu te va putea rasplati niciodata.

Jules Renard: „Sub pretextul că perfecţiunea nu există, nu vă păstraţi cu grijă toate defectele.”

Jules Verne: „Omul nu este niciodată perfect, nici mulţumit.” 

Julia Roberts: ,,Perfecțiunea este boala secolului, ne acoperim fața cu prea mult machiaj, aplicăm botox și ne privăm de a arăta natural. Încercăm să reparăm vizibilul, în timp ce sufletul are nevoie de operație, nu fața. E timpul să facem ceva pentru noi într-un mod diferit. Cum te aștepți să te iubească cineva dacă tu nu te iubești pe tine însuți? Trebuie să fii fericit cu tine însuți. Nu contează cum arăți la exterior, contează ce ai în interior. Vreau să mă accept așa cum sunt, să mi accept adevărul, să mă accept așa cum sunt și să mă iubesc așa cum sunt. Vreau să împărtășesc această fotografie fără machiaj cu toată lumea, dar vreau să vedeți dincolo de ea."

Jurnalulunuipsiholog: "Tema centrală emoțională a oamenilor este de a se simți mai bine psihologic, de a fi într-un spațiu emoțional mai sigur, de a-și reduce anxietatea și de a-și crește stima de sine. Unii oameni aleg să-și crească stima de sine pe seama altora, văd viața ca pe o competiție, se văd pe ei ca niște luptători, iar pe ceilalți oameni ca pe competitori. Orice interacțiune cu ei te face să te simți ca într-o luptă, dar nu trebuie să fie așa. În acest caz ar fi de preferat să-și ajusteze starea emoțională prin rezolvarea conflictului intern. Unii oameni aleg să-și crească stima de sine fiind dependenți de dependența celorlalți de ei, văd viața prin ochii unui salvator, se văd ca pe niște eroi, iar pe ceilalți oameni îi văd defecți, iar datoria lor este de a-i repara. Orice interacțiune cu ei te face să te simți ca ești în vizită la doctor, dar nu trebuie să fie așa. În acest caz ar fi de preferat să-și regleze starea emoțională având mai întâi grijă de ei, pentru că se neglijează constant. Acești oameni îi salvează pe toți, dar pe ei cine-i mai salvează? Unii oameni aleg să-și crească stima de sine prin impresionarea celorlalți, văd viața prin raportarea lor mereu la opinia celorlalți. Orice interacțiune cu ei te face să te simți că ești invizibil, că tu nu contezi, că doar despre ei este vorba, dar nu trebuie să fie așa. În acest caz este de preferat să-și regleze starea emoțională prin înlocuirea admirației cu iubire, prin relații profunde și semnificative dominate de dragoste și nu prin relații superficiale ce caută admirație și gratificări narcisice. Unii oameni aleg să-și crească stima de sine prin fuzionarea cu un partener dominant, puternic, carismatic, în care ei trăiesc în umbra succesului său, se hrănesc din orice reușită a celuilalt. Orice interacțiune cu ei te face să te simți că ești cel mai important om de pe pământ, că ești capabil să faci orice, și că în spatele tău se află un om care va fi mereu acolo, indiferent câte greșeli faci, indiferent cum te comporți cu el. În acest caz este de preferat să-și regleze starea emoțională prin creșterea independenței și a autonomiei personale și prin renunțarea la comportamentele aditive și fuzionate. Nu suntem perfecți, nimeni nu este, avem nevoie de ceilalți. Avem nevoie unii de alții, dar avem nevoie și de noi, și de iubirea noastră, și de respectul față de noi. Avem nevoie să fim independenți și autonomi, însă avem nevoie în același timp și de ceilalți. Suntem uneori ambivalenți, pentru că suntem formați din mai multe părți :- copil interior vulnerabil, copil interior furios, copil interior fericit;- părinte exigent; părinte punitiv, adult sănătos. Părțile care trebuie educate și scoase la lumină pentru a străluci sunt copilul interior fericit și adultul sănătos. Părțile care trebuie diminuate, vindecate și integrate sănătos sunt copilul vulnerabil, copilul furios, părintele exigent și părintele punitiv. Toți ne dorim să ne simțim mai bine în pielea noastră, să ne creștem stima de sine, să ne reducem anxietatea, însă cu ce cost? Costul de a răni alți oameni? Costul de a te răni pe tine însuți? Nu e nevoie să plătim astfel de costuri .E nevoie doar să conștientizezi când intri în părțile distructive și autodistructive și să întrerupi cercul vicios și scenariul tău de viață interiorizat din copilărie. E nevoie să accepți că poți să-ți schimbi scenariul de viață, că există șanse de a fi mai bine cu tine.

Leonardo da Vinci: ”Perfectiunea intelepciunii este cea mai mare ocazie a prostiei

Lisa Lynn Masters (1964 - 15 noiembrie 2016): ”O femeie e perfecta atunci când stie sa-si ascunda defectele.

Lucian Blaga: „Un personaj alcătuit numai din lumini, fără umbre, nu are plasticitate, nu e viu. În viaţă e ca şi în desen.” 

Luiza Ionescu: "Timpul mi-a arătat că perfecţiunea nu există şi că, oricum, dacă ar exista, nu ar fi atractivă. Viaţa e perfectă când fericirea vine din nimicuri imperfecte. Timpul mi-a arătat că nu e vina ta dacă nu ţi-e bine undeva! E vina ta dacă rămâi! Timpul m-a învăţat să fac din fiecare moment o amintire care merită păstrată."

Marius Torok: ”Într-o lume ideală am putea corecta spaţiul şi timpul după bătăile inimii, dar în lumea în care trăim nu putem decât să le ascultăm în linişte cum bat fără noi.

Martin Schulman: ,,A fost odată un bărbat și o femeie care se iubeau foarte mult. De fapt, ei se iubeau atât de mult, încât fiecare vedea perfecțiunea lui Dumnezeu în celălalt. În ochii celuilalt au văzut lumea, pentru că sufletele lor erau una. În inima celuilalt au simțit ritmul energiei divine, pentru că au trăit și au respirat ca o singură persoană. În urechile celuilalt, au auzit aceeași melodie, dar în corpul celuilalt au observat diferența. Identitatea lor perfectă nu a necesitat înțelegere, deoarece i-a umplut constant de bucurie. Dar diferențele i-au lăsat confuzi. Curând bărbatul și femeia au început să devină conștienți de ei înșiși. Iubirea nu se schimbase, dar diferențele fizice i-au făcut să înceapă să gândească diferit, să simtă diferit în raport cu celălalt. Apoi au început să acționeze ciudat...

Mihai Gavrilescu: "Căutăm un drum perfect, să ajungem undeva de unde să nu mai vrem să plecăm.(...) Căutăm, căutăm, căutăm şi nu găsim,/pentru că noi înşine/ceea ce vrem să găsim/trebuie să fim." 

Napoleon Bonaparte: ”Creaţia perfectă a naturii nu este bărbatul, ci femeia.

Neale Donald Walsch: ”In această seară din viața ta, cred că Dumnezeu vrea ca tu să știi......că perfecțiunea nu este neapărat necesară - este necesar doar un efort perfect. A nu încerca măcar pentru că nu crezi că poți, ar fi teribil de trist. Vei fi uimită de ceea ce poți face dacă pur și simplu faci un pas înainte și încerci. Viața te așteaptă pe partea cealaltă a Riscului. Ce ai avea de pierdut? Imaginea? Demnitatea? Cui îi pasă de aceste lucruri atunci când există posibilitatea să atingi măreția? Cui îi pasă de aceste lucruri atunci când basmele pot deveni realitate?"

Nichita Stanescu: ”Perfectiunea nu atrage atentia. ***Dacă omul ar fi fost perfect, unul ar fi fost de ajuns.

Nicolae Dabija: "Demnitatea umană a credinciosului e manifestată prin umilinţă, înălţarea - prin căderea în genunchi; mândria - prin lipsa de orgolii; cunoaşterea - prin faptul că nu raportează toate lucrurile la sine, ci la Dumnezeu; perfecţiunea - prin armonia dintre gând, vorbă şi faptă."

Nicolae Steinhardt: „În lumea păcatului perfecţiunea nu se încheagă. Se cuvine aşadar să avem un nou ideal: idealul nostru să nu fie perfecţiunea – generatoare de băi de sânge, opresiune, intoleranţă, închisori, torturi şi lagăre -, ci dimpotrivă, imperfecţiunea.Să recunoaştem că, lumeşte, suntem limitaţi şi să tindem cu toată puterea spre o imperfecţiune cât mai puţin rea, singura cu putinţă aici.”

Nicolae Tudor: "Să fii perfect este total inutil."**" chimia dintre seminţele firii nu lasă loc perfecţiunii" *** ”Omul este intr-o dilema: are nevoie de perfectiune dar, cand este vorba despre el, fuge de perfectiune. De aceea oamenii, cu cate evolueaza, se simt si se manifesta ca oameni neinsemnati, reintorsi in mediul din care au plecat, pentru ca renunta la absolut intrucat absolutul este imposibil de egalat. Absolutul este Dumnezeu. De aceea avem nevoie de El, chiar daca nu (mai) exista (orice energie are un sfarsit). Nevoia aceasta de absolut o manifestam prin creatie, cand vrem sa-i intrecem pe toti care creeaza, nu pentru a fi recunoscuti, ci de a fi impacati ca ai facut mai mult decat oricare dintre pamanteni, ca te-ai apropiat cel mai mult de infinit. Unii gresesc, asa cum gresesc eu, cerandu-le celor care ne conduc, mai mult decat ei pot face, crezand ca, daca am fi in locul lor, am face, ca am atinge punctul acela indepartat care asigura victoria, dar nu vedem ca ceea ce fac ei, prin nivelul de evolutie, nu putem face in cateva vieti. De aceea cred ca o echipa, cu nivel mediu de pregatire, poate ajunge mai inainte decat unul singur, dar excelent pregatit, pentru ca eforturile (care sunt complexe) se impart, pentru ca un om se epuizeaza fizic si nu poate face totul singur. Cred ca un partid este un partid cu atatea rotite care se invart cati membri activi are in structura, asa cu Statul trebuie sa fie o masinarie a cărei activitate are criterii de performanta. A contribui fiecare cu cat vrea si poate este doar prima treapta din zece a organizarii spre victorie si absolut. 

Patrick Lencioni: ”Straduinta de a pune la punct planul perfect este reteta perfecta a dezamagirii.

Proverbe: ”Există doi oameni perfecţi: cel nenăscut şi cel mort. ***Dacă refuzi să te îndrepți când ești verde, nu te vei mai îndrepta când vei fi uscat.” 

Radu Herjeu: ”Mai toti oamenii sunt de acord ca “nimeni nu este perfect”, dar cine ar recunoaste ca e un nimeni?

Radu Satcau: "N.T.: Radu Satcau, este societatea construita in asa fel incat nimeni nu poate veni sa afirme ca se putea mai bine/frumos. Constructia se face printr-o munca pe o suprafata oarecare, pe fond este o miscare pe o suprafata intre 2 puncte. Cu cat punctele sunt mai apropiate, cu atat perfectiunea este mai sigur indeplinita. Munca inseamna miscari ale bratelor in plan vertical si orizontal avand repere imaginare liniile acestor directii, dar omul a inventat cumpana si firul cu plumb. cu ele, daca iti propui sa pui un stalp vertical, de exemplu, si folosesti cumpana, nimeni nu poate sa spuna ca nu este perfect pus. asta inseamna ca in plan practic avem toate unitatile de masura si memoria umanitatii care ne arata greselile, incat ceea ce construim sa fie perfect. problema omenirii este ca nu reusim in planul ideilor sa imaginam aceasta lume perfecta, din motive de apartenenta la animal pradator. Adica tot ce se face se face doar pentru a satisface un interes personal al cuiva si atunci executantii construiesc perfectul fara inima (pentru ca acea creatie apartine altuia) si intre limitele intelegerii celui care plateste. De aceea se spune ca nu exista lume perfecta pentru ca lumea noastra nu apartine egal tuturor care o construiesc. Dar lumea perfecta este posibila, atata timp cat avem legi universale, criterii valorice si unitati de masura pentru acestea. Radu Satcau: N-am decît o idee, sau două...eh...: omul potrivit la locul potrivit și realizarea de sine a fiecăruia. O lume de oameni , nu bipezi prădători și sclavi obedienți. O lume a cunoașterii de sine ...Nu e o lume a lipsei efortului, suferinței, ci a dezvoltării armonioase. Armonia...nu perfecțiunea. Perfect e inginerește...armonia presupune măsură ...dar nu pat al lui Procust. Nu e lumea capitalului, adică a tiraniei financiare. În fond, democrația directă, adică democrația, poate duce spre libertate. Tirania banilor trebuie supusă. Speculanții financiari au făcut și fac ravagii...Se vede cu ochiul liber. Dar dacă nu e liber, ochiul nu vede....și dacă vorbim de șantier...și de construcție...am observat că: trebuie delimitate niște limite și e recomandat să începi de la modelul uman: cei care vin să facă treabă sînt indivizi cu motivații nu tocmai identice...apoi, deh, mănîncă, beau, eventual fumează, dar sigur e că se pișă și se cacă...apoi, mdeh, se și îndrăgostesc unii de alții...sau așa ceva...mai dau naștere și la copii...nu mai zic de nimic altceva...și au și inimi schimbătoare... i-apucă pasiunile...patos...pathos, la greci, însemna ceea ce suferă eroul în acțiunile lui...Hm... Perfecțiunea seamănă cu patul lu Procust: dacă picioarele nu încap, Procust mai tăia din ele. Dacă era prea gras...cam nasol... Protagoras, un retor...parcă el zicea: "omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sînt, după cum sînt sînt și a celor ce nu sînt, după cum nu sînt. "Perfecțiunea...așa, ca societate, nu este, așa că avem de a face cu modele, mai vagi sau mai definite, de perfecțiuni. O adevărată competiție, un război al perfecțiunilor. Poate vă gîndiți la modelul dumneavoastră. Eu, mai departe de democrație directă, adică democrație, mi-e greu. Fiindcă , cine știe? , dacă .... Vedeți...strict logic judecînd, e adevărat că mîine va fi zi, lumină, fiindcă se rotește planeta și răsare soarele, chiar dacă sînt nori, chiar dacă e eclipsă, că-i scurt temporară...Dar, strict logic, e posibil să nu se întîmple asta. Foarte probabil că da, va fi o nouă zi...dar....dacă nu? fiindcă nu e nici o garanție că ...Nicolae Tudor: armonia este o componenta a perfectiunii. armonia poate fi perfectiunea insasi, daca nu exista nimeni care sa o critice. Dar, cand suntem diferiti, este posibil sa fie totdeauna unul care o critica. Astfel ajungem la om, la trairea lui, la filozofia ca e frumos ce-mi place mie, la sunt fericit daca stiu ca sunt fericit, la sunt perfect pentru ca asa zic eu. Perfectiunea poate fi un vis comun, o intrecere continua care modifica incontinuu realitatea. Si asta este ceva atat de inaltator incat poate deveni, prin repetitie, ceva firesc. intrebarea era daca perfectiunea este o utopie, adica ceva imposibil . raspunsul este ca perfectiunea este posibil de construit (totul in viata este o munca), dar omul, datorita involutiei sale (involutie care depinde prea putin de sine, soarta depinde totdeauna de altii) viseaza prea putin pentru ca stie prea putin si are posibilitati atat de limitate incat se poate afirma ca nu are cu ce construi perfectiunea. Iar la final intrebarea: pentru ce? ne risipim puterile si timpul in lupta pentru supravietuire, sa facem o coliba si sa o intretinem, sa crestem un copil sau un pom... perfectiunea nu este pentru tot omul. in societatea mare au aparut oaze de perfectiune. ce buna este carnea de caprioara, a zis un om prietenului sau. De unde stii, a fost intrebat. "spunea un calator c-a mancat un vanator...!" Eu am in gand doar constructia unei lumi mai bune de trait, atat de buna incat o vreau perfecta. 

Rosamunde Pilcher (22 septembrie 1924 - ): "Sa iubim nu înseamna sa cautam perfectiunea ci sa iertam defectele.

Ryan Holiday: ”Perfectionismul rareori ne indruma spre perfectiune sau satisfactie, ci mai degraba catre dezamagire.

Saadi: „Deşi cel ce împleteşte rogojina e ţesător, nu-l lăsa la războiul de ţesut mătase.”  

Salvador Dali (11 mai 1904 - 1989)Nu te teme de perfecțiune, n-o vei atinge niciodată.

Sidonia Bogdan: "A-ti asuma durerile nu e o dovada de vulnerabilitate, asa cum cred unii, ci una de putere. a poza in omul perfect ascunde multe frici si multe nefericiri.

Stephen: „Finalitatea este moartea. Perfecţiunea este finalitate. Nimic nu este perfect.”

Sue Atkins: ”Nu ai cum sa fii un parinte perfect. Fii doar unul real.

Symphony Of Life: ”Nu suntem perfecti si poate niciodata nu vom fi. Insa putem fi astazi mai buni decat ieri si maine - mai intelegatori decat astazi

Ted Turner: "Dacă aș avea puțină umilință aș fi perfect.

Torey L. Hayden: ”Lumea nu e perfectă. Alegerea felului în care o privim e singura noastră putere.

Tudor Arghezi: „Nu e destul să fii bun. Trebuie să fii bun de ceva.” 

Valeria Mahoc: "Fereste-te de oamenii care miros a perfectiune. Viata e facuta din greseli si rani!"

Vauvenargues: „Ar fi o necuviinţă să credem că numai perfecţiunea are dreptul să ne placă; slăbiciunile noastre ne leagă uneori pe unii de alţii tot atât cât ar putea s-o facă virtutea.”