· Adrian Păunescu: ”Să mergem amândoi la
strâns de fân/Și soarele să ne lucească-n coasă,/Din când în
când, în urmă să-ți rămân/Ca să te văd aprinsă și frumoasă./Pe
fondul verde să te decupezi,/Un fel de nimfă cu picioare brune,/Și-n
patima magneticei amiezi/Eu să îmbrățișez ce nu pot spune./Acolo
unde nu mai e cuvânt/Și sângele începe brusc să fiarbă,/Să cad
asupra ta ca trunchiul frânt/Și-n dragoste să ne-mbrăcăm în iarbă./Și
să miroși a soare și-a trifoi,/Și să te-ntorci în paza umbrei mele,/Și
să simțim tot cerul peste noi,/Și gărgărițe clinchetind pe piele./Și
leneș scuturându-ne de fân/Să trâncânim un soi de amănunte,/Din
cele ce pe buze mai rămân/Când se arată ploaia dinspre munte./Și
să uităm și noi, într-adevăr,/De forma noastră peste clăi rămasă,/Iar
tu să-ți aranjezi zburlitul păr/Privindu-te în luciul blând de coasă.
·
Andrei Vulpescu: "Plăcerea sexuală
în cuplu nu este o chestiune ce ține exclusiv de planul fizic, ci și o
modalitate prin care partenerii se apropie, comunică pe toate palierele și își
asigură suportul unul față de celălalt. În acest context, orgasmul poate fi un
adevărat intrument de control. Știu că sună puțin ciudat, însă mi se pare că
are sens. Serios, femeia care ajunge la orgasm îl face pe bărbatul ei să-și
blocheze căutările, să rămână conectat la relație. De ce? Pentru că se simte
util! Pentru că se simte bine, pentru că se poate bucura de o viață sexuală
frumoasă alături de femeia lângă care trăiește.Orgasmul partenerei este o
recompensă incredibilă pentru bărbat! Este un adevărat întăritor, sudează
apropierea din cei doi și, de ce nu, relația. O femeie care nu este satisfăcută
de un bărbat, va fi nefericită și, chiar dacă se ghidează după valori de
finalitate, va ajunge să-și pună întrebarea: ‘asta e tot? Așa trebuie să
trăiesc până mor?’ Un bărbat care trăiește lângă o femeie care nu ajunge la
orgasm, va deveni la rândul lui nefericit, mai ales dacă știe că femeia lui a
atins orgasmul cu alți parteneri. El se va întreba constant: ‘oare cu ce
greșesc? Să fiu oare atât de nașpa?’ Și nu, aici nu este vorba despre
nesiguranță, indiferent că vorbim despre bărbați sau femei, ci despre absența
recompensei, despre absența dovezii că plăcerea sexuală există și se manifestă.
Cercetătorii de la Universitatea din Portsmouth au publicat un studiu din care
reiese faptul că orgasmul este un adevărat instrument de control al
comportamentului partenerului. Ce înseamnă asta? Că bărbatul care trăiește
lângă o femeie care atinge orgasmul este mai puțin tentat să caute alte
variante de obținere a plăcerii sexuale; iar femeia care atinge orgasmul este
mai puțin tentată să renunțe la relația cu bărbatul ei. De ce se întâmplă acest
lucru? Deoarece plăcerea sexuală are rol de întăritor al relațiilor, motivând
în același timp anumite comportamente ale partenerilor. “Toate animalele se
angajează în comportamente care au consecințe pozitive și învață să asocieze
recompensa cu stimulii care vin împreună cu ea. Orgasmul și plăcerea sexuală te
împlinesc, iar atunci când oamenii experimentează plăcerea sexuală cu o altă persoană,
ei încep să primească recompense de la acea persoană. Ba, mai mult, aș spune că
partenerul în sine devine o recompensă. Or acest lucru încheagă relațiile”,
spune Dr Diana Fleischman -autorul studiului. Cum se traduce asta pe scurt?
Simplu – ‘un sistem de recompense este mult mai eficient în modelarea
comportamentelor umane decât pedeapsa”. Ooops! Henț! Nasoală situație! Ce ne
facem cu persoanele care cred că reproșul, embargoul, șantajul, amenințările,
produc schimbări pozitive? Le dorim succes… în singurătate!E treaba lor dacă
vor sau nu să înțeleagă cum stau de fapt lucrurile. Noi, cei care reușim să
înțelegem anumite lucruri, băgăm la cap și încercăm să vedem cum putem aplica
aceste lucruri în viețile noastre. Știu că vor apărea un miliard de scuze,
comentarii, variante etc…Eu cred că ceea ce spun oamenii ăștia are sens – nu
poți obține bine prin rău! Este imposibil!Ca să accesezi binele, trebuie să
oferi BINE! E simplu! Inclusiv la capitolul plăcere sexuală.‘Mâncarea, căldura,
somnul și plăcerea sexuală sunt exemple de recompense fizice care ne dau o
stare de bine și care cauzează schimbări serioase la nivel comportamental.
Sexul are o putere incredibilă, iar atunci când vorbim despre plăcerea fizică,
nimic nu se compară cu orgasmul. În plus, recompensele sunt mult mai plăcute
atunci când împlinesc anumite nevoi’, mai spune cercetătorul .Drept urmare,
cred că ar trebui să înțelegem faptul că orgasmul și plăcerea sexuală nu sunt
doar chestiuni fizice, ce țin de zona instinctelor, ci sunt căi prin care doi
oameni se conectează și își manifestă devotamentul reciproc.“Plăcerea și
stările de bine pot genera mai multe asocieri pozitive și îi pot ajuta pe
oameni să-și ierte erorile sau indiscrețiile care, în alte situații, ar duce la
despartire’, se mai arată în studiu.În concluzie, nu treceți ușor peste sex, nu
treceți ușor peste intimitate, nu tratați la mișto nevoile partenerului și nu
neglijați impactul puternic al plăcerii. Nu, astea nu țin de animalul din noi,
ci de construcția complexă care se numește om, acea construcție care s-ar putea
descrie prin următoarea formulă: simt și gândesc, deci exist!"
·
Anne Nycs: ,,Actul sexual durează
aproximativ 8 minute...media de penetrare este de 30× pe minut , ceea ce indică
ca in actul sexual sunt cam 240 de penetrari. Dar fiind faptul că un penis în
erectie are în medie 15cm , înseamnă că în timpul actului se introduce 3600cm ,
adică 36m de membru la fiecare partidă. În general, femeile fac dragoste cam de
3× pe saptamana și cum anul are 52 de saptamani, asta înseamnă că primește, în
mare, 5885m de penis anual, adică aproape 6 km pe an, 1/2 km pe luna. Asa ca,
draga mea, daca inca nu ti-ai primit kilometraju , fa tot posibilul si
îndeplinește toate aceste calcule ale științei .... ( câțiva metri în plus nu
iti vor face rau, din contra, ajuta la scăderea în greutate, o bunăstare
mintală și la ritmul cardiac) Cine a făcut toate calculele astea? Nu stiu, dar
mi se pare interesant cum cineva s-a gandit sa calculeze kilometrajul anual al
femeii și trebuia sa împart cu voi această oaza de cultură generală. ,,.
Intrebare!La cati km se schimba uleiul?
·
Anonim: "Henric al IV-lea întrebând
pe o tânără de la curtea sa, pentru care nutrea multă simpatie, pe unde trebuie
să treacă spre a ajunge în camera ei:- Pe la biserică, Sire, răspunse ea.***”El
are un comportament perfect exact până în acel moment. Atunci când bărbatul are
doar un singur scop, să te după în patul său, el face aceste 9 lucruri:1. Nu
îţi cere să vă mai întâlniţi. Înainte de asta mereu îţi spunea că pentru el
eşti unică, chiar dacă abia de vă știați numele.2. Te convinge că tu eşti cea
care are sentimente. Că eşti prea insistentă atunci când vrei toată atenţia
lui. Că în zadar ai crezut că anume el este iubitul tău, atunci când era destul
de clar că a fost doar o întâlnire de o noapte.3. Se poartă cu tine ca o
regină, atunci când vrea să vină noaptea la tine, iar în orice alt moment al
zilei te ignoră şi îţi explică că este foarte ocupat. Este gata să se
întâlnească cu tine doar împunându-și propriile reguli.4. Se poartă cu tine de
parcă ar fi bărbatul ideal, până în momentul când ajungi în patul său. Apoi
devine cu totul alt om.5. El exagerează când îţi povesteşte cum l-a părăsit
fosta şi se foloseşte de mila ta, invocând acest fapt şi spunând că nu poate
avea la moment relaţii serioase.6. Are un set ciudat de reguli pentru tine, pe
care te impune să le respecţi: să nu îl săruţi în faţa străinilor, să nu îl ţii
de mână, să nu te apropii de el prea mult.7. Îţi spune că nu crede în relaţii.
Că nu este pregătit pentru aşa ceva.8. Reduce conversaţiile despre subiecte
serioase.9. Vorbeşte cu alte fete şi chiar flirtează cu ele. Vrea ca tu să vezi
asta şi să înţelegi că între voi nu poate fi nimic serios.Pleacă de lângă un
astfel de bărbat. Acceptă să fii alături de un bărbat grijuliu, care te
resepctă și te apreciază oricând, care e gata pur și simplu să stea alături de
tine, îmbrățișându-te, care îți ascultă dorințele și cuvintele, care te susține
și te încurajează. Crede-mă un asemenea bărbat există.”***”Nu uitati: in timp
ce navigati pe internet, chinezii se inmultesc. ***”Sexul poate fi consolarea
celor care nu au gasit dragostea. ***”Termenul de virginitate a primit de-a
lungul timpului diverse interpretări, fiind un concept regăsit în legende,
mitologie şi superstiţii care făceau parte din viaţa de zi cu zi a oamenilor.
Fascinaţia virginităţii a stat la baza unor obiceiuri barbare, unele dintre ele
păstrate până în ziua de azi.Deşi în ziua de azi, virginitatea aşa cum o
înţelegem cei mai mulţi se referă la ruperea himenului, deci vizează un element
strict fizic, în alte culturi se considera că o femeie necăsătorită este
virgină, chiar dacă acesta era prostituată, până în ziua în care şi-ar fi
pierdut virginitatea prin căsătorie. Tot în această idee, o femeie fără copiii
era considerată virgină până la momentul primei naşteri.De asemenea, în Evul
Mediu se considera că fecioarele conferă o putere nepământeană lucrurilor cu
care intrau în contact. De aceea, oasele albite ale fecioarelor erau folosite
la ridicarea construcţiilor în Evul Mediu, pentru că se credea că femurul sau humerusul
unei virgine amestecat cu mortar şi aşezat la temelia unei fortăreţe făcea
construcţia intangibilă şi imposibil de cucerit de duşmani. Atunci când
castelele erau totuşi cucerite de inamici, explicaţia se reducea la faptul că
oasele nu fuseseră ale unei fecioare.Vestalele pângărite, îngropate de viiSuperstiţiile
referitoare la castitate au fost adesea adevărate blesteme pentru tinerele
fecioare, acestea fiind oferite ca ofrande diferitelor divinităţi, ca un dar
care semnifica puritatea. Pe de altă parte, în Roma antică, şase din cele 20 de
fecioare (vestale) care îşi închinau viaţa în Templul Vestei, fiind însărcinate
cu păzirea focului sacru, erau aspru pedepsite dacă încălcau jurământul de
castitate. Plutarh, vestitul istoric, a lăsat mărturie decrierea pedepsei
groaznice de care aveau parte vestalele care punea în primejdie focul veşnic,
dacă şi-ar fi pierdut fecioria.Nu există spectacol mai orbil şi nicio zi în
care Roma să fie cuprinsă de o întristare mai profundă. Legată de mâini şi de
picioare, vestala vinovată era urcată într-o litieră bine acoperită, astfel ca
dinauntru să nu se poată auzi niciun sunet.Purtată prin forum, prin mijlocul
mulţimii, ea ajungea la locul în care urma să fie îngropată de vie. Mormânt îi
era o încăpare subterană în care se ajungea coborând pe o scară. Aici se găseau
un pat, o lampă cu ulei aprinsă, un cuţit şi provizii de alimente şi apă.
Îngropată în această încăpere, fata era condamnată la o moarte rapidă, dacă ar
fi optat să-şi ia viaţa cu ajutorul cuţitului, sau una lentă, mult mai
chinuitoare, după terminarea proviziilor şi într-o atmosferă înăbuşitoare.De
asemenea, virginitatea era o armă eficientă împotriva lucrăturilor satanice,
iar această credinţă stă la baza unui ritual care rezistă şi azi:alaiul de
domnişoare de onoare la nunţi. Fetiţele care aruncă flori înaintea miresei sau
domnişoarele de onoare care însoţesc mireasa către altar reprezintă, de fapt,
un cortegiu menit să-l ţină departe pe Satana.Blestemul himenuluiFrica de
bolile venerice a dus la formarea unor superstiţii care mai există şi azi în
anumite zone din lume, având orgini medievale. Una dintre ele spune că bărbaţii
se puteau vindeca de orice boală venerică dacă întreţineau relaţii sexuale cu o
fecioară, dar că acest lucru nu ar fi dus şi la infectarea bietei fete.
Bineînţeles, nu numai că bărbatul nu se vindeca, dar ajungea şi tânăra să se
îmbolnăvească. Astăzi, în unele ţări africane, bărbaţii cred că cel mai bun
leac împotriva SIDA este sexul cu o virgină, urmarea fiind că multe fete
virgine sunt răpite şi violate.Nu în ultimul rând, dovada fecioriei mai este şi
astăzi o tradiţia umilitoare pentru unele mirese, nevoite să facă dovada
castităţii lor. Cearceaful pătat cu sânge prezentat cu mândrie rudelor şi
prietenilor a născut adesea adevărate tragedii, din moment ce astăzi se ştie că
numai 42% din femei se nasc cu un himen care se rupe şi sângerează în momentul
deflorării, în timp ce 47 % din femei prezintă un himen flexibil, care nu se
rupe la primul contact sexual, ci mai târziu. Nu în ultimul rând, 11 % din femeile
au un himen atât de subţire încât se poate rupe cu uşurinţă în timpul unui
efort mai intens, cum este exerciţiul fizic sau urcarea pe munte.Virginitatea
neconfirmată era pedepsită în moduri greu de imaginat. În Deuteronom (A cincea
carte a lui Moise), legea biblică cerea ca mireasa care şi-a înşelat soţul să
fie omorâtă cu pietre. În Africa şi în multe ţări asiatice, dar şi musulmane, o
femeie nemăritată, dar care se dovedea că nu mai este virgină, din varii
motive, era izolată de societate, bătută şi în anumite cazuri omorâtă, după cum
scrie Charles Panati în „Cartea sfârşiturilor„.Sunt şi astăzi cunoscute
aşa-numitele cazuri de „omoruri pentru onoare“, în care o fată care nu mai este
virgină este omorâtă chiar de familie, de tată şi de fraţi, chiar dacă
dezvirginarea este produsă în urma unui viol sau este vorba doar despre un
himen flexibil, aşa cum se presupune că este cazul de cele mai multe ori.Şi în
Europa au existat obiceiuri barbare, greu de închipuit în zilele noastre. Un
asemenea obicei era stipulat în „Jus Primae Noctis”, un document prin care
regii şi nobilii aveau puterea de a dezvirgina tinerele soţii ale supuşilor
chiar în noaptea căsătoriei. Preţurirea virginităţii era în acele timpuri şi o
modalitate a caselor nobile şi regale de a se asigura, într-o anumită măsură,
că linia sângelui rămânea curată, iar bărbaţii erau lliniştiţi astfel că primul
lor copil, care era şi moştenitorul averii, era sânge din sângele lor.*** „Sexul este ereditar. Daca parintii tai nu au
facut, nici tu nu vei face..” ***Fapt istoric de interes. :În cele mai
vechi timpuri, femeile care prezentau anxietate, schimbări de dispoziție și
depresie erau trimise de soți la medic, care le-a diagnosticat cu o boală numită
„isterie”, cunoscută acum sub numele de anxietate.Tratamentul său s-a bazat pe
un "masaj pelvian" cu scopul de a obține paroxism isteric, cunoscut
astăzi ca orgasm.A fost atât de mult numărul femeilor care au început să
participe la consultații pentru a-și primi „tratamentul pentru isterie” încât
medicii de la sfârșitul zilei de muncă erau epuizați și cu mâinile înghesuite;
așa că au decis să inventeze un artefact util care producea vibrații ritmice și
a ajuns isteric paroxismul mai ușor și mai rapid la pacient fără a fi nevoie de
masaj manual comun: iată originea vibratorului.Pe vremea aceea era privit ca un
artefact vindecător, chiar și cele mai bogate femei îl aveau în casă pentru
atunci când simțeau „izbucniri de isterie”.
·
Arturo Cárdenas: "IUBIREA
înseamnă LIBERTATE. Dacă sexul este tot ce ai, atunci nu ai nimic; atunci ești
un instrument al biologiei, al universului, destinat reproducerii. Ești o
mașină, o fabrică. Dar dacă poți concepe dragostea ca adevăratul tău sine și
dragostea pentru o altă persoană ca o prietenie profundă, ca un dans între două
inimi într-o sincronitate atât de mare încât aproape le face una, nu mai ai
nevoie de altă spiritualitate. Ai găsit o deja.Iubirea te conduce spre
experiența supremă, numită Dumnezeu, numită absolut, numită adevăr. Sunt doar
nume. În realitate, cel mai înalt nu are nume; este fără nume, dar dragostea te
conduce acolo . Dacă te gândești doar la sex și nu ești niciodată conștient de
dragoste, te înșeli complet. Da, vei aduce copii în lume și vei fi nefericit,
vei juca cărți, vei merge la filme, vei urmări fotbal și vei avea experiențe
grozave de inutilitate extremă, plictiseală și un sentiment constant de
anxietate, numit angoasa de către existențialisti. Dar nu vei cunoaște
niciodată adevărata frumusețe a existenței, adevărata tăcere și pace a
cosmosului.Iubirea o poate face posibilă, dar nu uita, dragostea nu are limite.
Iubirea nu poate fi geloasă.Simpla idee că deții pe cineva pentru că îl iubești
este oribilă. A deține pe cineva înseamnă că l-ai ucis și ai făcut din el o
marfă. Poți deține doar lucruri.Iubirea dă libertate. Iubirea înseamnă
libertate."
·
Aurelian Silvestru: ”N-ai cunoscut nimic,
daca n-ai cunoscut iubirea…
·
Barbara
Bush: „Clinton a mintit. Un
barbat poate uita unde parcheaza sau chiar unde locuieste, dar nu uita
niciodata o partida de sex, indiferent cat de nereusita a fost.”
·
Bâra Liviu-Radu: Pregătiri pentru
„companiile” electorale!...„Diferența dintre curve, târfe și prostituate! Prostituatele,
cred, ar merita un pic de respect. Ele sunt păsările de noapte Perfect
Imperfecte. Ele vânează, de foame. Ele supravieţuiesc, fără să calce pe
cadavre. Curvele au strategie. Ele se vând pentru a se menține, pentru a
acumula. Ele caută cel mai rapid lift, pentru a ajunge sus. Ele nu sunt
interesate de treptele grele ale vieţii, dar nu ştiu să ajungă în vârf. Ele
câştigă bătălii, dar nu războiul. Târfele vor Puterea. Le-aş compara pe târfe
cu gheişele, dar niciodată nu mi-aş dori să le jignesc pe acestea din urmă.
Le-aş compara cu Mata Hari, dar ele sunt şi târfe, şi trădătoare. Cunosc târfe
bogate, care tânjesc să devină Cineva. Atât. Ele nu sunt interesate de
portofel. Ele caută antrenorul care să le ducă pe podiumul vieţii. Ele caută
mentorul. Tot un fraier cu cioc, altfel. Care să o prezinte altor papagali cu
funcţii, care să o valorifice la rândul lor, care să o facă supraom.” - via „o
bunăciune”, fără nume, din altă rețea
·
Bertrand Russell: "totalul de sex
nedorit indurat de o femeie este probabil mai mare in casatorie decat in
prostitutie
·
Billy
Crystal: „Femeile au nevoie de
un motiv ca sa faca sex.. Barbatii au nevoie numai de un loc unde s-o faca..”
·
Brendan
Francis: „Marea diferenta
dintre sexul platit si sexul gratis este ca sexul platit costa mai putin.”
·
Brigitte
Bardot: „Este mai bine sa nu
fii fidel, decat sa fii fidel fara sa ti-o doresti.”
·
Brigitte Reimann: ”M-am temut de la bun
început să fac sex, apoi l-am confundat cu iubirea.
·
Cami Di:
”Într-o vreme femeile roșeau la cea mai vagă aluzie cu iz sexual pe care-o
dezavuau sincer.Asta pentru că sexul era o chestiune exclusiv intimă, având nu
doar dimensiunea animalică pe care-o are în lumea de azi.Într-o vreme bărbații
erau eleganți, își cântăreau vorbele, iar când se aflau în tovărășia unei femei
știau să vorbească, nu se blocau precum prostovanii de azi.Atunci femeile nu
erau egale bărbaților pentru că nici bărbații nu erau egali femeilor.Pur și
simplu erau două jumătăți care se completau reciproc.Faceți un exercițiu simplu
gândindu-vă ce s-a câștigat de când ideologia falsă căreia-i suntem obligați să
ne închinăm azi se află la putere.Ce-ați câștigat de când femeile au fost
trecute la egalitate cu bărbații?Dar ele, ce-au câștigat?Înainte pe străzi
vedeai femei elegante, o plăcere vizuală profundă.Acum vezi femei lălâi,
îmbrăcate doar pentru a nu ieși dezbrăcate din casă.Femeile delicate sunt o
amintire a trecutului.Acum bea cot la cot cu bărbatul, vorbește porcos, râgâie
și înjură mai abitir decât un birjar.Pe partea cealaltă, bărbatul a suferit o
mutație în sens contrar.Se-mbracă aberant, cu lucruri mulate.Doar când vezi
pantalonii mulați peste picioarele strâmbe și/sau crăcănate ale masculilor din
ziua de azi te-apucă... Oameni care-ar trebui să fie la vârsta la care ar
trebui să aibă o imagine de ansamblu asupra vieții se îmbracă precum circarii,
cu teniși multicolori, tricouri mulate și blugi rupți.Se inversează trendurile
modei: bărbații se epilează în timp ce femeile experimentează „plăcerea
pilozității”.Au apărut saloane cosmetice masculine unde muieraticii de sex
masculin se pensează, își fac manichiura și pedichiura.De „hairstiliști” nici
nu mai vorbesc întrucât e de porc să nu ai unul.Minunata lume nouă lovește
crâncen:femeile devin bărbați, iar bărbații femei.Culmea e că, în loc să se
tăvălească pe jos de râs la vederea macabrului spectacol, oamenii chiar iau în
serios această glumă.E un semn al timpurilor, o dovadă a degenerării noastre.
·
Cary
Grant: „Pentru a avea succes
la sexul opus, spune-i ca esti impotent. Va face tot posibilul sa iti
demonstreze contrariul.”
·
Cate Blanchett: ”Am fost întrebată dacă
am avut relații cu femei. Am răspuns da, dar nu mă refeream la relații sexuale.
·
Chico Xavier via Pleiade Sebastian: "Despre...
ENERGIE ȘI SEX...Chakrele se regenerează la fiecare 7 ani,deci dacă ai fost cu
o persoană măcar odată, energia ei va rămâne în tine timp de 7 ani. Asta dacă
nu faci curat acolo cum trebuie.Când faci sex cu cineva, începe un întregproces
energetic.În mare parte chakrele rădăcinii (Muladhara) ale ambelor se unesc şi
din acea intimitate aurele se îmbină,pentru a crea o energie grozavă. Prin
separare, el lasă o impresie energetică şi karmică. Cu cât ai mai multe relații
cu o persoană, cu atât conexiunea este mai profundă.De aceea uneori îți
amintești atât de mult de fostul sau cu cine ai devenit intim şi îţi schimbi
vibrația și creezi conexiuni energetice care îi unesc, unde mai târziu continuă
să împartă energie la nivel subtil.În fiecare relaţie se dobândește o parte din
energia celeilalte persoane. Dacă te raportezi la oameni care sunt în mare
parte denși, inconștienți, nevoiași de lumină și iubire, instabili, atunci
dobândești același lucru... Te schimbi într-o paradigmă în care nimic nu te
face fericit, chiar dacă ai multe motive să fii. Dacă cealaltă persoană a făcut
ceva care ţi-a marcat karma, ai câștigat-o şi ar putea duce la experienţe
dureroase.Dimpotrivă, dacă relaționezi cu cineva conștient, plin de lumină,
iubire şi îți păstrează energia curată, se generează un schimb minunat de
energie pozitivă pentru ambele persoane.Ambele cresc în dragoste şi
conştientizare. Energia iubirii şi a sexualității este atât de mare și magică
încât vibrează atât de sus încât ajungi la o stare de conștiință mărită.
Această energie rămâne în tine si ea ca noi coduri de lumină.Dacă te culci cu o
persoană care are deja un partener, ca urmare, câştigi energia acestei persoane
și a partenerului tău (și a partenerilor partenerului tău).Niciun vinovat, doar
oameni inconștienți și consecinţe. Ești propriul tău stăpân, te poţi schimba
atunci când decizi. De ce atragem în viața noastră oameni ale căror
relații cu noi sunt goale, dureroase și dense?- Mai întâi prin vibrație:
Atragem ceea ce vibrăm.- A doua pentru a învăța: Cealaltă persoană este o
reflexie a ta, îți va arăta umbrele ca să le poți recunoaște și lucra.- Al
treilea: din cauza conflictelor interne: Nu ai învăţat să iubeşti, nu ai
învățat să prețuiești...În consecinţă, ne referim la oameni de același nivel
vibrațional. Poți chiar să te ataşezi ("îndrăgostești") de cineva ca
acesta, cu incapacitatea de a te iubi şi valorifica până te obișnuiești. Pentru
tine realizezi vibrațional nevoia ta de lubire, dar reflectă doar relația cu
tine însuţi.lubeşte-te pe tine și îl vei iubi pe celălalt, iar ceilalți te vor
iubi pe tine.Asta nu este o invitație sa nu faci sex, din contra, trebuie sa
faci DRAGOSTE de câte ori vrei! Ci mai degrabă vibrează, pentru a atrage o
persoană cu care poţi rămâne stabil și care te ajută să crești și nu să strici
munca evolutivă. Oamenii care au VIBRATIE ÎNALTĂ stiu sa aleagaIUBIREA si
LUMINA.Nu te culci niciodată cu cineva cu care nu ai vrea să fii."
·
Dani Anton: ”Picături carmin au
căzut pe așternuturile albe când ai mușcat lacom din coapsa-mi neîntinată,
te-ai înfruptat flămând și ți-ai potolit setea atavică de nou.Sătul zaci la
marginea orgoliului murmurându-ți în barbă că mi-ai fostIncepătorul, biete
străine!,nu vezi că tu doar ești eu, orbule!Vei bâjbâi în căutări de
alte-nceputuri,sori și lumi înfierate în carapace translucidă căutandu-mă în
eternități, în acea eternitate în care te-ai scăldat, lângă inima-mi pulsând
sângele tău, dar, vai ce orbire aveai așternutăpe ochii găunoși de trufie!E nor
și frig acum peste oameni,e țipăt și freamăt în pielea-mi jupuită,vârtej de
lacrimi înghite sfârșitul,De azi, de-a fost și ce-o să mai vină..."
·
Daniela Marchetti: " În mine,
iar, vâltoarea unei patimi,/azi cere trupul tău să‑mi scalde jarul."
·
David Herbert Lawrence: ”păsărica ta!
Ești tu, e partea din tine în care intru și e ceea ce devii tu când intru acolo
în tine. Nu ne regulăm. Doar animalele se regulează, și păsărica ta nu e un
animal
·
Dustin
Hoffman: „Se zice ca ar fi
aparut un nou scandal in lumea medicala. Doctorii semnaleaza faptul ca barbatii
au reactii alergice la prezervativele din latex. Acestea provoaca umflarea
puternica a penisului. Si, care-i problema?”
·
Edgar Wallace: ”Un intelectual este un
bărbat care a găsit ceva mai interesant decât sexul.
·
Elsa Cayat: ”Dorințele noastre sexuale nu
pot fi trecute la capitolul ”mizerii”.
·
Florin Ursache: ”Cum isi formuleaza
oamenii intentiile sexuale pe categorii:Matematicianul: Pe o scara de 1 la 10,
as aprecia atingerile tale in proportie de 10 din 10!Doctorul: vrei sa ne
dezinfectam impreuna?Zugravul: Iubire, vrei sa vopsim gardul?Poetul : Te vad,
te simt aproape, cu trupul dezgolit, o, tu, iubirea vietii, acum chiar mi-a
venit!Pompierul : Baby, vrei sa iti sting focul?Manelistul : Ooo, veata mea...Contabilul
: Iti fac un bilant in timp ce stam in balanta?Culturistul : Iti dai tu
chilotii jos sau ti-i dau eu?Ciobanul : Hai sa te babardesc!
·
Gabriel García Márquez: „- Atunci ce să
facem?-Dragoste.-Ești sigur?-Da.-Ei bine, mă dezbrac.- Și de ce să îți scoți
hainele?-Ei bine vreau să o fac.-Cine ți-a spus că trebuie să te dezbraci ca să
FACI DRAGOSTE?"-Ei bine, din câte știu, așa se face.-Nu, nu este singura
modalitate de a face dragoste.- Și cum atunci?- Lasă-ți hainele mai departe și
hai să vorbim până obosim, să râdem de nimic și de toate, să ne uităm unul la
altul până când încercăm să ne dăm seama.-Cu mine nu trebuie să îți dezbraci
corpul, ci sufletul, să ne uităm unul la altul până când rămânem fără cuvinte,
iar acolo, în acel moment când cuvintele sunt insuficiente pentru a explica
ceea ce simțim, în acea liniște infinită ne putem atinge pe noi înșine.
Înțelegi?-Ne atingem, zici?-Da, ne vom atinge cu tandrețea docilă a unei
mângâieri care se extinde dulce până la moarte într-o îmbrățișare.-Oh, ce
frumos!-Uite, mă vei lăsa să te țin de mână?-Da.-Simți? Acesta este unul dintre
modurile de a face dragoste.Despre asta este vorba.Îți vei lăsa hainele pe tine
și vom vorbi până ce ne vom sătura. Să ne privim gurile, genele, buzele unul
altuia, iar dacă sărutul va fi necesar , va veni fără să ne ceară permisiunea.Hai
să vorbim până ne vom cunoaște toate amintirile, până când ne vom cunoaște
secretele noastre cele mai profunde, doar să mă lași să te privesc spre cea mai
extremă și delicioasă încântare, lasă-mă să îți văd Sufletul până la epuizare,
până când acești ochi renunță și mă obligă să cobor pleoapele care mă determină
să dorm .- Și o să-i forțezi să rămână deschiși?-Da, să te privesc toată
noaptea ...Numai pe tine "
·
Gelu Duminica: Cred că găsim foarte
rar femei care să nu fi fost adresate de bărbați care se cred irezistibili.
Ieșiți, doamnelor, si vorbiți despre aceste mizerii umane care nu văd în femeie
decât o prelungire a organelor lor sexuale. Ieșiți și vorbiti despre profesorii
universitari care cer favoruri sexuale; ieșiți si vorbiti despre șefii voștri
care consideră că un contract de muncă presupune că acesta are drepturi si
asupra corpului vostru; ieșiți si vorbiti de cei ce cer în schimburi unor
servicii favoruri sexuale; ieșiți ai vorbiți despre cei ce nu înțeleg ca
"nu" înseamnă "nu" ; ieșiți si vorbiți despre cei ce cer
respect însă habar nu au ce inseamna asta atunci când trebuie să-l ofere.
·
George Adrian Popescu: La tribuna
judecății/este drept onorată instanță că am dezbrăcat copilă/de nu foarte mulți
ani/dar nu am facut-o cu forța și nu am lovit-o/cum se spune pe aici și cum
d-tră repetați fără oprire/ea singură și-a dat jos acareturile cu care o
înfofolise maicăsa de dimineață/ca de podoabă un brad/și dacă s-a speriat
onorată instanță de căte se povestesc pe stradă/sau la televizor/și de glasul
meu mai greu ca întâmplarea că ne-am întâlnit/eu cu ea/ce vină am în astfel de
lucrurieste adevărat bunilor judecători că am atins/pieptul și fesele eidar nu
știam ce /sunt nu înțelegeam cum sunt făcute/nu îmi spunea cerul să tac și să
plec /iar eu ce vină am că astfel erau toate/uitați-vă la d-tră doamna
judecător/și spuneți/cum să mă acuzați pe mine că aveți sâni și picioare/fără
acareturi/dacă eu nu le cunosc/este adevărat sigur că da că eu nu mint/am
pătruns olecuță în trupul ei firav/dar onorată instanță jur că nu a fost cu
vreo intenție/și nici nu aveam ce căuta acolo/s-a întâmplat așa pur și simplu/poate
m-a rugat ea/poate a fost din milă/poate nu știu de ce că nu îmi amintesc/dar
gândiți-vă că am plecat repede repejor că nu îmi trebuia/onorată instanță/altfel
de ce nu aș fi stat pe mai departe/un an doi trei/că tot se spune de viol/este
drept onorată înstanță foarte drept cum ați hotărât/căci sunt nevinovat pur
fără putință de mai mult și plec acasă/liniștit/și îmbătat de piciorul d-tră
domna președinte/că nu îl cunosc/și îmi închipui că aș vrea să știu
·
George Bernard Shaw: ”De ce ar trebui sa
primim sfaturi despre sex de la Papa. Daca stie ceva despre sex, nu ar trebui
sa stie!
·
George Burns: ”Sexul este unul din cele
noua motive pentru reincarnare.Celelalte opt n-au importanta. ***Sexul la 90 de
ani este ca si cand ai juca biliard cu o funie.
·
George
Carlin: „Daca Dumnezeu nu ar
fi dorit ca noi sa ne masturbam, ne-ar fi facut bratele mai scurte.”
·
Gianni Monduzzi: ”Sexul e nevinovat,
iubirea e cea care poate fi necinstita.
·
Henry
Kissinger: „Nimeni nu va
castiga razboiul sexelor; se fraternizeaza prea mult cu inamicul.”
·
Henry Miller: ”sexul este unul dintre
cele nouă argumente ale revitalizării. Celelalte opt sunt lipsite de
importanță.
·
Iulia Patiu: "pierdută sub un
străin frumos/gust din pericol/oricât aş fi de naivă e un schimb de viata"
·
Jack
Nicholson: „Mama mea n-a
sesizat niciodata nimic ironic in a ma numi ‘son-of-a-bitch’.”
·
Julio
Iglesias: „Cand am ajuns in
America , nu stiam sa vorbesc engleza, dar viata mea sexuala era perfecta. Acum
engleza mea e perfecta, dar viata mea sexuala e groaznica.”
·
Kevin
Costner: „Sexul si golful sunt
singurele doua lucruri de care te poti bucura fara sa te pricepi la ele.”
·
Lea T. ¸Un sex trebuia să am și eu...
·
Leonard Ancuta: pe vremuri poveștile
începeau cu a fost odată/doar că azi ne spunem că va fi cîndva/cînd inimile se
vor izbi una de alta ca amnarul și cremenea/și vor aprinde focul din peșteră la
căldura căruia /vom face dragoste ca în ultima noapte pe pămînt/vom face
dragoste fără instincte sexuale, fără libido/fără coitus interruptus, vom face
dragoste ca o continuitate/a atingerilor fără limite, pînă la omogenizare/vom
face dragoste pînă nici măcar plînsul nu va mai ieși/la suprafață, pînă cînd în
nuditatea existenței noastre/nu va mai fi nevoie de nimic.
·
Luna Agape:
"Sexul nu este altceva decât o
descărcare electrică de moment.Atracțiile sexuale au la bază foarte multe
traume, el are traumele lui stocate în sistemul lui energetic, ea are traumele
ei stocate în sistemul ei energetic și se atrag cu o fortă fulgeratoare, iar ei
consideră această atractie dragoste.....dragoste care la scurt timp aduce
suferinte foarte mari.Dacă ar fi fost dragoste adevărată nu ar fi existat
suferință.Sexul doare și vine la pachet cu multe "rele".Dragostea nu
doare și vine la pachet cu tot cei mai bun și mai înalțător pentru sufletul
fiecăruia.Cand sexul ăla nebun și pasional are loc, și energia se consumă pe
moment, în loc să ne încărcam cu energii pozitive și creative, noi de fapt ne
încărcam cu răul altuia sau alteia.După fiecare partidă de sex tot gol te simți
și uneori mai rău ca înainte.De ce?Pentru că așa cum ne murdarim pe corp de
praf pe unde umblăm, asa ne murdărim energetic cu cine ne culcam, mai ales când
se sare din floare în floare, adio igienă energetică!Pentru că una e să faci
dragoste de la inima la inimă și alta e să faci sex doar de plăcere, doar de
descărcare, doar de dragul de-a bifa pe X sau Y în patul tău! Pe om îl nu-l
împlinește sexul, după sex omul tot gol și trist se simte în sinea lui.Dupa
primul sex, omul caută altă partidă, și altă partidă, si altă partidă și uite
așa atrage traumă după traumă, energie proastă după energie proastă, și îl loc
să înflorească și să crească, se ofilește pe zi ce trece.Niciodată sexul
ocazional, împreună cu alte vicii care crează dependente, nu l-au împlinit
sufletește pe om.Pe om îl împlinește sufletește cunoașterea de sine, iubirea,
dragostea, respectul de sine, și pacea pe care o găsește în lucrurile care îl
ajută să crească pe toate planurile.Sexul crează cerc vicios și nesănătos, cu
fiecare persoană cu care te culci la voia întâmplării sau la primul instinct,
crează cordoane energetice cu persoana în cauză.Cu fiercare persoană cu care
intri în contact intim pierzi o bucățică din tine. Cu cât numarul persoanelor
este mai mare, cu atat lantul atârnă mai greu în jurul gâtuluiSă numai spunem
că dacă persoanele respective se gândesc de rău la tine, corpul tău energetic
devine o bombă cu ceas care oricând poate să explodeze cu o boală.Ideal este să
nu fim în mintea oamenilor de rău. Ideal este să nu dăm false speranțe nimănui.
Ideal este să nu rănim sentimentele și așteptarile nimănui. Ideal este să nu
batjocărim trupul și nici oamenii. Ideal este să nu permitem nimănui să se
îndrăgostească de noi doar pentru simplu fapt că suntem compatibili de moment
în pat, să nu profităm de slăbiciunile celuilat dacă nu vrem să avem de
suferit.Să devenim conștienți de corpul nostru energetic, să ne ocupăm de
traumele noastre moștenite, să ne ocupăm de curățarea noastră energetică, și
dragostea va venii singură fără să o mai căutăm din floare în floare.
·
Lynn
Lavner: „Exista cateva
dispozitive care cresc dorinta sexuala, in special la femei. Cel mai important
dintre acestea este Mercedes-Benz 500 SL.”
·
Marilyn Monroe: ”sexul e natură și eu
ador natura.
·
Marius Robu: "Să nu pleci de-acasă
neiubită,/Femeie frumoasă, când iubeşti,/Dacă vrei să fii frumos privită/Şi de
frumos vrei să priveşti."
·
Marlene
Dietrich: „In America sexul
este o obsesie, in alte parti ale lumii este o realitate.”
·
Michael Sinz: ”Munca de programator este
ca si sexul.O singura greseala si trebuie sa platesti pentru ea tot restul
vietii. -
·
Michael
Sinz: „Munca de programator
este ca si sexul. O singura greseala si trebuie sa platesti pentru ea tot
restul vietii.”
·
Michel Philippe Laroche: Nu e lipsit de
dificultate să abordăm în mod direct şi pozitiv un subiect cum e acela al
relaţiilor intime din cadrul vieţii conjugale, fără a-l şterge mai întâi de
praful prejudecăţilor şi tabuurilor care îl opacizează. Conform Tradiţiei
Bisericii Ortodoxe, unirea trupească dintre bărbat şi femeie reprezintă unul
dintre semnele vizibile ale stării comuniunii sufleteşti. În cadrul
căsniciei, dorinţa trupească îşi pierde pseudo-autonomia instinctiv legată de
cădere, sublimându-se prin fidelitatea faţă de cel iubit.Marea deosebire dintre
cuplul căsătorit şi cei care trăiesc o viaţă aparent liberă este aceea că,
între cei căsătoriţi, sufletul este cel care comandă dorinţa trupească. „Vreau
să mă unesc cu acela (aceea) pe care îl (o) iubesc”. În al doilea caz, dorinţa
e cea care comandă sufletului. „Îmi place acest bărbat sau această femeie. Mi-l
(o) doresc”. Aici nu e vorba de nici o comuniune spirituală profundă, în care
fiinţa să se implice pe de-a întregul.Termenul modern de „aventură” defineşte
cum nu se poate mai bine o asemenea relaţie, precum şi caracterul ei
pasager, întâmplător. Deci, pentru a aborda cu bună chibzuinţă problema
relaţiilor sexuale din cadrul mariajului, e deosebit de important să ne aşezăm
în contextul gândirii patristice, pentru a înlătura o primă ambiguitate: să fie
oare lăsată împreunarea intimă din căsnicie, în primul rând, dacă nu chiar
exclusiv, în vederea procreării?Dacă răspunsul se vădeşte a fi pozitiv, atunci
întreaga viaţă intimă a cuplului, în cel mai fericit caz, ia forma unui
pogorământ, a unei dispense, iar în cel mai rău caz, intră direct sub imperiul
păcatului. Astfel, viaţa intimă a cuplului se transformă într-o „mecanică”
procreativă, în care spontaneitatea e interzisă, iar orice act de tandreţe
rămâne ilicit! În Biserica Ortodoxă, împreunarea trupească dintre
bărbat şi femeie e, cu totul, parte integrantă a Tainei Căsătoriei: ,,Dă-le lor
[…] bună înţelegere sufletească şi trupească” — se roagă lui Dumnezeu, în fond
şi la urma urmei, însuşi preotul, chiar în timpul săvârşirii Sfintei
Taine. Unirea trupească o pecetluieşte pe cea sufletească pentru care, cel mai
adesea, e ca o oglindă vorbitoare.Acelaşi lucru îl lasă Apostolul să se
înţeleagă şi atunci când scrie: „cinstită să fie nunta întru toate şi patul
nespurcat. Iar pe desfrânaţi îi va judeca Dumnezeu”1. Cuvintele Apostolului
subliniază sfinţenia absolută a căsătoriei, în care afirmă că patul — în
termeni simbolici fiind chiar unirea trupească — e nespurcat, fără pată şi
cast, în sine. După învăţătura Bisericii Ortodoxe, unirea trupească dintre
bărbat şi femeie face parte în mod firesc din Taina Sfântă.Nici pe departe nu
este, aşa cum unii în mod ipocrit au putut să gândească, partea ruşinoasă a
căsătoriei! Şi trebuie să o afirmăm cu tărie: nici vorbă să fie restrânsă
exclusiv la „reproducere”! Această concepţie, conform căreia bărbatul şi femeia
n-ar fi, atunci când se cunosc trupeşte, decât nişte „re-producători”, e o
imensă erezie! O erezie, pentru că nesocoteşte comuniunea dintre suflet şi
trup, care stă deasupra acestui mister. Actul iubirii conjugale e icoana unei
taine incomensurabile. De aceea spune Apostolul că nunta e cinstită, iar
patul nespurcat. Iar Părinţii Bisericii, la rândul lor, arată în atâtea locuri
că nu doar pentru perpetuarea speciei umane a fost introdusă căsătoria; ci
tocmai pentru ca bărbatul şi femeia să-şi conducă dorinţa trupească unul spre
celălalt2. Apostolul Pavel atestă el însuşi acest lucru, spunînd că „din cauza
desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul
său” Părinţii arată că, recomandând credincioşilor căsătoria, Apostolul Pavel
nu o face îndemnându-i în acelaşi timp să aibă şi mulţi copii, ci să ducă o
viaţă conjugală castă4. Ceea ce Apostolul — şi, pe urmele lui, Părinţii
numeşte desfrânare sau fornicaţie în alte locuri, e actul trupesc dezordonat,
săvârşit în afara căsniciei. Sfinţenia căsătoriei e fundamental opusă
fornicaţiei. Căsnicia nu e o şcoală a neruşinării, ci e chiar căminul
adevăratei feciorii5. Aceasta e semnificaţia cuvintelor Apostolului Pavel, care
spune că „din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie
să-şi aibă bărbatul său” Învăţătura Părinţilor arată că, după cădere, cele două
motive pentru care a fost instituită căsătoria sunt curăţia moravurilor şi
perpetuarea speciei7. Dar în primul rând e vorba de curăţie, de vreme ce
oamenii populaseră deja pământul din plin8. Astfel, fără false pudori, Părinţii
Bisericii comentează un alt cuvânt de-al Apostolului: „Femeia nu este stăpână
pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul
său, ei femeia” Prin acest cuvânt, Apostolul îi sfătuieşte pe cei căsătoriţi să
nu-şi refuze unul altuia, nici bărbatul femeii, nici femeia bărbatului, bucurii
şi plăceri care, departe de a viza reproducerea, nu au alt scop decât
satisfacerea dorinţei de celălalt10, o dorinţă firească şi legitimă. Iar
legătura care o satisface e chiar dovada fidelităţii dintre cei doi11. Cât
de departe suntem, cu gândirea Părinţilor, de limbajul ipocrit! … Iată că
Părinţii Bisericii vorbesc despre legitimitatea plăcerii în actul de iubire, în
care cei doi caută „să-şi satisfacă dorinţa de celălalt”. În fond, egoismul se
poate strecura, sub masca puritanismului, şi în misterul vieţii intime. Şi cel
mai adesea în detrimentul femeii. Termenul empiric de „pat nupţial” sau de „pat
al nunţii”, care denumeşte în tradiţia ortodoxă plenitudinea sfinţeniei actului
de iubire şi despre care peste tot se spune clar că e nespurcat, acoperă, deci,
ceea ce ţine de erotismul conjugal. Egoismul apare atunci când cauţi să-ţi
satisfaci doar propriile dorinţe, trecând cu vederea dorinţele celuilalt. Bărbatul,
de exemplu, îşi poate satisface dorinţele fără a mai căuta să-şi facă femeia
fericită. Şi e un exemplu, din nenorocire, foarte des întâlnit. Iar în
scrierile Părinţilor putem găsi incontestabile chemări la alungarea unui
asemenea egoism din raporturile intime. „Femeia nu este stăpână pe trupul său,
ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia” —
limbajul e lipsit de orice ambiguităţi, simplu şi foarte clar. Actul de iubire
trebuie trăit şi pentru celălalt. Recunoaşterea celuilalt, căutarea plăcerii
lui şi nu a unei satisfacţii egocentrice duce la împlinirea şi înflorirea
amândurora. Dar, vedem bine, aici nu mai e o problemă care să ţină de trup, ci
e vorba de o problemă care ţine de suflet — căci atenţia acordată celuilalt
izvorăşte dintr-o privire totală şi nu parţială, în ceea ce-l priveşte. Chiar
dacă nu ţine de subiectul acestei cărţi, e firesc ca, discutând despre asemenea
lucruri, să ne punem şi problema contracepţiei. Părerea noastră în acest sens
corespunde întru totul cu cele scrise de Paul Evdokimov în Taina iubirii, pe
care o şi recomandăm celor interesaţi, spre lectură. Iată aici doar un
fragment: „trebuie spus că Biserica Ortodoxă are o poziţie destul de pudică în
privinţa vieţii intime a cuplului, dar, în acelaşi timp, plină de încredere în
sentimentul de responsabilitate al soţilor. Iată ce scrie într-un articol
Despre păcat în teologia ortodoxă, pr. V. Palaşkovsky, cu privire la mijloacele
anticoncepţionale: «în practica obişnuită a Bisericii ruse, preoţii, din
discreţie, evită să pună întrebări în acest sens… întreg domeniul relaţiilor
dintre soţ şi soţie e prea intim, după părerea duhovnicilor, pentru a fi
transformat în câmp de investigaţii… Astfel că, la ora actuală cel puţin,
problema anticoncepţionalelor nici nu se pune, domeniul nefăcând parte din
obiectul întrebărilor duhovnicului, care nu-şi doreşte să intre în intimitatea
unde se realizează comuniunea dintre cei doi în trup şi unde prezenţa unui al
treilea ca martor, chiar îmbrăcat în veşminte sacerdotale, şi chiar numai
pentru a pune întrebări, e superfluă». Opinia citată exprimă foarte clar şi
concret atitudinea ortodoxiei. Fapt esenţial, aici, este că Episcopatul ia
foarte în serios şi înţelege foarte adânc noţiunea de Preoţie împărătească a
credincioşilor şi încununarea soţilor, care îi sfinţeşte întru o Preoţie
conjugală. Omul e cu adevărat sfinţit împărat, preot şi profet. E o demnitate
care nu poate rămâne un simplu joc sau doar un titlu de teologie abstractă. E
vorba de o chemare, de o vocaţie foarte precisă care face apel la deplina
maturitate a fiecăruia, pentru ca astfel să-şi găsească propriile soluţii şi
să-şi ia propriile decizii ca urmare a liberei opţiuni a fiinţei adulte. Persoana
îşi trăieşte pe de-a întregul destinul veşnic între propria sa conştiinţă şi
privirea lui Dumnezeu. Nici un terţ nu poate interveni. Iubirea conjugală
nu e mijloc, ci e un scop suprem, e izvor de sfinţenie. Aici orice relaţie
de maestru şi învăţăcel e exclusă. «Această taină mare este» — cuvântul
Sfântului Pavel ridică la un stadiu major, adult, atât pe cei doi soţi, cât şi
iubirea dintre ei”. (Paul Evdokimov, Sacrement de l’amour, DDB). Dacă fiecare
dintre soţi are această atenţie, în toate privinţele, asupra celuilalt, o va
avea cu siguranţă şi în relaţiile intime. Iar dacă sunt egoişti în viaţa de zi
cu zi, cum se vor putea dărui pe sine în actul iubirii? Viaţa intimă este
oglinda exactă a vieţii reale a cuplului.Raporturile intime durabile şi
fericite sunt atât pecetea, cât şi semnul unei comuniuni profunde a sufletelor.
Şi e cu totul legitim ca fiecare să-şi dorească, în această dorinţă de a fi
împreunat cu celălalt, să-l facă fericit cunoscându-i trupul. ,,Femeia nu este
stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe
trupul său, ci femeia”. Apostolul vorbeşte simplu şi clar. Iar aici nu
putem să nu amintim că această „dăruire de sine” în relaţiile intime e strâns
legată de însuşi harul căsniciei şi de chiar spiritualitatea cuplului. Aici e
vorba de spontaneitatea unei relaţii trăite în iubirea harismatică a comuniunii
căsniciei şi nu de vreo analiză teoretică a raporturilor intime din
cadrul cuplului.Părinţii Bisericii ne I amintesc
în multe locuri despre cum ar trebui să fie, dar îşi aşează sfaturile în
contextul vieţii globale a familiei, centrată nu pe sine însăşi, ci pe Iisus
Hristos. Pe de altă parte, nici nu se pune problema aici ca
Biserica Ortodoxă să se amestece în viaţa intimă a celor doi. Biserica doar
aminteşte, arată ceea ce Tradiţia a învăţat dintotdeauna. În cele din urmă,
cuplului îi revine să-şi rezolve problemele înaintea lui Dumnezeu.Deci atunci
când Apostolul spune că femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul, şi
nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia — la care adaugă că
nu e bine să se lipsească unul de altul sub pretextul pietăţii, fără bună
învoială din partea amândurora — el dezvăluie pericolul angelizării cuplului.În
fond, tradiţia ortodoxă spune că, dacă doar unul dintre cei doi nu mai voieşte
să se împreune cu celălalt, nu are dreptul să o facă fără consimţământul
acestuia. Dacă totuşi o face, riscă să sfărâme comuniunea, unitatea căsniciei,
şi să-l arunce nu doar pe cel care nu consimte, ci şi pe sine însuşi, ca „soţ
angelic”, în egală măsură, în adulter. Nu de puţine ori realitatea arată că
acela care vrea să se abţină de unul singur de la împreunarea trupească, în
scurt timp, e atras într-o „iubire” fals spirituală, spre altcineva. O asemenea
„înălţare” a trăirii, însoţită uneori chiar de exaltări mistice, este
deja adulter. Şi e tocmai pericolul faţă de care Apostolul ne pune în
gardă. De altfel, şi canoanele Bisericii Ortodoxe merg în acest
sens, stipulând că „dacă vreun episcop sau prezbiter sau
diacon sau oricine din cinul preoţesc, se ţine departe (s-ar abţine) de nuntă
şi de cărnuri şi de vin, nu pentru înfrânare, ci din scârbă, trecând cu vederea
(uitând) că toate sunt foarte bune şi că bărbat şi femeie 1-a făcut Dumnezeu pe
om, ci hulind ar cleveti făptura, ori să se îndrepte, ori să se caterisească şi
să se îndepărteze din Biserică (să se afurisească). Asemenea şi laicul” Iată ce
stipulează un alt canon: „Episcopul sau prezbiterul sau diaconul să nu alunge
soţia pe motiv (pretext) de evlavie. Iar dacă ar alunga-o, să se afurisească;
şi stăruind (rămânând neînduplecat), să se caterisească”13. Biserica primară se
arăta foarte neîncrezătoare faţă de angelismul precoce din căsnicie.La primul
Sinod ecumenic din Niceea, un călugăr, mărturisitor al dreptei credinţe, s-a
opus din răsputeri gândului unora dintre Părinţi de a impune celibatul preoţesc
şi ca de aci înainte episcopii, preoţii şi diaconii căsătoriţi să se abţină de
la legături trupeşti cu soţiile lor.Pafnutie şi-a ridicat glasul în
mijlocul adunării şi a spus: „Nu puteţi impune un asemenea jug intolerabil
cinului preoţesc! Cinstită fie nunta întru toate şi patul nespurcat! Prea
multa voastră asprime va aduce mai mult rău Bisericii, decât bine; căci nu toţi
se vor putea ţine de aceste legi, care cer o înfrânare absolută, şi mulţi vor
ajunge să-şi pângărească fecioria lor şi a femeilor lor. Prin Taina Cununiei,
legăturile trupeşti dintre bărbat şi femeie rămân feciorelnice. Ajunge deci
dacă doar cei care sunt înălţaţi în cinul preoţesc fără a se fi căsătorit, să
nu se mai căsătorească după hirotonie; dar nici un preot nu trebuie despărţit
de femeia cu care s-a căsătorit legitim, pe când era încă laic” Părinţii au
aprobat în unanimitate cuvintele pline de înţelepciune ale lui Pafnutie.
Întotdeauna, Părinţii Bisericii s-au arătat foarte neîncrezători faţă de orice
exces. Pe de altă parte, aceste canoane arată clar că cele pe care Dumnezeu
le-a creat sunt bune şi că a te ţine departe de ele din scârbă sau chiar din
evlavie e complet fals din punct de vedere spiritual. Învăţătura Părinţilor
arată foarte clar: căutarea plăcerii prin împreunare trupească este
legitimă în sine şi nu e un păcat. în acelaşi timp însă, cum Apostolul scrie
că: „femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul
nu este stăpân pe trupul său, ci femeia” — ni se arată două lucruri: mai întâi
că soţii nu se pot refuza unul pe altul, atunci când unul dintre ei îşi exprimă
dorinţa de celălalt. Dar în al doilea rând fapt ce vine ca o echilibrare a
celui de mai înainte — că fiecare trebuie să fie foarte atent cu ce-lălalt şi
că, de fapt, dacă despre refuz nu poate fi vorba la modul absolut, soţii
neaparţinându-şi sieşi, ci unul altuia, au totuşi obligaţia de a căuta şi
stabili împreună momentul respectiv, în aşa fel încât să corespundă
disponibilităţii interioare a fiecăruia. Aici e unul dintre punctele esenţiale
ale sărbătorii celei mai intime din viaţa cuplului, pe care cei doi o pot
umple, dar şi goli de frumuseţe şi de har dumnezeiesc. Pentru că foarte uşor se
poate cădea într-o adevărată tiranie sexuală, absolut intolerabilă. Sfatul
Apostolului nu e exprimat în afara celor ce ţin de Taina căsătoriei. Or, tirania
sexuală, prin care unul dintre cei doi îşi impune voia sa celuilalt, fără
consimţământul adânc al acestuia, e cu totul în afara Tainei.Tirania sexuală
apare deci din momentul în care unul dintre cei doi îşi satisface propriile
dorinţe şi, uitând de existenţa celuilalt, nu mai caută şi împlinirea
dorinţelor acestuia. Căsnicia, în modul ei de exprimare erotic, este
feciorelnică atâta timp cât se manifestă în iubirea harică a dăruirii de sine
şi a setei de celălalt. Dar tot în sânul căsniciei pot răbufni, sub aparenţa
aceloraşi acte, por-niri pornografice, ipocrite, venale.Actul trupesc, dacă e
trăit ca o distracţie şi nu ca expresie intimă şi erotică a iubirii profunde,
cade în păcatul pornografiei. De altfel, o asemenea ,,unire” chiar îi
desparte pe cei doi, care vor căuta curând prin alte părţi, aiurea, alte şi
alte „distracţii” sau tocmai iubirea dispărută dintre ei. Ipocrizia apare
atunci când unul dintre cei doi se refuză sistematic celuilalt şi, chiar fără
vreun act trupesc, ajunge să trăiască de unul singur tot soiul de fantasme
erotice.Nu e vorba decât de o falsă curăţie în acest caz, foarte periculoasă,
pentru că în cele din urmă nu rodeşte în afara păcatului. Desigur, fantasmele
de care am amintit nu sunt neapărat evident sexuale, carnale, ci se pot
manifesta şi sub forma unei atracţii fals spirituale resimţită pentru
altcineva. E o formă de angelism care ascunde patimi deosebit de periculoase. Problema
e foarte complexă pentru că, de cele mai multe ori, doar unul dintre cei doi
soţi — şi cel mai frecvent e cazul bărbatului, dar nu în mod exclusiv — îl
doreşte mai des, şi legitim, pe celălalt. Dar aici lucrurile trebuie să fie
clar înţelese: nu înseamnă că acela care trăieşte dorinţe mai puţin intense sau
mai rare ar fi mai curat, mai pur decât celălalt!În aceste cazuri, aproape
întotdeauna e vorba exclusiv de chestiuni ce ţin de firesc, de ordinea naturii.
Dar se poate întâmpla şi ca unul dintre cei doi să fi trecut deja pe o treaptă
mult mai înaltă spiritual decât celălalt — cazul e însă deosebit de rar. Numai
că acest caz, chiar dacă e excepţional, ridică în fapt cele mai puţine
probleme, pentru că soţul care deja ,,nu mai trăieşte în lume” are pentru
celalalt adevărata iubire şi va fi întotdeauna inspirat de Duhul Sfânt, pentru
a se uni cu soţul sau cu soţia în mod real, fără false reţineri, suspine sau
judecăţi. Nu trebuie să uităm că demonii trăiesc în abstinenţă, fără a cunoaşte
ispitele cărnii, şi că o falsă feciorie, însoţită de judecăţi la adresa
„mediocrităţii spirituale” a celuilalt, sunt cel mai adesea alibiul unei iubiri
care se stinge. în realitate, de cele mai multe ori e vorba, în astfel de
cazuri, de o simplă diferenţă — naturală de ritm, în privinţa dorinţei de
celălalt. Astfel că acela care îşi doreşte mai mult trebuie să-şi amintească şi
să ţină seama că împreunarea aceasta e sărbătorirea unei comuniuni adânci cu
celălalt şi nici pe departe simpla satisfacere a unui instinct.Întotdeauna,
deasupra acestei împreunări, se află harul divin. Sigur că nimic nu-l împiedică
să-şi exprime dorinţa, dar ca o chemare, ca o invitaţie, niciodată ca pe un
ordin sau ca pe o obligaţie impusă celuilalt. Iar acesta din urmă, să caute să
afle, prin rugăciune şi nu altfel, care ar putea fi voia lui Dumnezeu. Cel mai
bine e atunci când cei doi se roagă împreună. Ştiu că pe unii îi şochează
limbajul şi felul în care pun problema. Dar de ce ar fi absentă voia lui
Dumnezeu dintr-un act care, în realitate, pentru marea majoritate a oamenilor,
e deosebit de important şi ale cărui consecinţe şi traumatisme, dacă e trăit
rău, sunt atât de grave?! Căutarea voii lui Dumnezeu în unirea intimă e
importantă, dar trebuie să nuanţăm puţin: voia lui Dumnezeu nu hotărăşte
singură, decât în cazuri cu totul excepţionale, cum ar fi cel al lui Ioachim şi
al Anei, momentul precis al actului trupesc, ci se exprimă în manifestarea lui.Ceea
ce înseamnă că Dumnezeu binecuvântează orice ,,unire”, câtă vreme e săvârşită
în iubire adevărată, cu bună înţelegere şi întru dăruire de sine reciprocă. Să
nu uităm că Biserica ortodoxă nu cere înaintea euharistiei doar un post
alimentar, ci şi unul sexual. Dar aici postul nu implică dispreţul faţă de cele
de la care opreşte, ci oferă posibilitatea păşirii spre o treaptă superioară.Deci
dacă unul dintre cei doi membri ai cuplului îi impune celuilalt propria voinţă,
fie de împreunare, fie de feciorie, se îndepărtează evident de la voia lui
Dumnezeu şi din Taina Cununiei. În profunzimea ei, împreunarea intimă e o
şcoală a renunţării la voia proprie, în folosul iubirii de celălalt. Din
nefericire, şi mai ales în cazul bărbaţilor, acest act e cel mai adesea
întunecat, pentru că se exprimă printr-o dorinţă ,,incontrolabilă”, sub forma
credinţei într-un soi de drept medieval de posesiune absolută, rezultat de pe
urma trecerii printr-un ritual, căsătoria, prin care femeia a fost cumpărată de
la părinţii ei, asemenea unui obiect.Ce cumplită desfigurare a iubirii şi a
dăruirii de sine! Ce sfâşiere a misterului! Comportându-se astfel,
bărbatul poate ajunge să-şi violeze literalmente soţia. Iar asemenea fapte
sunt păcate foarte grave şi pot răni căsnicia atât de adânc, până la
distrugere. Or, în mod normal, cel care doreşte mai mult trebuie să-şi ofere
dorinţa sa celuilalt, nu să i-o impună. Iar dăruirea se poate exprima şi prin
renunţare.La fel şi invers, după o rugăciune împreună, celălalt se poate dărui
cu puterea iubirii care lucrează în el, chiar şi fără dorinţă, într-un elan de
iubire, în elanul plin de tandreţe al dăruirii de sine. Pentru că actul
împreunării intime poate aduce, e incontestabil, multă mângâiere celui care
trece printr-un necaz sau printr-o încercare: acesta poate regăsi în chipul
celuilalt, care i se revelează în sânul unirii, pacea şi liniştea pierdute.În
general, rugăciunea poate chiar să însoţească şi să urmeze, nu doar să
preceadă, unirea intimă. Căci, prin această relaţie atât de tainică, dacă în
cuplu sunt probleme, iar dăruirea reciprocă e inspirată şi dorinţa regăsită,
bărbatul şi femeia se întâlnesc şi se contopesc în chiar sânul comuniunii
harismatice a Cununiei. Feciorelnic, ei îşi unesc trupurile în chiar aceeaşi
mişcare de comuniune care le uneşte sufletele. Astfel, prin această
unitate ascunsă, sufletul lor Îl slăveşte pe Dumnezeu, iar rugăciunea împreună
devine mult mai profundă.În momente de mare dificultate din viaţa unuia dintre
cei doi, nimeni nu poate contesta faptul că Dumnezeu revarsă mult har prin
această unire feciorelnică din Taina Căsniciei. Şi i-aş ruga pe toţi cei care
se simt şocaţi de cele spuse, să reflecteze asupra cuvintelor Apostolului Pavel
care îndeamnă, aşa cum am văzut mai sus, ca „cinstită să fie nunta întru
toate şi patul nespurcat”.Dacă unirea dintre bărbat şi femeie e cinstită şi
nespurcată, aceasta nu e de la ei, ci de la Dumnezeu, Care singur e izvorul
cinstei şi nespurcăciunii. Astfel, unirea intimă e înfăptuită întru
sfinţenie şi har, primind chiar curăţia dumnezeiască şi preţiosul nume de dar
ceresc. De aceea, nici darul mângâierii duhovniceşti nu lipseşte din ea şi, la
fel cum Dumnezeu trece adesea, în viaţa împreună, prin celălalt, pentru a-i
lumina, îndrepta şi face să înainteze pe cei doi, bineînţeles că tot aşa, în
anumite cazuri, Domnul îşi dăruieşte mângâierea prin curăţia unirii trupeşti,
căci tocmai această unire El o înzestrează cu tot ce e mai de preţ, pentru ca
ea însăşi să devină de cinste, şi cu tot ce e mai curat, pentru ca ea însăşi să
devină curată: o înzestrează, adică, din plin, cu har, care e pace, bucurie,
iubire şi mângâiere. Taina Sfântă a cununiei, adică harul care lucrează prin ea
e prezent şi în patul nupţial: de aceea e patul feciorelnic, curat, nespurcat
şi de cinste.O altă problemă care priveşte viaţa intimă a cuplului şi despre
care trebuie vorbit în termeni clari e înţelegerea
fizică. Dar şi această expresie, chiar dacă e destul de modernă, e cum nu se
poate mai ambiguă, pentru că relaţiile dintre bărbat şi femeie nu sunt
animalice. Nici la fel de actuala sintagmă de „înţelegere sexuală” nu e deloc
satisfăcătoare, pentru că nu ţine seama de nimic din ce vine spre această
înţelegere dinspre partea sufletului. Şi tocmai aportul sufletului, despre care
se vorbeşte astăzi atât de puţin, e cu adevărat fundamental.Se poate întâmpla
ca un bărbat şi o femeie să se cunoască trupeşte din spirit de aventură, deci
nu în cadrul unei relaţii durabile, şi să reuşească o juisare fizică împreună.
La fel, se poate întâmpla şi ca un bărbat şi o femeie să se iubească, să se cunoască
şi chiar de la începutul relaţiei lor intime să se bucure de înţelegere fizică.Dar
sunt două cazuri fundamental diferite. În al doilea, e vorba despre
recunoaşterea celuilalt în realitatea sa tainică, dar reală, adevărată; despre
o descoperire plină de mister a ceva ce depăşeşte fiinţa cunoscută a fiecăruia
dintre membrii cuplului. Sufletul face trupul să vibreze, iar trupul se avântă
la unison cu dorinţa de comuniune a sufletului, asemenea fulgerului care
străluceşte pentru o clipă în mijlocul nopţii, luminând şi revelând totul. E
fundamental diferit de tot ce poate aduce spiritul de aventură, atât de curent
în vremea noastră.Aici găsim, fără îndoială, o înţelegere psihică între cele
două fiinţe care izbutesc să atingă o anume înţelegere sexuală, dar e o
înţelegere foarte provizorie şi datorată exclusiv faptului că s-au întâlnit
într-un moment precis al existenţei lor, când între ele se putea stabili o
asemenea adecvare. Dar cum nu au în vedere evoluţia, înălţarea împreună,
întotdeauna vor ajunge să se despartă. Iar dacă, din întâmplare, se hotărăsc
totuşi să trăiască împreună, se vor lovi toc-mai de problema despre care vorbim.
Chiar şi fără a ne propune să studiem în speţă toate cazurile, putem spune,
totuşi, că problema e întâlnită în cazul multor cupluri căsătorite. După o
anumită perioadă de timp, cei doi intră într-o lungă şi penibilă etapă a vieţii
lor, în care armonia vieţii intime pare să fi dispărut cu totul. Trebuie deci
ştiut că, dacă la începutul relaţiei intime, cei doi au cunoscut o armonie,
aceasta nu a fost decât arvuna a ceea ce cuplul va trăi cu adevărat, după
edificarea armoniei psihice şi spirituale.În fond, între suflet şi trup nu
există nici o dihotomie. Sufletul nu e separat de trup, în relaţia intimă
trăită în sânul căsătoriei. E absurd să vorbeşti despre o înţelegere fizică,
separat de o înţelegere spirituală! în căsnicie, relaţia sexuală e oglinda
perfectă a relaţiei spirituale dintre cei doi. Iar patul nunţii e feciorelnic
şi ne-spurcat tocmai pentru că exprimă armonia spirituală profundă dintre cei
care se unesc chiar în sânul comuniunii harice a căsniciei, binecuvântată şi
sfinţită de Dumnezeu.Fecioria şi curăţia vin din inimă şi se exprimă prin trup, la
fel cum şi pornografia tot din inimă iese şi tot prin trup se exprimă: „omul
cel bun din comoara lui cea bună scoate afară cele bune16, pe când omul cel
rău, din comoara lui cea rea scoate afară cele rele”17 — ne învaţă Mântuitorul.
Un pat de nuntă nespurcat, după cuvântul Apostolului, e un pat de nuntă ai
cărui soţi au primit, în viaţa lor spirituală comună, harul curăţiei şi al
fecioriei, care se revarsă din belşug peste cei uniţi prin Taina Cununiei.Astfel,
pe măsură ce soţii îşi adâncesc dimensiunea interioară a harului unităţii, ei
ating diferite trepte ale relaţiei lor intime, care mărturisesc despre aceeaşi
co-muniune dintre suflet şi trup despre care vorbeşte şi rugăciunea rostită în
timpul săvârşirii Tainei Cununiei: „Dă-le lor […] bună înţelegere sufletească
şi trupească”. Dacă Dumnezeu însuşi acordă această bună înţelegere, atunci, cu
adevărat, putem spune despre ea că e harică, adică strâns legată de harul
comuniunii, prezent în Taina Cununiei.Şi aceasta înseamnă că actul de iubire,
trăit şi săvârşit în cadrul căsătoriei, asemenea tuturor celorlalte fapte ale
vieţii conjugale, izvorăşte direct din Taină, deci din harul necreat, şi nu
numai din energiile omeneşti. E vorba aici despre tainica sinergie, conlucrare,
dintre energiile divine, necreate, şi energiile umane, create. Dacă ar fi
altfel, nu s-ar mai putea pune problema nespurcăciunii patului. Pentru că
nespurcăciunea vine numai prin har.Energiile umane sunt trecătoare şi supuse
stricăciunii. Astfel, acordul dintre suflet şi trup e unul dintre semnele
comuniunii profunde dintre cei doi soţi, cărora Dumnezeu le dăruieşte arvuna a
ceea ce vor dobândi mai târziu, atunci când comuniunea lor spirituală va fi
pecetluită. Numai înţelegere fizică, sin-gură, nu există. Există o comuniune
spirituală, care se întrupează în relaţia intimă. Curăţia acesteia provine din
faptul că cele două suflete, unite prin iubire, care e un har necreat al lui
Dumnezeu, se avântă unul spre celălalt într-o întâlnire tainică, pe care o
sărbătoreşte, atunci, întreaga lor fiinţă, trup şi suflet.Să nu uităm că omul
nu e doar suflet, ci trup şi suflet, care primesc harul Duhului Sfânt. Cum
să ajungi serios şi durabil la o înţelegere intimă, dacă o separi de strădania
edificării comune a cuplului, de o viaţă spirituală împărtăşită, de efortul
dăruirii de sine, de un act de iubire adevărat, prin care „vor fi amândoi un
trup” şi „un suflet”? Istoria lui Tobie exprimă foarte bine această
realitate a vieţii spirituale din căsnicie. Sara, logodnica lui Tobie, mai
fusese peţită înaintea lui de şapte bărbaţi, care muriseră cu toţii în noaptea
nunţii, îndată ce au intrat la ea.Dar îngerul Rafael îi descoperise lui Tobie
că era vorba despre lucrarea unui demon, Asmodeu, ee-i ispitea pe bărbaţii care
veneau la Sara, să nu caute decît plăcerile trupeşti. Astfel, aceştia voiau să
se unească mai întâi trupeşte cu Sara şi de abia apoi sufleteşte. Rafael îl
sfătuieşte deci pe Tobie să înceapă printr-o rugăciune împreună şi prin
sfinţirea camerei cu inima şi ficatul peştelui, arse liturgic.Tobie ascultă şi,
după ce săvârşeşte sfinţirea camerei, se roagă împreună cu Sara: „Binecuvântat
eşti Tu, Dumnezeul părinţilor noştri, şi binecuvântat este numele Tău cel sfânt
şi slăvit întru toţi vecii! Să te binecuvânteze pe Tine cerul şi toate
făpturile Tale! Tu ai făcut pe Adam şi Tu ai făcut pe Eva, femeia lui, pentru
a-i fi ajutor şi sprijin, şi din ei s-a născut neamul omenesc. Tu ai zis: «Nu
este bine să fie omul singur; să-i facem un ajutor asemenea lui». Şi acum,
Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată.
Binevoieşte deci a avea milă de ea şi de mine şi a ne duce împreună până la
bătrâneţe. Şi a zis şi ea cu el: Amin„Astfel, Tobie aşează comuniunea
spirituală înaintea celei trupeşti, care doar o pecetluieşte pe cea dintâi.
Rugăciunea care precede unirea intimă (şi pe care bărbaţii dinaintea lui Tobie
nu o săvârşiseră încă din prima noapte) arată clar necesitatea de a fi unit
spiritual, de a fi re-născut împreună din Duhul Sfânt, pentru a dobândi o
relaţie intimă dreaptă, care să depăşească nivelul simplelor pofte trupeşti.Tobie
şi soţia lui aşteaptă să fie uniţi spiritual, înainte de a se cunoaşte
trupeşte, prin rugăciune şi prin har. Trupul nu trebuie lăsat să tiranizeze
sufletul, ci trebuie supus acestuia. Dorinţa de unire spirituală trebuie să fie
mai puternică şi să antreneze sufletul, supunându-i dorinţa trupească: în
realitate, aşa se împlineşte modelul sinergiei divine. Dorinţa nu trebuie să
rămână un instinct, ci trebuie conjugată cu iubirea harică a cuplului, cu
dăruirea de sine şi cu respectul total faţă de celălalt.Căsătoria nu e doar o
modalitate care oferă dreptul la act intim, ci e o Taină care dăruie harismatic
posibilitatea ca relaţia aceasta să devină nespurcată. De aceea insistă
Apostolul, spunând că ,,cinstită să fie nunta întru toate şi patul nespurcat”,
şi arată prin aceasta harul căsniciei, dar şi libertatea fiecăruia dintre cei
doi de a o trăi astfel. După cum se vede şi din istoria lui Tobie, desfrînarea,
fornicaţia e dorinţa excesivă, neînfrânată, nesupusă unei iubiri adevărate,
care e dăruire de sine; e o relaţie tiranică, în care unul îl stăpâneşte pe
celălalt, fără a mai căuta comuniunea spirituală. Comuniunea spirituală se
situează pe două planuri. Primul este al disponibilităţii interioare a celor
doi spre unire intimă, manifestată într-un mo-ment privilegiat, în faţa lui
Dumnezeu: pentru a o recunoaşte, e nevoie de intuiţie reciprocă şi de comunicare.
Şi e necesar să descoperim aceste momente atât de importante pentru viaţa în
doi, pentru că atunci de abia, fiecare îl vede pe Hristos în chipul celuilalt.
Orice tentativă de unire în afara unei asemenea comuniuni, din simplă dorinţă
sau obişnuinţă, nu e de folos duhovnicesc fiinţei spirituale a cuplului.O unire
dreaptă, „cu inimă curată” — cum zice Tobie — e aducătoare de mari roade
duhovniceşti. Al doilea plan, inseparabil de primul, dar care îşi află
înaintarea în armonia vieţii intime, e îndelunga şi anevoioasa construcţie în
doi a casei spirituale a amândurora: dacă cei doi nu sunt angajaţi într-o
astfel de lucrare, totul e în zadar.Atât cinstea nunţii cât şi nespurcăciunea
patului se regăsesc foarte exact aici. Numai că nici cinstea nunţii şi nici
nespurcăciunea patului nu sunt date celor care trăiesc Taina Căsătoriei spre a
nu fi cultivate, ci tocmai spre a fi cultivate printr-un comportament spiritual
drept. în viaţa spirituală, harul, fără efortul inimii, nu dă nici un rezultat.
E asemenea talantului îngropat cu bună ştiinţă. Dar şi efortul, lipsit de har,
e inutil. Căci aici se lucrează în absenţa talantului. Deci în gol.În Taina
Sfântă a Căsniciei, relaţia intimă e oglinda exactă a celor mai adânci relaţii
spirituale ale cuplului. Frumuseţea şi reuşita ei depind de comuniunea pe
care o împărtăşesc soţul şi soţia. Nu poate fi vorba de separaţii artificiale
între diversele planuri ale unei căsnicii. Hristos a îngrijit întotdeauna atât
trupul, cât şi sufletul, la un loc. De ce să rupem, tocmai prin căsătorie, ceea
ce e atât de profund unit? Dacă unirea dintre două suflete poartă semnele
iubirii, ale dăruirii de sine, cum s-ar mai putea situa întâlnirea lor intimă
în afara acestei iubiri, în afara dăruirii de sine?E adevărat că, aici, trupul
nu face decât să-şi trimită propriul „sine”. Cei doi îşi trimit „şinele”
sufletelor, să trăiască iubirea la unison. în căsătorie, erotismul se opune
pornografiei. Erosul tainic al actului nupţial depăşeşte simpla juisare. Nu poate
fi vorba de adevărată juisare în singurătate: o asemenea juisare onanistă e
decepţionantă şi plină de tristeţe, pentru că e egoistă. Juisarea trupească nu
e nici scopul şi nici dovada relaţiei aşa-zis „sexuale”. E doar manifestarea,
uneori doar intuirea unei întâlniri care se petrece într-un plan mult mai
profund, spiritual, duhovnicesc chiar, al celor două fiinţe care se iubesc. E
planul sinelui, care depăşeşte planul trupesc şi, în acelaşi timp, îl
transfigurează. Antinomic, atunci când bărbatul şi femeia ajung împreună la o
armonie în viaţa lor intimă, înseamnă că au ajuns deja la hotarul unui plan
mult mai elevat, în care aceasta poate fi depăşită, fără a fi nesocotită sau
dispreţuită. Atunci, omul atinge acel punct tainic, al unui timp şi al unui
spaţiu, care îl desprinde pentru o clipă de lume. A vorbi despre „juisare”,
despre „căutarea plăcerii”, nu e doar o limitare foarte simplistă a relaţiei
intime din cadrul cuplului, dar e şi un fel de plafonare la nivelul alfabetului,
însoţită de refuzul de a înţelege că alfabetul ajută la construirea de cuvinte
cu sens, care permit oamenilor să se înţeleagă.Juisarea nu e un scop, nici un
mijloc, ci e un fel de limbaj ce răsună din cele mai adânci profunzimi ale
celor două fiinţe alese, care îşi sărbătoresc împreună comuniunea. Iar
non-juisarea e semnul unor probleme, de rezolvat în vederea împlinirii acestei
comuniuni. Neputinţa, frigiditatea etc. sunt limbaje care se cer înţelese şi nu
motive de culpabilizare morbidă sau semne de non-virilitate ori de
non-feminitate. La fel, culpabilizarea juisării şi limitarea unirii, de
exemplu, la reproducere, e refuzul unui limbaj, prin scindarea artificială a
sufletului de trup, ceea ce duce la împiedicarea dezvăluirii, prin chipul
celuilalt, a tot ceea ce cuvintele omeneşti sunt incapabile să transmită, iar
sufletul să discearnă.
·
Milan Kundera: "Dragostea nu se
manifestă prin dorința de a face dragoste (această dorință se aplică la un
număr nesfârșit de femei), ci prin dorința somnului în doi (dorință ce se
referă la o singură femeie)".
·
Novalis: Senzualitatea este pentru
dragoste ce este somnul pentru viață."Orgiile sexuale au reprezentat o
parte firească şi importantă din viaţa oamenilor antici. Erau festivaluri
anuale la care participau sute de mii de persoane, cu o viaţă absolut normală,
dar care se lăsau pradă plăcerilor şi perversiunilor cu cea mai mare
lejeritate. Au fost şi cazuri excepţionale de perversiuni atât de atroce încât
ne este greu să ni le imaginăm astăzi. Deşi mulţi consideră timpurile moderne,
o eră al libertinajului sexual, în realitate, oamenii secolului XXI pot fi
consideraţi pudici în comparaţie cu popualţiile lumii antice. Sexul a jucat un
rol deosebit de important în istoria umanităţii. Nu doar prin funcţia sa
reproducătoare menită să perpetueze specia sau prin plăcerile oferite. Sexul a
fost ritualic, a creat o comuniune între oameni şi zei, a simbolizat geneza şi
în acelaşi timp a fost un mod de socializare între largi comunităţi umane. Încă
din paleolitic omul a practic orgii sexuale fără inhibiţii şi s-a dedat fără
ruşine plăcerilor. Încă de acum 40.000 de ani, există dovezi ale pornografiei
dar şi al satisfacerii plăcerilor sexuale. În istorie au rămas însă câteva
exemple de orgii anuale, oficiale, considerate absolut normale de populaţiile
lumii antice. Cea mai mare orgie sexuală din zona Mediteranei Una dintre cele
mai mari orgii sexuale documentate în istoria lumii avea loc anual în Egiptul
antic. Mai precis, în oraşul Bubastis. Astăzi pe locul acestuia oraş antic, de
acum aproximativ 3000 de ani se află localitatea egipteană Zagazig. Bubastis se
afla pe malurile Nilului şi era mai degrabă un oraş cultic, dedicat zeiţei
Bastet. Această zeitate era reprezentată ca o femeie cu cap de pisică şi era
protectoarea sexului, sarcinii şi familiei printre altele. Fiind dedicat unei
zeiţe a sexului, Bubastis era un adevărat paradis sexual, măcar odată pe an.
Mai precis, la Bubastis era organizat un festival anual, unde veneau sute de
mii de oameni, doar pentru a bea şi a face sex în grup.Conform specialiştilor,
în luna mai atunci când era sărbătorită zeiţa Bastet, peste 700.000 de oameni
veneau la ”Casa lui Bastet” pentru a se distra. Femei şi bărbaţi, din toate
clasele sociale, după ce lăsau copiii acasă, cu bărci pline ochi, veneau pe Nil
şi intrau în portul templului. Încă de pe drum, femeile dansau şi cântau iar
bărbaţii aruncau vorbe deocheate şi făceau gesturi promiscue. Odată ajunşi la
Bubastis, cei prezenţi onorau zeiţa, făceau sacrificii şi rugăciuni iar apoi
începea orgia generală. Se beau cantităţi mari de vin şi mai apoi se făcea sex
în grup, la întâmplare. Herodot, poveşteşte despre festivalul de la Bubastis.”Când
egiptenii călătoreau la Bubastis, o făceau în felul următor. Bărbaţii şi
femeile navigau pe Nil împreună, iar în fiecare barcă erau mai multe persoane
de sexe diferite. O parte a femeilor scoteau sunete cu nişte zornăitori, în
timp ce unii bărbaţi cântau la fluiere întreaga călătorie. Ceilalţi cântau şi
băteau din palme. Când ajungeau într-un oraş, trăgeau la mal iar o parte a
bărbaţilor strigau şi tachinau femeile, în timp ce unele femei îşi ridicau
fustele. Şi unii şi alţii dansau şi se apucau de buclucuri. Când ajungeau însă
la Bubastis, participau la un festival cu mari daruri şi sacrificii, şi se bea
mult vin. Era obişnuit ca femeile şi bărbaţii, dar nu şi copiiii să se adune
acolo în număr mare, poate 700.000, aşa cum spun oamenii locului”, scria
Herodot. Primăvara, vinul şi sexul Mult mai cunoscute sunt orgiile antice
greceşti. Acestea erau considerate, mai ales în Atena, o practică pefect
normală. De multe ori bărbaţii burlaci sau căsătoriţi, nu şi femeile,participau
la orgii fie în bordeluri, fie în casele unde aveau loc petreceri şi erau
chemate prostituate. Existau însă un festival anual, pan-elenic, care aduna, la
fel ca şi cel dedicate zeiţei Bastet în Egipt, numeroşi participanţi. Era vorba
bineînţeles despre Dionysus, considerat un soi de zeitate străveche, care avea
rădăcini în cultul fertilităţii şi fecundităţii. Dyonisos, cunoscut mai ales ca
un zeu al vinului şi sexului, era însă mai mult decât atât. Era un zeu al
secretelor, al renaşterii şi al redescoperirii sinelui, unul dintre cele mai
misterioase culte ale istoriei. Era şi un zeu al eliberării spiritului de toate
condiţionalităţile sociale şi fizice.Adoratorii lui Dionysus se adunau cu
ocazia Echinocţiului de Primăvară pentru a-l sărbători. Aveau loc iniţieri
misterioase, ritualuri secrete şi sacrificii. Totodată era un festival al
destrăbălării totale. Era eliberate de orice, inclusive de norme sociale.
Participanţii consumau cantităţi uriaşe de vin sau substanţe halucinogene
aducându-I pe adoratori în pragul nebuniei şi intoxicării. Era o frenezie
general care ducea la eliberarea totală de normele sociale şi întoarcea la
sine. În timpul consumului de stupefiante şi vin se spunea că spiritual lui
Dionyssus sălăşluia în cei adunaţi să-l venereze. O parte importantă a
sărbătorilor dionisiace erau orgiile sexuale generalizate.Erau ritualuri care
aveau loc noaptea şi sute de oameni făceau sex în orgii publice în apropierea
peşterilor din care se spunea că va ieşi Dionysus. Prima zi era a Maenads,
nişte femei care luau substanţe halucinogene şi plecau la vânătoare. Se
întorceau şi sfâşiau animalele cu dinţii şi mâinile goale, mâncându-le de vii,
crude. A doua noapte era a nimfelor, atunci petrecându-se în fapt orgiile
sexuale. Acel moment marca renaşterea naturii şi fecundarea pământului. De
altfel numeroase reprezentări pe ceramic, mai ales, în lumea Greciei Antice,
arată modul în care aveau loc aceste partied de sex în grup, fie între bărbaţi
şi femei, fie doar între bărbaţi sau doar între femei.Orgiile publice din
capitala lumiiÎn jurul anului 200 îHr, romanii au adoptat, cultul Dionisiac. Pe
vechiul zeu grec l-au numit Bacchus şi l-au îmbrăţişat cu multă evlavie. I-au
dedicate de altfel trei festivaluri pe an. În unele zone, romanii au devenit
atât de pasionaţi de cultul bahic, încât îl onorau lunar. Evident pe Bachus
nu-l puteau onora decât cu băutură în exces şi sex. Istoricul roman Titus
Livius, a scris despre aceste festivaluri ale vinului şi sexului la roman.
Livius spunea că în fiecare an, de trei ori, avea loc Bacchanalia, festivalul
dedicate zeului vinului şi al plăcerilor. La el participau doar bărbaţii şi
femeile care se abţinuseră de la sex măcar cu 10 zile înainte de festivităţi.Evident,
în cadrul festivalului, abstinenţa era interzisă, indiferent de sex. Se
consumau cantităţi uriaşe de băutură şi avea loc orgii în plină stradă. Romanii
au devenit atât de pasionaţi de aceste sărbători încât lucrurile au degenerate
rapid. Erau organizate prea des, lunar, iar destrăbălarea publică atinsese cote
de neimaginat. Pe lângă vin erau consummate substanţe halucinogene iar orgiile
erau aproape violuri în masă. Erau deasemenea şi orgii homosexual. Din cauza
beţiei şi a intoxicaţiei cu substanţe halucinogene s-a ajuns şi la numeroase
crime, cu autorii greu de prins sau de identificat. Tocmai de aceea Senatul
roman a interzis aceste festivaluri. Şi nu fiindcă ar fi respins orgiile
sexuale sau beţia, ci din cauza infracţiunilor comise şi a mulţimilor care
scăpau de sub control. În ilegalitate, orgiile au continuat nestingherite. În
anul 186 îHr, Senatul a început epurarea adoratorilor lui Bachus. Nu mai puţin
de 7000 de oameni au fost executaţi, adică un mai bine de 1% din populaţia
Romei. Inclusiv împăraţii romani precum Caligula, Tiberius sau Nero au fost
orgiastici înrăiţi cu pasiuni sexuale bolnave."
·
Oana Moraru: "Mai multe informații
despre sex și sexualitate în școală e un minim început pe calea reintegrării
unei părți demult decupate din umanitatea noastră. În numele religiei, al
ordinii patriarhale, omul a pierdut una dintre cele mai puternice surse de vitalitate.
Reprimarea sexualității nu este morală. După cum exprimarea ei nu este
depravare. Un om care și-a integrat natural energia sexuală, fără rușini și
vinovății băgate în cap de la 2 ani, este un om discret cu propriul corp,
armonios și fluid. Nu intră în jocul pradă-prădător, nu este exhibiționist, nu
pierde ușor contactul cu propriile emoții. Teama de a vorbi copiilor despre sex
este teama de a ne întâlni cu noi înșine. Schilodiți în cele mai naturale forme
de autocunoaștere și acceptare, vânturăm acum niște steaguri ideologice
ridicole, care nu ne acoperă deloc fundul, așa cum vrem să credem. Cele mai
dramatice surse de conflict, discriminare, agresivitate, posesie, bias,
anxietate, promiscuitate și violență vin dinspre o umanitate care și-a negat,
de câteva sute de ani buni, sexualitatea. Cu un singur lucru avem dreptate să
ne fie teamă. Nu cred că avem oameni suficient de eliberați și conștienți ca să
le vorbească generațiilor de astăzi despre sex. Avem o armată de experți
inhibați, încrâncenați și, probabil, în suferință mare cu propriul corp. Ceea
ce i-a determinat să devină mari lupi moraliști. Lupi pregătiți să perpetueze
aceeași paradigmă a suferinței, a prădătorului însetat și reprimat. Discuțiile
despre cum să NU vorbim despre sex în școală sunt, culmea, discuții
hipersexualizate, indecente și revelatoare ale deviațiilor suferite de
intelectul nostru sărit ca o așchie stingheră, departe de corp și de viața din
el".
·
Octavia Herta: ”Sexul, ca si hrana, ne
mentine in bucla de reproducere, activand glande si hormoni specifici, care ne
injecteaza la nivel mental cu stimuli prin care gandim si actionam pentru lumea
iluzorica. Sigur, sexul e fain, orgasmele nemaipomenite, dar.. daca vrei sa te
trezesti la realitate, cartea cu binele si raul, placerea si durerea, trebuie
pusa deoparte, si trebuie sa iti revii la natura ta reala. Cautand placerea vei
avea mereu si durere. Reducerea,renuntarea la consumarea sexuala si placerea
fizica te va umple de o stare pe care o aveai doar atunci cand erai copil, o
stare de potentialitate pura, in care multe din usile lumii exterioare si
interioare se deschid.
·
Radu Gyr: N-ai jindui dupa un colt de
rai,/De n-ai purta un strop de iad in tine.
·
Rita Drumes:
”Dupa ce te casatoresti, faci mult sex si mai putin dragoste! Sexul implica o
acuplare a doua trupuri tensionate, ce creeaza ceva asemanator unui arc
electric, si nu are nimic in comun cu actul iubirii. In actul iubirii, dincolo
de trupuri fierbinti, guri infomentate si maini inclestate, se intalnesc doua
suflete ce rezoneaza, pentru scurt timp, la unison.
·
Robert
DeNiro: „Potrivit unor
cercetari recente, femeile spun ca se simt mai comfortabil daca se dezbraca in
fata unui barbat, decat daca ar face-o in fata unei femei. Aceasta din cauza ca
femeile sunt foarte critice, in timp ce barbatii sunt doar recunoscatori.”
·
Robin
Williams: „Vedeti, problema e
ca Dumnezeu i-a dat barbatului un creier si un penis, dar nu i-a dat suficient
sange pentru a le folosi pe amandoua deodata.”
·
Rodney
Dangerfield: „Bisexualitatea
dubleaza automat sansele de a avea o intalnire sambata noaptea.”
·
S.N. Lazarev: ”Am auzit această
întâmplare cândva, cu mult timp în urmă. Un soț s-a apropiat de soție și a
început să manifeste anumite semne de atenție. Însă, în acel moment, ea era
supărată pe ceva și a rostit o frază: „De ce te-ai năpustit asupra mea precum
un cocoș!..” Soțul s-a supărat, curtoaziile au încetat, soții nu au vorbit timp
de câteva zile. O săptămână mai târziu, ei s-au împăcat, s-au dus la culcare,
dar el nu reușea să facă nimic. Au încercat o dată, de două ori – nu reușea
nimic. Au așteptat o săptămână – nu s-a schimbat nimic. Câteva luni mai târziu,
soții s-au dus la doctor. Acesta l-a examinat pe soț și a spus că este complet
sănătos. S-au întors acasă – în continuare nu reușea să facă nimic. Au apelat
la un alt doctor, care i-a prescris niște pastile, un curs de tratament – cu
toate acestea, nimic nu a ajutat. Atunci doctorul l-a sfătuit pe soț: „Încearcă
în altă parte, cu altă femeie”. Soțul a încercat și a reușit totul. El a
alergat bucuros acasă, la soție, dar cu ea a avut parte iar de un eșec. Un an
mai târziu, ei au divorțat. De ce s-a întâmplat așa? Este vorba despre
faptul că, în timpul actului sexual, subconștientul se deschide, sufletul se
deschide. Omul devine incredibil de vulnerabil și, din acest motiv, orice
umilință sau jignire pe plan sexual este extrem de periculoasă pentru relațiile
conjugale și pentru familie ca atare. Mulți oameni nu cunosc acest lucru și
adesea scuipă unul în sufletul altuia, neînțelegând ce urmări pot să
existe. În plus, nu este voie să se facă sex atunci când nu există bucurie
în suflet. Sexul pur animalic duce la pierderea energiei și la boli. În
momentul în care un bărbat și o femeie fac sex, sufletul lor trebuie să fie pus
în funcțiune, cu alte cuvinte, sentimentul de iubire trebuie să existe în
suflet – în acest mod, omul se deosebește de un animal. Într-adevăr, toate
ființele vii se subordonează aceleiași legi. De exemplu, hamsterii, după cum am
auzit, își aleg partenerul după miros: dacă femelei nu-i convine mirosul
masculului, aceasta nu se va împerechea cu el. Deci, se poate spune că
sufletul, subconștientul, acționează, de asemenea, și la animale. Iar, în cazul
în care hamsterii vor fi totuși împerecheați cu forța, în cazul în care femela
va da naștere de la un mascul al cărui miros nu-i place, atunci ea nu-și va
iubi proprii pui, nu va avea grijă de ei, va fi o mamă rea. Atracția sexuală
pur fizică închide structurile superioare ale sufletului și acestea încep să se
degradeze. Vorbind cu pacienții, studiindu-i, ascultându-le întâmplările, eu
observam întotdeauna unul și același tipar: dacă sexul are o importanță prea mare
pentru o femeie, mai bine zis, plăcerea sexuală, fizică, este mai importantă
pentru ea decât bucuria sufletului – atunci aceasta își pierde interesul pentru
proprii copii și devine o mamă rea. Incapacitatea de a îndeplini regulile de
bază ale actului sexual duce la distrugerea familiei, la o educație greșită a
copiilor și la probleme de sănătate la ambii soți. Energia sexuală,
fizică, trebuie să se transforme în energie spirituală și sufletească. Dacă
acest lucru nu se întâmplă, atunci apare un blocaj în zona ombilicală, energia
fizică rămâne în partea de jos și nu se ridică mai sus. Un surplus al acesteia
atrage după sine probleme. Femeile și bărbații, care fac sex în exces, devin
adesea frigizi și impotenți. În plus, o atitudine greșită față de sex duce la
probleme cu sistemul urogenital. Atunci când bărbatul curtează o femeie, îi
face complimente, iar în timpul actului sexual rostește cuvinte blânde, acest
lucru trezește sentimentele, activează sufletul și ajută la transformarea
energiei sexuale în energie sufletească. Când soții îndeplinesc regulile
actului sexual, acest lucru ajută la păstrarea atât a familiei, cât și a
sănătății având, de asemenea, un efect benefic asupra copiilor...”
·
Sharon
Stone: „Femeile sunt capabile
sa mimeze orgasmul. Barbatii pot mima o intreaga relatie.”
·
Sorin Cerin: ”Subconstientul Omului
transmite ca doar prin sex va putea sa ramana si aceasta cu oasele sale cu tot
in sangele urmasilor sai mentinand viata ce este doar un simplu preludiu al
mortii
·
Sorin Marian/"Sexul e doar tunet.../Dragostea
e tunet,/fulger, ploaie și soare ..."
·
Steve
Jobs: „Prietena mea rade
intotdeauna in timp ce facem sex, indiferent de ceea ce citeste.”
·
Steve
Martin: „Cunoasteti privirea
aceea pe care o au femeile cand vor sa faca sex? Nici eu!”
·
Titianu Catalin: "IUBIREA
înseamnă LIBERTATE. Dacă sexul este tot ce ai, atunci nu ai nimic; atunci ești
un instrument al biologiei, al universului, destinat reproducerii. Ești o
mașină, o fabrică. Dar dacă poți concepe dragostea ca adevăratul tău sine și
dragostea pentru o altă persoană ca o prietenie profundă, ca un dans între două
inimi într-o sincronitate atât de mare încât aproape le face una, nu mai ai
nevoie de altă spiritualitate. Ai găsit o deja.Iubirea te conduce spre
experiența supremă, numită Dumnezeu, numită absolut, numită adevăr. Sunt doar
nume. În realitate, cel mai înalt nu are nume; este fără nume, dar dragostea te
conduce acolo . Dacă te gândești doar la sex și nu ești niciodată conștient de
dragoste, te înșeli complet. Da, vei aduce copii în lume și vei fi nefericit,
vei juca cărți, vei merge la filme, vei urmări fotbal și vei avea experiențe
grozave de inutilitate extremă, plictiseală și un sentiment constant de
anxietate, numit angoasa de către existențialisti. Dar nu vei cunoaște
niciodată adevărata frumusețe a existenței, adevărata tăcere și pace a
cosmosului.Iubirea o poate face posibilă, dar nu uita, dragostea nu are limite.
Iubirea nu poate fi geloasă.Simpla idee că deții pe cineva pentru că îl iubești
este oribilă. A deține pe cineva înseamnă că l-ai ucis și ai făcut din el o
marfă. Poți deține doar lucruri.Iubirea dă libertate. Iubirea înseamnă
libertate."
·
Uma Thurman: ”Când sunt pe scenă îmi
place să fac gesturi și aluzii sexuale, să-i innebunesc pe bărbați, dar în
viața de toate zilele sunt o femeie serioasă.
·
Valeriu Ion Liubici: ”Nu mi baga povesti
cu dame,introdu o si dai tare/Se supara moata mea de cuvinte saturata/Ardeleanca,buna
in toate si a naibii de arzatoare/Ca mi trezea brusc jucatorul de trei ori in
noaptea mare/Si urla,da i ca nu strica,inca o data,inca o data../Ce sa
spun.mica in problema,imi placea,innebuneam/Dadeam cu ciocanul
harnic,zdranganea patul la geam../Acum a nascut iar gemeni,vai de noi,deja am
sase/In patru ani,e durere,sunt si vremuri cacacioase../Ea e buna,ma excita,de
i pun mana brusc pe fese/Imi sparge voinicul slitul ca la primele metrese../Nervul
meu n are odihna,imtra iute in actiune/Si e o pedeapsa dulce ca sa nu ii spun
minune../Ardeleanca,stramta inca,ma tumbeaza imediat/Sa fac echipa de fotbal
daca tot sunt antrenat../Ei nu i place teoria,spune clar ca nu o doare/De as
sta si noaptea toata peste sani si intre picioare../Mi ar place dar..n am
benzina,se termina rezervorul/Si am pana prostului cand lesina puisorul../Noapte
buna,zi placuta,maine imi revine dorul..***De ce m as milogi de tine,nu ti ai
pus iute chilotii/Si ai venit calda din cada, langa mine te ai bagat/Nu dau
bani pe cizme noi cum dau barbatii cu totii/Vino,motato incoace,stau de o ora
excitat../Misca te,lasa din fite,azi n o luam cu poezii/Trecem brusc la
pasiunea ce ne a facut doi copii../Lasa talentele,draga,am pofte de rezolvat/Eu
sunt in fond stalpul casei,intoarce te imediat../Vezi,asa se procedeaza,te
simt,te descurci placut/Da,ti am intalnit si punctul,il ating,mi e cunoscut../Sigur,de
vrei,schimbam stilul, cum iti place/Sunt iuby pe baricada,dau si o
ora..bobarnace/Asta i un razboi al artei si al patimii din sange/Pana ma predau
lupt tare,sa sper ca nu te vei plange/Lasa cizmele,ai zece,iti dau bani sa iei
cartofi/S avem naibii ce manca,nu putem praji pantofi../Iti
promit,vara,desigur,sa ti cumpar niste papuci/Si sa mergi cu ei la plaja sa dea
invidioasele n clabuci../Da si sor ta si cumnata,fufele din cercul tau/Si acum
da mi cateva contre,meritam,ce Dumnezeu..
·
Valeriu Dg Barbu: "nimeni
nu a cunoscut profunzimile singurătății precum Dumnezeu, cum nimeni nu va
cunoaște cu adevărat opusul... sau ale suferinței... iubirea ar fi fost unica
salvare ...dacă nu ar fi fost intens manipulată spre ...actul sexual..."
·
Victor Deleu: ”Da! Individualismul și
socialismul sunt noțiuni contradictorii, dar prețul indicat comportamentului,
bun-rău, nu însemnă că exclude din Viață una din aceste noțiuni. Ambele noțiuni
rămân și, pe rând, se vor manifesta practic în viitor.
·
Virgil Carianopol: ”Cine n-are amintiri
de tânăr,/ O să fie singur mai târziu."
·
Vox Amoris: CUM MĂNÂNCI, AȘA FACI
DRAGOSTE!Există un proverb străvechi care spune: ”Dacă vrei să știi cum face
cineva dragoste, privește-l cu mare atenție când și cum mănâncă.”Cei care se
grăbesc sau mănâncă zgomotos, murdărindu-se pe mâini și chiar pe față, sunt de
regulă persoane cărora nu le pasă aproape deloc de celălalt. Dacă vom privi cu
atenție felul în care mănâncă iubita/iubitul și îl vom asocia cu modul în care
se comportă în timp ce facem dragoste, vom constata că proverbul de mai sus
este perfect justificat.Mai mult decât atât, s-a observat că cei care se
îndrăgostesc și care devin foarte atenți cu iubitul sau iubita, își modifică de
cele mai multe ori spontan chiar și modul de a mânca. Acțiunea de a mânca este
la fel de importantă pentru perpetuarea speciilor ca și actul de reproducere.
Ele sunt într-o strânsă corelație și produc, fiecare în parte, un anumit gen de
plăcere. Dar omul, fiind înzestrat cu inteligență, nu s-a limitat doar la a
mânca și a se reproduce numai în vederea perpetuării speciei umane, ci el a
ridicat pe scara evoluției și a transformat aceste două acte vitale în
adevărate ritualuri, dar și exagerând uneori, a ajuns să le transforme în
scopul principal în viața asta.În acest sens sunt semnificative de menționat
experiențele cu anumite animale cobai: dacă, spre exemplu, doi cobai, un el și
o ea, pereche, sunt ținuți nemâncați, până când sunt aproape gata să moară de
foame, atunci când la un moment dat sunt puși împreună într-o cușcă unde este
și mâncare, primul lucru pe care ei îl fac este să se împerecheze și abia după
aceea mănâncă, chiar dacă sunt aproape morți de foame.Firește că, din păcate,
noi nu putem face întotdeauna dintr-un prânz un ritual. Fiecare dintre noi mai
mâncăm câte un sandwich așteptând autobuzul, dar chiar și atunci trebuie să ne
bucurăm și să fim atenti la gesturile noastre, savurând prezentul.Din orice
prilej de a mânca putem extrage maximul de plăcere, savurând din plin acest act
conștient care ne ajută să ne refacem vitalitatea. De asemenea, nu este deloc
întâmplător faptul că, atât vocabularul pentru mâncare cât și cel pentru amor
este plin de cuvinte franțuzești. Francezii, după cum se știe, le integrează pe
amândouă ca pe un prilej de sărbătoare, aceste acțiuni implicând, în cazul lor,
o ”punere în scenă” plină de plăceri senzoriale. Dacă suntem sănătoși, acțiunea
de a mânca este extrem de plăcută: atunci buzele și limba sunt din plin
stimulate, alături de simțul olfactiv și cel gustativ. La fel și în cazul unei
minunate experiențe erotice: noi putem încerca senzații diferite, în funcție de
modul și zona trupului pe care o sărutăm.A cina împreună cu cineva produce cel
mai adesea o reală plăcere vizuală, gustativă și tactilă. Deliciile unei cine
pot fi întrecute doar de cele ale jocului erotic. Și fiecare intuiește, dacă nu
a trăit el însuși, plăcerea de neuitat de a face dragoste după o cină romantică
desfășurată precum un ritual, pe o frumoasă terasă sub cerul înstelat al unei
seri de vară. Ori de câte ori avem ocazia, merită să le lăsăm să urmeze una
celeilalte. Dar nu în grabă, fiindcă atunci există riscul ca plăcerea de a mânca,
poate chiar prea mult, să afecteze plăcerea de a face dragoste sau că efectele
amorului să fie mult diminuate mai ales dacă mâncăm prea mult și prea repede,
toată atenția trupului va fi atunci într-un anume mod concentrată asupra
digestiei.Si dacă nu am experimentat până acum mâncatul fructelor de pe trupul
iubitei/iubitului, este momentul să o facem! Un bol cu căpșune, zmeură,
struguri, mure, caise și ce îți mai place, frișcă (dacă dorești) – presară-le
pe trupul ei/lui, mai ales pe zonele erogene și apoi mănâncă-le cu poftă,
sărutând-o. Femeia își poate lăsa imaginația liberă și să își hrănească iubitul
chiar de pe buzele ei. De jos.
·
Walt
Disney: „Il iubesc mai mult pe
Mickey Mouse decat pe orice femeie pe care am cunoscut-o.”
·
Woody Allen: ”Sa faci sex e ca si cum ai
juca bridge. Daca n-ai un partener bun, ar fi bine sa ai o mana buna. *** „Iubirea este raspunsul, dar in timp ce
astepti raspunsul, sexul ridica niste intrebari bunicele.” *** „Sunt un amant atat de bun, pentru ca exersez
foarte mult singur.” *** „Ultima
data cand am fost inauntrul unei femei a fost cand am vizitat Statuia
Libertatii.”
·
Zsa Zsa
Gabor: „Personal, nu stiu
nimic despre sex, deoarece am fost maritata tot timpul.”