==
Abushokur
Balkhi: "Dacă priveşti cu băgare de seamă,
această lume e o apă sărată; cu cât bei mai mult, cu atât eşti mai
însetat."
Adela
Onete: ”Doamne, cât de
jos?A mai murit un om. Întâmplător, sau nu, era persoană publică. Dumnezeu să-l
odihnească! Avea propria lui opinie și abordare despre ceea ce trăim acum și
continuă să ne dea viața peste cap. S-a îmbolnăvit. S-a vindecat de virusul în
care, se spune, nu credea. S-a suprainfectat în spital. Desigur, așa ceva este
imposibil, pt. că raportările oficiale recente arată că este risc zero să mai
contactezi în spitalele românești vreo infecție nozocomială! Ca urmare a
acestui "risc zero", a murit. Jubilează cei care nu erau de acord cu
opinia lui. Joacă hora bucuriei că "inconștientul" și-a primit
pedeapsa pentru necredința lui și curajul de a gândi altfel. Doamne, până când
și până unde? Cât de jos? Lumea asta miroase, din ce în ce mai mult, a
putregai...
Adi
Dogaru: ”Astă lume
imprecisă ce se sparge-n cioburi mii/E
de-a dreptul compromisă într-un fel ce tu nu-l știi!/Ura, bârfa și minciuna
sunt la rangul de virtute, /Nimeni nu-ți
întinde mâna, la necaz, să te ajute !/E o-ntreagă mascaradă-n care am
intrat cu toții/Și dreptatea e corvoadă, fiindcă-o rânduiește hoții !/Sluții sunt râvniți de dive ce se
bat pe portofel, /Vor vacanțe
în Maldive și se străduiesc cu zel !/Școala parcă sărăcește și se leapădă de
har /Iar odrasla-n casă crește
lângă sticlă și pahar !/Mamă, tată
,fiu
și fiică și-au pierdut în viață rostul/Și din toate se ridică ca să ne conducă
prostul !/Totul e curvăsareală, înălțată la
pătrat/Și-i de-a dreptul nimereală să găsești ceva curat !/Ne intrigă omenia și
ne bagă în sevraj /Aclamăm injust prostia transformată-n avantaj !/Nu te lua
după cireadă, ține calea ta mereu, /Că nu-i
nimeni să te creadă, decât bunul Dumnezeu!/Nu lăsa să te înghită lumea asta
fără rost, /Care întruna
se agită și discerne ce-i mai prost !
Adrian
Mihail: "Mie mi
se pare că lumea cade a doua oară, că umblă beată la tabloul cu siguranțe al
Creației și că mușcă cu sete din cotorul lăsat de Adam.
Adrian
Paunescu: ”Teribil
amurg de mileniu / cu Shakespeare în fiece piesă,/ trădări cât recoltele lumii/
și triste popoare în lesă .// E-un fel de esență de epoci,/ un singur blestem
ne conjugă,/ cu cinica voce păgână/ să spună și ultima rugă.// Rezerve puține
,sub scoarță,/ și mult mai puține , în creieri,/ republica noastră devine/
regat al flămânzilor greieri.// Din amestecate familii,
/barbarii se-ntorc, în cohorte,/ asupra popoarelor lumii/ cu biciul politicii
forte// Cresc muguri ,ca pielea pe bestii// pe arbori lipsiți de lumină/
Mântuitoru-n icoană,/ divinei oglinzi se închină,/ Ce pâine puțină pe
mese,/ și niște mușcate- n ferestre,/ bolnavi de mirosul vopselei ,/ rod carii
, în lada de zestre .// Popoare, din nou sfărâmate/ sub roata cumplitei
istorii,/ abia mai pronunță protestul/ spre judecători iluzorii.// Și,
iarăși, le pierdem pe toate/ când vin conspirații nedemne/ și dreptul
la foc ni se fură,/ Și iarăși frecăm două lemne.// Ultragiul
comerțului tragic / jignește și trudă, și artă,/ sărim din extremă -n extremă /
și plângem din poartă în poartă./ Nu țări vor rămâne, ci zone,/ prin partea
aceasta de lume,/ci niște imperii duioase/ cedându -le propriul lor nume.//
Suntem rezervația însăși/ a tragicei pierderi
de sine,/ iertată spre-a fi omenirea,/ când n-are nici mâini să se-nchine .// în
est bat clopote de moarte ,/ toți mieii se duc nicăierea / și singura șansă e
jertfa ,/ ... urmează , de paști, învierea.*** Aceasta e o
lume nebunească,/Pe care noi n-o mai putem salva,/Menita si sa scadă si sa
crească,/Purtând principiul rastignirii-n ea.***"In acest final de veac/In care dragostea/A ajuns
atât de prost vandabila.***”Se-aliniază ştirile atroce,/Sub care omul bâjbâie
înfrânt,/Şi, Doamne, cum peste această voce/Accepţi să pună un gropar
pământ?/Neverosimil se întâmplă toate/ Furtunile au rupt pe străzi copaci,/În
toate casele de sănătate/Nu mai există loc, pentru săraci./Asfixiaţi de epoca
mizeră,Ne amăgim că vom scăpa în cer,/Dar moartea, zilnic, printre noi
prosperă/Şi taxe pentru ea ni se şi cer/De-a-ndoaselea e rânduit destinul,/E
greu şi pe pământ, şi sub pământ/Şi între noi ne măcinăm/continuu/Şi nimenea nu
e de neînfrânt./De-un timp încoace, farsa/ne îngână,/În permanentă stare de
război,/Purtăm în palme propria ţărână/Şi ne mirăm că seamănă/cu noi/Şi,
Doamne, se acutizează rana/Şi te-am ruga, ai grijă,/dacă vrei,/S-o ţii în
preajma Ta pe Tatiana,/Punând pământ de flori/pe vocea ei./Pe-aici, e o dezordine
cumplită,/Mor tineri mulţi şi îi/petrec bătrâni,/E, poate, cea din urmă
reuşită/A Mioriţei scăpătând la stâni/Şi totuşi ce delir de ştiri
atroce,/Furtunile au dărâmat păduri/Şi merge în pământ această voce,/De ce de
ea nu vrei să te înduri?/Învaţă însăşi ploaia să murmure/Un cântec trist, dar
moartea-i spune "Taci",/Copacii rătăcesc fără pădure,/ Pădurea moare
fără de copaci. ***”Vreau noapte cu intrare separată, / Nici să nu dau, nici
nimenea să-mi dea.” *** ”Mai cred în primăvară, mai cred în amăgire,Mai cred în mine însumi, mai
vreau să cred în voi,Prin mugurii aceştia ce crapă de iubire,Prin trunchiul
care urlă de foame de altoi.E lumea încă-ntreagă, nu sunt pierdute toate,Mai
cred în izbăvire, mai cred în adevăr,Mai cred în nebunie şi în virginitate,Mai
cred în înviere şi-n florile de măr.Mai cred că-n orice ziduri va fi şi o
fereastră,Mai cred că-n orice noapte va fi şi-un pic de zi,Că, de atâta ură,
curând ne vom iubi.Mai cred în forţa noastră şi-n slăbiciunea noastră,Mai cred
în alb şi negru şi tot nu cred în gri,Cum cred că o grădină nu-ncape într-o
glastră.
Albert Camus: ”Lumea, în sine, nu e rațională, dar ea e tot ce
avem.”
Albert Einstein: ” Lumea este un loc periculos în
care să trăiești; nu din cauza oamenilor care sunt răi, ci din cauza acelora
care nu fac nimic în legătură cu aceasta.”
Alberto Sordi: ” Dacă lumea ar arăta ca-n filme,
ea ar fi un uriaș bordel.”
Alda
Merini: ”Lumea când
nu înțelege inventează, și ăsta e un lucru foarte rău.
·
Alda Merini: când nu înțelege inventează,
și ăsta e un lucru foarte periculos.
Alessandro Baricco: ”...să primești lumea cu
privirile...s-o primești...fără întrebări, chiar și fără mirare...doar să
primești cu privirile lumea...”
Alexandr Soljenițîn: „ Nu toate lucrurile au un nume.
Unele ne duc într-o lume dincolo de cuvinte.”
Alexandru
Macedonski: Ce-mi pasă
dacă lumea a fost şi e tot lume?.../ Ce-mi pasă de rămâne cum e şi cum a
fost?.../ Ce-mi pasă de se-ntreabă sau nu de al meu nume?.../ Prin moarte
câştigat-am obştescul adăpost.*** ” lumea este-o casă de joc de stosărie/În
care se despoaie prin orișice mijloc/Și se-ngăduiește să aibi prin
pozunare/Cărți bine măsluite spre-a face bancul mare,/Destul să nu te prindă
vreun altul mai excroc!
Alexandru
Odobescu: "Lumea
în genere e slabă de îngeri şi cei mai mulţi râd sau plâng când văd pe alţii
plângând sau râzând."
Alfred
de Musset: "Lumea
nu este decât vârtejuri. .. .aceste vârtejuri diverse sunt traversate, de când
există lumea, de şapte personaje, mereu aceleaşi: primul se numeşte speranţa;
al doilea, conştiinţa; al treilea, opinia; al patrulea, dorinţa (invidia); al
cincilea, tristeţea; al şaselea, orgoliul şi al şaptelea se numeşte
bărbatul."
Alfred
de Vigny:
"Invizibilul este real. Sufletele au lumea lor."
Ama
Valentina: "Atunci când bogații conduc,
lumea se prăbușește
Ana Blandiana: ”Lumea pe care am vazut o eu
este, sunt sigura, mai frumoasa decat adevarata lume”
Anais
Nin: ”Daca nu mi-as fi
creat propria lume, probabil as fi murit in lumea celorlalti.
Anca
Pintican: ”Lumea pe
care am construit-o nu e aptă să susțină bunăstarea umană! Noi avem nevoie și
de liniște, de plictis, de profunzime. Dar mediul din unele orașe e o bombă de
stimuli care ne hiper excită și ne ard circuitele interioare.
Andre Malraux: ”Nu exista compasiune profunda
pentru cei a caror viata nu are sens. Vieti inchise. Lumea se reflecta in ele
deformat, ca intr-o oglinda stramba.
Andrei Păunescu: ”Pământu-i o partidă de șah
sfârșit cu mat/ În care se câștigă prin haos și păcat,/ Dar toată lumea pierde
în jocul fără legi,/ Ești condamnat la moarte când spui și înțelegi.
Anne
Bronte; În lumea asta
nebună există întotdeauna un ”dar”...
ANONIM: ”Traim intr-o lume in care cel ranit
iarta, iar cel care raneste este suparat…*** traim intr-o lume in care pretul
ceasului de la mana este mai important decat timpul petrecut alaturi de cei
dragi. Traim intr-o lume in care degetele ating mai des telefonul sim ai rar
chipul celor pe care ii iubim*** "În lumea mea frumoasă oamenii nu
au scopuri ascunse, nu găsesc o oportunitate în fiecare persoană şi nu iubesc
din interes.În lumea mea frumoasă oamenii nu se bucură de necazul cuiva, nu fac
rău pe ascuns, nu sunt prefăcuţi şi nici perfizi.În lumea mea frumoasă oamenii
se ajută, dăruiesc și nu trăiesc doar pentru ei înșiși.În lumea mea frumoasă
oamenii îşi spun „Te iubesc!”, se îmbrăţişează şi se ţin de mână.În lumea mea
frumoasă oamenii sunt demni, nu se dedau la acte josnice și nu găsesc plăcere
în răutăţi şi în acte mârşave.În lumea mea frumoasă o prietenie nu se sfârşeşte
odată cu prima neînţelegere.... În lumea mea frumoasă oamenii iubesc adevărul
şi n-au nevoie de complimente false şi linguşiri care să le hrănească
orgoliile.În lumea mea frumoasă oamenii construiesc, nu distrug.În lumea mea
frumoasă oamenii mângâie, nu lovesc. În lumea mea frumoasă oamenii
iubesc…" ***"uneori suntem atât de prezenți încât devenim
invizibili...Uneori a face atât de multe nu se adună, ci scade.Te străduiești
atât de mult să fii pentru acea persoană, și ești, atât de necondiționat, încât
devine normal.Pentru că ei știu că vei fi mereu... Fără excepție.Ei știu că vei
fi acolo.Pentru că oricine poate rata, dar niciodată tu.Pentru că ești atât de
mult încât se obișnuiesc, încât încetează să aprecieze ceea ce faci, că nu văd
efortul tău.Devine un lucru obişnuit.Și e ironic, pentru că odată ce găsesc o
persoană bună și pe deasupra au norocul să o poată avea lângă ei, să aibă grijă
de ea, dar dimpotrivă o neglijează. De ce oamenii buni sunt tratați cel mai
rău? Suntem în lumea cu susul în jos... În societatea asta trebuie să fii rău
ca ei să te iubească, și bine ca ei să nu te iubească..E ceva ce nu voi
înțelege niciodată.Îi mulțumesc celui care este acolo o dată ,dar tu care ești
mereu acolo nu te vede.Asta dovedește că de multe ori ochii nu trebuie să
vadă...."Orbi nu sunt cei care nu văd, ci cei care văd fără să știe să
aprecieze. " *** Trăim într-o lume bazată pe nevoi individuale și
minciună.***”Mai mult de 4 miliarde de oameni traiesc in saracie si un mic grup
de bogati au acumulat, anual, zeci si zeci de miliarde de dolari din tarile in
curs de dezvoltare. Asa se reprezinta lumea pe care unii domni ne indeamna s-o
iubim: a inechitatii, a jafului, a asupririi” *** Dacă ai obține o lume plină de oameni care au
pace interioară, atunci ai o lume pașnică***functioneaza cel mai bine cand
exista un plan. *** Oamenii iubitori trăiesc într-o lume care îi iubește.
Oamenii ostili trăiesc într-o lume care îi urăște. Este aceeași lume: toţi cei
care le-au succedat Ceauşeştilor după 25 decembrie ’89 au dovedit, în acest
nenorocit sfert de veac românesc, că de fapt au fost orice, dar Nu Români, Nu
Lideri, Nu Capacităţi!” Trăim într-o „lume a monştrilor”, unde putem îngloba
numeroase exemple: de la şefii de stat, la deţinătorii portofoliilor
ministeriale, la majoritatea covârşitoare a membrilor celor două cămări ale
Parlamentului României şi la guvernatorul „pe viaţă” al B.N.R.!”***"O lume
care trebuie să moară! Corabia nebunilor. Sper să moară. Definitiv! Lumea în
care trăim azi. Lumea asta nebună, smintită în care încercăm sa supraviețuim de
3 ani. Asta nu este lumea noastră. Este doar lumea din corabia nebunilor. De la
plandemonie la tiranie au fost doar trei pași. Făcuți în trei ani cu acordul
celor ce nu mai au simțul realității. Cu acordul celor îmbuibați de dorința de
putere și bani. Inși mici cu gura mare, cu buzunarele până la glezne. Nesătuii!
De putere! Vânduții, trădătorii, analfabeții puși în funcții de decizie peste
tot în lume. Ca să moară o lume. Doar că nu toată lumea a murit. Unii sunt
morții vii, alții sunt morții cu portofolii de președinți, miniștri etc.. Unii
sunt morții care citesc pe la tv uri ce li se livrează, alții sunt ucigașii de
serviciu. Asasinii în slujba comandantului corabiei nebunilor. Pentru că banii
ăștia vin de la cineva, sau mai mulți nebuni care se cred dumnezei. Lumea asta
trebuie să moară! Cu orice preț! E doar lumea lor formată din putregaiuri.
Democrația nu există. E moartă de multă vreme! Moarte adusă din fundul iadului
de ăia școliți în așa zisele facultăți cu ștaif ale vestului. Anticamerele
iadului. Spălați pe creier, motivaționalii distrugerii, atotcunoscătorii răului
perfid. Ăștia vorbesc de la tribune, dau legi demente, instituie dictaturi
medicale, și răstoarnă orice rânduială! Lumea asta trebuie să moară! Cu orice
preț! O lume plină de răutate și întuneric! O lume răsturnată în care albul
trebuie să devină negru, bărbatul să fie femeie, libertatea să devină tiranie,
firescul să devină nefiresc! O lume de smoală, sulf și perveesitate, o Sadomă
și Gomoră care a venit ca un tăvălug peste oameni. O lume în care cenzura e
ridicată la rang de lege, crima e îmbrăcată în hainele binelui, răul prezentat
drept bine. O lume de culoarea iadului, care vrea să treacă totul prin foc și
sabie. Să fie totul distrus! O lume în care cel care mai are opinii argumentate
este pus la zid și executat prin puterea vorbelor de mahala ce au pretenții de
Cuvânt. Lumea asta trebuie să moară! Cu orice preț! O lume în care unul spune
că pentru el Învierea Domnului este doar atunci când privește sateliții lui
Musk! Corabia nebunilor este completă! Au reușit să se cațere în ea toți cei
care au fost și sunt vrajmașii omului de ani de zile. Au dat din coate, s-au
spetit în rolurile de slugoi și au lins toate pingelele dracilor bătrâni care
sunt acum la conducerea lumii smintite. Nu ne putem decât bucura. Să îi privim
fără nici un pic de milă sau compasiune. Ei au ales! Nimeni nu e vinovat pentru
alegerea lor. Au ales cu bună știință răul! Le-a plăcut să fie răi, să facă
rau, să se hrănească din plăți de osândă. Oameni mici cu gura mare! Nesătuii
zilelor noastre. Ăștia sunt cei pe care Domnul ni i-a arătat. Nouă
tuturor! I-a urcat pe o corabie a nebunilor. Pe toțî! Nu a rămas
nici unul pe mal. Asta a însemnat Cernerea. S-au cernut singuri. Pe fiecare l-a
pierdut patima lui. Unii cu puterea, alții cu averea, unii cu tirania, alții cu
crima. Formația lor este completă. Pe corabia nebunilor! În războiul împotriva
firescului, rânduielii lăsate de Dumnezeu! O lume care trebuie să moară!
Cu orice preț! Ne spuneau că lumea nu va mai fi la fel! Aveau dreptate. Vorbeau
despre ei. Gura păcătosului întotdeuna va spune adevărul! Vor muri! Poate nu
fizic! Că nimeni nu are de gând să-i execute, așa cum ne-au executat ei pe noi.
Pentru că asta am trăit trei ani. Am fost majoritatea în fața unui pluton de
execuție, format din dracii tineri scăpați din iad cu fețe de vip uri! Corabia
nebunilor se va scufunda singură! Adică se vor mânca ei pe ei! Dintotdeuna așa
a fost! Pentru că, ce să vezi?! Corabia nebunilor va fi prea mică pentru trufia
lor! Se vor decima unii pe alții așa cum șerpii își înghit cozile, și
sunt într-un țarc care li se pare mult prea mic. Și pentru că șerpii nu mor
decât dacă le zdrobește cineva capul, își vor zdrobi capul unul altuia, pentru
că ei atât au învățat! Răul nu știe ce înseamnă milă, compasiune, empatie și
iubire! Răul este deșertul singurătății incapabil de a iubi. Nouă nu ne
rămâne decât să așteptăm să se scufunde Corabia Nebunilor! Și să ne
bucurăm pentru faptul că se va scufunda în ape adânci. Departe de orice fâșie
de pământ. Duși de mâna Domnului pe care L-au răstignit de trei ani în fiecare
zi! Pe un pumn de arginți! Să mai avem o Mare Moartă care să nu le
păstreze nici măcar o amintire. Să rămână în urma lor doar amintirea
întunericului celor Trei Zile în Iad! Până la Înviere! A noastră, a
oamenilor simpli! De aceea lumea asta trebuie să moară! Cu orice preț!
Chiar și cu cel al vieților noastre, pentru ca cei care vin în urma noastră, să
audă toaca și clopotele care anunță Învierea lumii noi!"*** lumea de mâine
nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. *** Traim intr-o
lume in care inmormantarea e mai importanta decat mortul, casatoria mai
importanta decat iubirea, corpul decat sufletul. ***” Exista o lume
mai buna… dar este foarte scumpa.”*** ”Lumea-i foarte generoasa, cand e vorba
se te-mproaste cu laturi, foarte generoasa”*** "Există o zi în care
ajungi să-ți fii ție însăți de ajuns!/ După zile și ani în care ai alergat după
mai mult,/ În care te-ai luptat cu viața pentru o ciozvârtă de bucurie,/ În
care te-ai plecat, în genunchi, și te-ai ridicat de tot atâtea ori,/ În care ai
căutat fericirea în alții și ai pierdut-o într-o clipă,/ În care te-ai înfierat
pentru tot ceea ce nu ai fost în stare,/ În care ai crezut în "eu"
uitând de "eu sunt",/ În care ai murit pic cu pic și te-ai construit
la loc, mereu altfel,/ După toate aceste zile și ani, vine o zi/ În care încetezi
să mai privești în afară/ În care încetezi să te mai lupți, să mai condamni sau
să mai judeci/ În care încetezi să mai alergi după dorințele născute din
suferință,/ În care încetezi să mai fi așa cum trebuie.../ Vine o zi în care
înțelegi că lumea ești de fapt tu./ Și în acea zi.. ajungi să-ți fii ție însăți
de ajuns. "*** ” lumea te injura si te pupa cu aceeasi gura. Diferenta o
face interesul. *** Lumea apartine celui care se bucura de ea. *** "Lumea nu-l satisface pe om si
el se hotaraste s-o schimbe prin actiunea lui."
Anthony Hopkins: ,,Trăim într-o
lume în care funerariile sunt mai importante ca și decedatul, căsătoria e mai
importantă ca iubirea, aspectul e mai important decât sufletul. Trăim într-o
cultură de ambalaj care disprețuiește conținutul."
Anton
Pann: ”Asa e lumea
asta, rade om de om si dracu de toti...
Arbatel Filotheanu: ”Într-un spaţiu de mult
cer/Dintr-un timp liturghier,/Lumile apar şi pier/În adîncuri de mister./Într-o
formă de neşters/Dintr-un strop de univers,/Lumile se nasc divers/Din scînteia
unui vers./Într-un fel de contratimp/Dintr-un colţ de anotimp,/Se crează în
răstimp/Sufletul ca spaţiu-timp!
Arthur Conan Doyle: ”lumea e plină de minunății
mărunte, pe care, însă, prea puțini fac efortul de a le băga în seamă.”
Arthur Schopenhauer: "Lumea - precum s-a zis din vechime - este în
proastă stare: sălbaticii se mănâncă unii pe alții, și civilizații se înșală
unii pe alții, și aceasta se numește mersul lumii."
Arthur
Schnitzler: ”Când
spui că lumea e ciudată, nu uita că îţi aduci contribuţia la această ciudăţenie
a ei, făcând ceva sau nefăcând nimic.
·
Artin Side: ”Stăpânii lumiiCine credeți voi că stăpânește lumea?
Voi??? Teoretic vorbind, asta ar trebui să însemne ca voi să votați niște
politicieni care să vă reprezinte. Teoretic... asta e definiția democrației. În
realitate lucrurile stau cu totul altfel. Dacă încă mai credeți bazaconia cu
democrația, vă rog să nu citiți mai departe. O să vă ofensați... și o să-mi
spuneți că sunt teoretician al conspirației. Nu mă supăr. O iau ca un
compliment. Oricum, aproape toate teoriile conspirației s-au adeverit... Pentru
ceilalți, pregătiți să privească lumea în toată oribilitatea ei, să analizăm
puțin lucrurile. Deci... noi știm deja că toți politicienii sunt marionete.
Bine, bine... Dar cine se află în spatele lor. Masoneria khazară! O să-mi
spuneți cei mai mulți dintre voi... Iezuiții catolici! O să-mi spuneți alții,
care ați studiat cât de cât problema și știți că toți fondatorii de loje au
avut legături strânse cu Ordinul Iezuit al Bisericii Catolice. Mă rog... cei
mai școliți dintre voi veți coborî în timp până la faraonii egipteni. Nu-i
rău... Dar, dacă v-aș spune că ceva nu se leagă în toată povestea asta? Aveți
voi idee ce înseamnă să controlezi o lume întreagă??? Eu sunt pasionat de
jocurile de strategie. Ca să construiești o civilizație într-un prăpădit de joc
PC, trebuie să te concentrezi la maxim! Trebuie să ții cont de o multitudine de
factori: religie, economie, știință, cultură, educație, armată, sănătate,
divertisment, etc. Acum, haideți să înmulțim cu un milion complexitatea
jocurilor de strategie a civilizației... Probabil că nici măcar nu ne putem da
seama la ce nivel de complexitate ajungem! Chiar și într-un amărât de joc PC e
nevoie de inteligență și abilitate pentru a construi o civilizație stabilă...
și de o inteligență de-a dreptul sclipitoare și înțelepciune pentru a construi
o civilizație prosperă! Dar, mai ales, este nevoie de experiență! Un nou venit
nu se poate compara în niciun fel cu un jucător experimentat. Sub nicio
formă... Punct! Și voi vreți să-mi spuneți că masonii conduc lumea? În realitate?
Unde este de un milion de ori mai greu??? Fără supărare... dar este imposibil!
Sunt veniți prea târziu în structura civilizației pentru a înțelege cum
funcționează lucrurile. Khazarii? Voi știți cine au fost khazarii? Un neam
turcic semi-nomadic! Voi vreți să-mi spuneți că lumea se poate controla de pe
șeaua calului de către niște șefi de trib? E cumva o glumă??? Pe la împărații
romani mai pot înțelege... Pe la faraonii egipteni mai are logică... Pe la
regii sumerieni devine probabil... Ăștia au avut timp să vadă civilizația cum
crește, se prăbușește, renaște... și tot așa. Ăștia au avut timp să înțeleagă
ce anume generează ascensiunea și decadența unei civilizații... și au avut timp
să înțeleagă care-i sunt pârghiile de control. Mă scuzați, dar am avut ocazia
să vorbesc cu masoni... sunt de-a dreptul idioți! Am văzut interviuri cu șefii
de loje masonice și, în cele multe cazuri, m-a bușit râsul de obtuzitatea și
ignoranța lor! Voi vreți să-mi spuneți că ăștia conduc lumea? Serios??? Nu
prieteni! În spatele lor se află alți indivizi. Indivizi cu o inteligență
sclipitoare și o experiență transmisă de mii și mii de ani! Altfel nu ar fi
fost posibil ca civilizația noastră - mai bine zis; a lor! - să fie controlată
atât de bine.V-ați întrebat vreodată, de exemplu, unde este tot aurul
lmperiului Roman? Sau unde sunt bogățiile fabuloase ale faraonilor egipteni și
regilor sumerieni? Dacă ați observat cu atenție, barbarii care au distrus
marile imperii... tot săraci au rămas. Goții lui Alaric au rămas tot niște
pârliți după ce au prădat Roma. V-ați întrebat vreodată de ce este Elveția atât
de bogată? Elveția nu are aur, dar bancherii elvețieni au finanțat toate
regatele europene formate după căderea Imperiului Roman. Toate! De unde naiba
au avut prăpădiții de elvețieni aur? Poate că aurul Romei e acum în Elveția.
V-ați întrebat vreodată de ce are Vaticanul gardă elvețiană? Poate că bancherii
elvețieni sunt de fapt romanii care și-au mutat aurul în Alpii Elvețieni, unde
nu-i vedea și nici nu-i putea ajunge nimeni...În concluzie, ceea ce vedem noi:
masoni khazari, skull&bones-i, bilderbergi, rothschilzi, etc... și de doar
niște paiațe. Pur și simplu sunt prea mici și necăjiți pentru a controla o lume
întreagă. Nu-i ajută nici inteligența și nici nu au nici expertiza necesară
pentru așa ceva. Obișnuiți-vă cu ideea că, pur și simplu, nu știm cine sunt
aceia care conduc în realitate lumea.
Aurelian
Silvestru: ”Lumea este
imperfectă . Contează , însă , nu cum o găsești când vii , ci cum o lași când
pleci . Încearcă să lași în urma ta lucrurile un pic mai bune decât le-ai găsit
! Și nu uita că Binele și Adevărul au fost și trebuie să rămână împreună
."
·
Bertrand
Russell: “Timpul a
arătat multe defecte în teoriile lui Marx. Dezvoltarea lumii a fost suficient
de asemănătoare profeției sale pentru a-i dovedi un om de o penetrare foarte
neobișnuită, dar nu a fost suficient de asemănătoare nici politică, nici
economică, exact așa cum a prezis că va fi. Naționalismul, până acum de a se
diminua, a crescut și nu a reușit să fie cucerit de tendințele cosmopolite pe
care Marx le-a discernat pe bună dreptate în finanțe.
Bogdan Petriceicu Hasdeu: ”În lume
talentul nu înseamnă nimic fără caracter.
Bogdan Tomos: "Acum toata lumea isi bate joc de toata lumea"
Boris Vian: ”Regret ca m-am nascut intr-o lume care ma sileste sa
aleg intre a fi calau si a fi victima
Calatorul
Descult: "Am
așteptat cu nerăbdare/O altă lume sub alt soare/Am așteptat și mai aștept/Un
anotimp să-mi cadă în piept*** "Am fost cuplu de îndoială/Arătat
model/Într-o lume ca o boală/Îngeri fără cer./*** "Este greu să ajungi
acolo, foarte greu. /Trebuie să-ți lași la garderobă toate
măștile /Si să păstrezi doar dragostea de toate./Trebuie să știi că nu
știi nimic,/Că orice prejudecată va lupta împotriva ta, /Că principiile-ți
se vor schimba.../Toate acuzațiile vor fi retrase.../Am întâlnit doar propria-mi
prăbușire -/Din om în om,/Din cuvânt în cuvânt...Ca o
poezie în fața unui pluton de execuție,/Am ajuns la... capătul lumii/Și/Vă aștept!
Camelia Rugaci: "MESAJ pentru UN OM ,O GLOABĂ SI
UN POLITRUC Lumea asta vreți voi ,sa o prăpădiți?Lumea asta in care se nasc
prunci, mari visători- cu o destinație perfecta? Lumea asta în care "
Coliba unchiului Tom " adapă sufleteLumea asta în care copilăria joacă din
zori și până la apusLumea asta în care ura se topește- precum ghețarul- in
brațe de copil Lumea asta in care zâmbetul stă tipărit pe chipuri scuturate de
ani Lumea asta care plânge și râde,bocește si ironizează până si moartea Lumea
asta in care pășesc zori și cad apusuri pe cerdacul fiecărei case Lumea asta in
care frumosul și urâtul s- au imbrățișat, și- au semnat un pact al iubirii
?Lumea asta vreți voi ,sa o prăpădiți? Lumea asta in care pasărea aduce
primăvara cu triluri divine Lumea asta in care florile își scutură podoaba la
concertul vântului de varăLumea asta in care talpa piciorului bucura cărarea
păduriiLumea asta in care norul vine și adapă trupul vieții cu ploi răcoroase
Lumea asta in care dorul e cântat prin văi și munți Lumea asta in care stânca
conversează cu privitorul atentLumea asta in care și viorile pling ,și duios se
prind intr- o horăLumea asta cu izvoare zglobii tâșnite din rărunchi de munte
Lumea asta in care țarina a inghițit pogoane de lacrimi și sânge, dar nu a
uitat alchimia durerii Lumea asta in care lumina vrajește lacul și dealul ,
lunca si pădurea intreagă Lumea asta in care valul pășește zilnic- cu o
eleganță dobândită in miliarde de ani - si fură câte un sărut țărmului? Lumea
asta vreti voi ,sa o prăpădiți?Lumea asta in care până și raza soarelui
dansează și vibrează la unison cu celula din trup Lumea asta care a plâns
sânge,dar nu a uitat niciodată lumina Lumea asta in care muntele zâmbește semeț
și ingăduitor fiecarei ființe care ii mângâie grumazul Lumea asta in care toată
suflarea participă, in fiecare moment, la construcția unui imens univers Lumea
asta in care cuvântul plutește in infinit și incărcat de podoabe, se intoarce
pe pământ in straiele materialității Lumea asta in care tiparul vorbirii
mângâie si fulgeră sub bagheta magică a unui dirijor nevăzutLumea asta în care
valsul firelor de iarbă e acompaniat de muzici tâșnite, ca un ecou,din vieti
ancestraleLumea asta în care saltă sufletul iubăreț al frumosului plin de har
Lumea asta care imbracă fantezia in culori și imbăiază durerea in lacrimi după
care o transpune in muzică. Lumea asta in care fabulosul geniului se intâlnește
cu negura minții si o transformă până când abdică, și atunci se luminează
??Lumea asta bună si rea ,deopotrivă, dar cu o forță fantastică plămădită de
Gândul Divinității?
Carnaru
Catalin Dan: ”Nu
se pot rezolva problemele omenirii cu același instrumente care le-au creat !
Dincolo de faptul că aceasta e declarația celui mai recunoscut învățat al
secolului douăzeci, este o chestie de logică elementară. Adică nu prin politică
se pot rezolva crimele și distrugerile create de politicieni.Nicolae Tudor: Dv vreti revolutie,
adica varsare de sange, haos, guverne emanate din revolutie, alt inceput cu
furturi, dictatura, ocultism etc. Politica este instrumentul mereu actual,
democratic, la indemana oricui. Eu, daca as reusi inchegarea unei echipe din 10
lideri, in 10 zile schimb Romania. Problema este ca un om, atunci cand ajunge
la o intelegere cat de cat a lumii actuale (faptul ca suntem manipulati,
sclavi, ca politica este folosita pentru interese personale samd), devine
orgolios si vrea sa fie centrul unei posibile miscari. Daca ii demonstrezi ca
gandeste gresit, te paraseste. Eu am incercat "A treia cale", cu
modestie si deschidere maxima pentru dialog constructiv, cu niste oameni care
s-au dovedit mai mici decat membrii actualei clase politice, care ma impingeau
la extremism, incat am abandonat proiectul pana cand voi intalni macar un om
inteligent care sa vrea o lume perfecta fara ca el, personal, sa castige
neaparat ceva. "Instrumentul" ca fiecare individ sa evolueze personal
incat sa atraga si alti oameni spre evolutie, asta insemnand crearea unei lumi
paralele care sa o inlocuiasca treptat pe cea existenta, mi se pare o utopie.Carnaru Catalin Dan: Dacă ar exista
revoluții poate că afirmația dumneavoastră precum că aș voi revoluție ar fi
îndreptățită. Dar în întreaga istorie a omenirii nu au existat niciodată
revoluții. Cel mult ceva revolte locale. Iar exterminarea paraziților se poate
face și prin alte metode decât cele sângeroase la care v-ați dus imediat cu
gândul. Orice parazit prosperă acolo unde are condițiile propice de trai. Deci
e simplu... : nu-i mai oferi condiții de trai. În altă ordine de idei, utopia
despre care vorbiți în încheierea comentariului dumneavoastră, se petrece sub
ochii noștri, doar că prea puțini sunt destul de inteligenți și de vizionari ca
să o poată vedea.Nicolae Tudor: Da, utopia a oprit
vanzarea tarii; da, utopia a impiedicat accederea la putere a infractorilor;
da, utopia a facut ca in tara/lume sa dispara saracia si exploatarea...
Treziti-va!Carnaru Catalin Dan: Utopia sunt toți
cei care la țară, acolo în satul lor își văd de viața lor așa cum au făcut-o
secole la rând indiferenți la existența criminalilor cu gulere albe din
capitalele lumii... Viața majorității își urmează cursul indiferent de
mașinațiunile criminale ale minorităților ! Utopia sunt toate acele comunități
independente de pe tot cuprinsul planetei care au părăsit sistemul și s-au
retras în afara civilizației... Utopia sunt toți aceia care meșteresc știuți și
mai ales neștiuți dispozitive „free energy” care le asigură independența
energetică și prin asta libertatea față de sistemul criminal instituit de așa
zișii stăpâni ai lumii. Utopie sunt toți aceia care aleg să locuiască în case
mobile care neavând fundație și putând fi mutate oricând din loc, nu sunt
supuse legislațiilor criminale de impozitare instituite de paraziții planetei
care trăiesc doar din taxe și impozite furate pur și simplu din munca celor
mulți. Utopie sunt cei care în țări întregi cum ar fi cele din Asia, Africa,
sau America de sud, folosesc pompe fără motor auto-antrenate, pentru a pompa
cantități impresionante de apă pe terasele cu culturi agricole situate la sute
de metri înălțime, ori în satele fără apă aflate la zeci de km de locul unde
sunt instalate pompele acelea. Utopie sunt cei ca Ianto Evans, Bunker Roy,
Jaque Fresco, John Searl și alții care au instituit adevărate mișcări globale
de dezvoltare a comunităților independent de sistem... Dar dumneavoastră nu
aveți cum să știți de aceștia atât timp cât folosiți ca sursă de informare
presa oficială fie ea scrisă sau audio-vizuală care este în întregime aservită
criminalilor cu gulere albe, care deși extrem de puternici sunt doar o
minoritate...Nicolae Tudor: Dv propuneti ca omul sa
fuga de lume (cu rulota, cu trotineta, cu orice!) pentru a se feri de impozite
ori sa nu mai fie dependenti de sistem. Aceasta nu este o solutie. Noi suntem
fiinte umane create de El si avem in stapanire pamantul. Eu vreau sa traiesc
AICI, unde m-a trimis Dumnezeu, prin nastere, probabil am si o misiune, dar
sigur am obligatia nescrisa sa ma implic in viata comunitatii, mai mult decat a
o informa cu asiduitate, ci devenind o forta, impreuna cu ceilalti oameni, si a
face echilibru cu orice pret.
Casian
Balabasciuc;: ”Înghesuită-i
omenirea/ Între teroare și suplicii/ Dar își ascunde rătăcirea/ Perfidă-n fel
de fel de vicii.//Emancipată se proclamă/ Mai jalnic decât niciodată,/ De parcă
n-a avut nici mama/ Și nici n-a ascultat de tată./ Pășesc cei tineri
deopotrivă/ Pe drumul fals al rătăcirii/ Neștiutori cât de nocivă E moda
împotriva firii., Devin din cugete curate,/ Cu timpul, suflete pierdute/ Au
conștiințe cumpărate/ Și libertățile vândute. / Subtil mânați către dezastre/
Cad pradă viselor pribege/ Ratând menirea speciei noastre/ Pe care n-o pot
înțelege./ Rostul familiei e să-nvețe,/ Cum păsările-nvață zborul. / Se poate
doar la tinerețe./ De-acasă-ncepe viitorul. *** "Ce-a devenit de-o
vreme/Întreaga omenire/Din cauză că se teme/Și-aleargă în neștire?/Cum și-a
pierdut pasivă/Decență, demnitate/Și ca alternativăPentru nimic se
zbate./Se-abate amăgită/De bani și de plăcereCât e de fericită/Și fără de
repere!/Capabilă să-și vândă/Și dragostea de frate,/O cloacă supurândă/Și plină
de păcate,/Înalță efemerul/Să-l pună în lumină/Și otrăvește cerul/Credința prea
puțină./Pe cine deranjează/Și-a uneltit mereu/Ca drumul să și-l piarză/Cel vrut
de Dumnezeu?/vandut raiul pe un mar!/Câtă încrâncenare,/Ce luptă grea se
duce!/Se-nvie și se moare./Nădejdea e în Cruce.
Călinescu
Maria: "Pun inima
între palmele timpului/să poată primi toată lumina necesară minții/în trecerea
pe pământ/dau aripi gândului pentru a se hrăni cu frumusețea/ sentimentelor
care înmuguresc în fiecare anotimp/cuprind întreaga lume cu brațele
sufletului/s-o protejez de pâcla nopții/de furtuna distrugătoare a răului/de
ploaia cu lacrimi amare/măsor timpul cu pasul apăsat/să-mi rămână urma în lutul
sfânt/ca un ultim cuvânt /mărturie a iubirii de neam și țară/mă adăpostesc la
umbra liniștii mele/pentru a mă proteja de propria durere/de slăbiciunea
inspirației/continui mersul în cerc/mă voi opri când nimic/nu voi mai avea de
spus.”*** ”lumea ce-i nelume.
Charles Dickens: ”În lumea mică în care îşi duc
existenţa copiii, indiferent cine i-ar creşte, nimic nu este observat şi simţit
mai bine ca nedreptatea.
Claudiu Serea: ”Lumea-i străină și-i frig,/ Și
vezi prin gaura de la covrig/ Vise cum pleacă și te lasă...
Cleveland Amory: ”Ceea ce are nevoie lumea este
un nou fel de armata: armata bunatatii.”
Conduraru
Ioana: "Iubirea
nu e un tandem!/E sentiment și un refren/Acestei vieți ce, omenesc,/Se pierde
într-un râs prostesc."
Constanta
Buciugan: "Lumea
a inceput printr-o afacere proasta: Adam a vandut raiul pe un mar!
Costel
Avrămescu: "O
lume sufocată/ de durere și vulgaritate"
Costel
Stancu: "Noii tăi stăpîni/beau
numai vinuri albe aduse din ţara lor /dar nu se sfiesc să iubească femeile
locului/a venit vremea bastarzilor a uriaşilor cu/cap de muscă a vitejilor din
saloanele de dans/a femeilor mai frumoase cînd înşală /decît atunci cînd
alăptează nimic nu mai e/aşa cum a fost
Damian
Luca: ”Scoala,
unde din nefericire reiese ca este implementata o strategie in a ne indoctrina
si a ne tine limitati in a vedea adevarata realitate, iar noi cei ce am
descoperit sau urmeaza sa mai descoperim pe ce principii ar trebui sa se bazeze
scoala, realizam cu dezamagire ce efecte devastatoare poate avea
neimplementarea unei adevarate strategii de invatamant. De aici si se leaga
toate aceste probleme, lacune din societate, unde multi nu pot distinge
diferenta dintre adevar si fals. Si mai grav este ca muti aleg falsul si
minciuna, fiind convinsi ca au ales adevarul, neacceptand alta opinie. Multe
cazuri cunoastem in scoli unde se vede clar ca mentalitatea este aceea precum:
scapa cine poate, adica: “cei ce inteleg ceva……bine, ceilalti asta este, raman
in urma, se v-or descurca ei cumva”. Nu spun ca nu sunt materii care nu ne
ajuta, spun ca fiecare materie trebuie revizuita in asa fel incat sa se combine
Teoria cu PRACTICA (degeaba teorie daca practica mai deloc).Rezultatul
needucarii si nepasarii se vede atunci cand multi decid sa se lase de
invatamant, cei ce reusesc sa termine nu stiu incotro s-o apuce, iar cel mai
grav este atunci cand cei cu note bune si care se presupune ca vor fi de
success, realizeaza ca ceea ce au invatat cu asa multa sarguinta, de fapt nu ii
ajuta cu adevarat in ceea ce isi doresc si au visat. Vedem multe cazuri in care
multe genii ne pleaca din tara si aleg sa serveasca alte tari, deoarece in tara
lor s-au lovit de coruptia si neprofesionalismul din fiecare institutie.Atatea
sunt de discutat pe aceasta tema incat este necesar o ampla discutie la care sa
participe diferite personae cu viziuni oneste, in principal cadre din
invatamant si nu numai.* Cateva solutii ce le vad a se implementa in
administratia locala fiind prioritatea NR.1 ce tine de Scoli/Invatamant:
Profesorii trebuie cu adevarat respectati, protejati, remunerati in asa fel
incat sa le faca placere sa vina la locul de munca. Autoritatea Locala condusa
de catre oameni meritocrati trebuie sa asigure profesorilor cele mai bune
conditii din toate punctele de vedere, astfel:- In primul rand toate cadrele
didactice ce deservesc scolile Municipiului, trebuie invitate la o dezbatere a
Administratiei Locale incluzand reprezentanti din toate domeniile unde se va
pune baza unui principiu comun si anume “Toti pentru unul si unul pentru
toti”.- Noi, Institutia Locala, urgent trebuie sa aducem la cele mai noi
standarde toate scolile si liceele, unde atat copii cat si profesorii sa nu
duca lipsuri. Aici, noi toti cetatenii trebuie sa constientizam ca va trebui sa
depunem eforturi enorme si sa venim cu un aport, fie el cat de mic in
sustinerea oricarei cauze.• Institutia Locala prin totala transparenta, trebuie
sa vina cu un plan onest, cinstit si realist astfel:- Bugetul se va stabili
avand la baza transparenta, unde se va explicat concret si cu dovezi fiecare
banut necesar pentru indeplinirea proiectelor.- Lucrarile se vor face exclusiv
prin Cooperativa Constructorilor formata din cetateni ai
Municipiului/Comunelor. Aceasta Cooperativa trebuie sa aduca laolalta
muncitorii care de fel muncesc pe cont propriu si cei ce sunt nemultumiti de
patronat. Prin urmare acestia vor primi salariile in mod direct, in functie de
experienta si performanta, eliminand astfel acel “PATRON” care de fel astazi
este un borfas ce cauta in primul rand sa faca propriul profit, iar mai apoi
din ce ramane da si muncitorilor.Intr-un cuvant, fiecare muncitor din
Cooperativa va fi chiar el insusi “Patron”.- Pentru o reala siguranta si
sprijin, se va dezvolta un cartier rezidential (ex. construirea de locuinte tip
ANL) in ideea de a atrage si oferi recunostinta fata de cadrele didactice unde
acestea pot avea optiunea de a se stabili rapid, asigurandu-se astfel toate
facilitatile. In modul acesta se incurajeaza o mai buna motivatie a noii
generatii ( cei ce sunt la inceput de drum ) cat si celor ce deja profeseaza,
de a se implica mai usor si rapid in a atinge unicul scop, acela de a pregati
viitoarele generatii.- Urmatorul pas va fi acela de a implementa in incinta
scolilor, desigur acolo unde si locul va permite, o cantina in scopul de a
asigura atat cadrelor cat si elevilor o masa calda si sanatoasa. Bucatariile se
vor construi in locatii de unde se poate distribui mancarea destul de rapid
fiecarei scoli. Astfel eliminam pierderea acelui timp pretios in care
profesorii / elevii trebuie sa se “descurce” cumva in a asigura aceasta nevoie.
Se va putea in acest mod introduce mai usor, de ce nu si o ora sau doua de
extra timp petrecut la scoala in ideea de a face si ceva practica, plus unele
prezentari tip “meditatie”. Prin urmare se va cauta ca acei profesori ( ce au
adevarata chemare spre invatamant si vor intelege cu adevarat ca trebuie sa ne
sustinem reciproc) sa isi dedice catva timp probono/voluntar in scopul de a-i
indruma cu adevarat pe elevi.Administratia Locala va sprijini ideea de a
sustine profesorii in a implementa creearea lectiilor digitale, care sa aiba ca
scop MEDITAREA copiilor. Adica profesorii prezinta lectii in format video si
audio, ghidati de o echipa de specialisti in domeniul IT ( ex: Televiziunea
locala ), prezentand astfel diferite lectii ce pot fi vazute de cate ori va fi
nevoie ca si copii/parintii sa inteleaga. Astfel aceea practica in care doar
cativa elevi isi permiteau luxul de a face meditatii, va fi acum accesibila
tuturor elevilor pentru o suma modica. Avand in vedere efortul profesorilor,
noi parintii vom fi recunoscatori prin a dona/sprijini financiar ( suma
necesara din partea parintilor va fi destul de modica, tinand cont ca de data
aceasta vor fi destul de multi parinti interesati sa sustina acest demers ).-
In concluzie mai avem multe de discutat pe aceasta tema, se va intelege si mai
bine mesajul si ideea atunci cand se va dezbate mai profund aceasta ideologie.
Prin discutii audio si video cu siguranta mesajul va fi mai clar.”
Comentariu Nicolae Tudor:
”Solutiile sunt complexe si acestea tin de o strategie nationala, nu locala. Dv
ati prezentat perspectiva altei lumi, una care combina tribul, comunismul si
capitalismul. Numesc aceasta A TREIA CALE, concept filosofic care imi apartine.
Tribal (pentru ca locuitorii sunt egali in supravietuire), comunist
(implica Statul in activitatea economica si capitalism (se pregatesc elevii
pentru o posibila implinire umana care sa le aduca oricat profit, dupa munca si
harul fiecaruia) Programul meu politic are 3 eradicari: a hotiei, a saraciei si
a analfabetismului. Pentru a fi implementate trebuie aduse in viata comunitatii
ca Legi. Altfel raman deziderate particulare care tin de ceea ce nu exista:
constiinta. Sau de impunerea prin forta a decidentului, temporar aflat la
butoanele deciziei. Oamenii se supun prin doua cai: de frica sau respect.
Intrucat toti decidentii postdecembristi, practicand hotia, nu au obtinut decat
respectul complicilor, intrucat decidentii postdecembristi au avut ca lipsa in
caracterul lor morala, acestia pot fi definiti ca bogati si destepti. Morala a
fost si este de fatada, pentru ca sunt controlati de complici si nu de
cetateni. Cu alte cuvinte, civilizatia actuala este salbatica. Progresul
trebuie obtinut prin organizarea civica a localnicilor, dar nu in oferirea de
solutii, ci in pedepsirea cu moartea prin spanzuratoare a decidentilor
infractori, facuta discret, fara probe incriminatorii. Pentru a se realiza
aceasta trebuie ca un om sau mai multi sa imbrace noaptea haina serifului din
westul salbatic si sa-si puna la ochi esarfa lui Zorro. Daca se vrea progres.
Daca nu, vom vorbi la infinit despre ce trebuie facut.
Dan
Isaru (Dan Dadae): "Sînt
legumă nestrivită, vegetînd în amorțire, /Într-un suc de gînduri moarte,
fierte-n zeamă de torturi, /Iar tot ce văd clar cu ochii, mi se
pare-nchipuire, /Într-o lume-n care mișcă inutile-adunături."
Dani
Anton: "Nimeni de
Adevăr nu mai ascultă- /În virtual e-atâta fericire./Sufletu-i ascuns în
CD-ROM"
Daniel
Alin: ”Cam asta este
directia spre care ne indreapta guvernele marioneta actuale, desi nu ar fi rau
sa ne intoarcem la triburi, in opinia mea este cea mai inalta forma de
guvernamant cunoscuta iar seful de trib poate da socoteala in orice clipa de
actiunile si deciziile pe care le ia. Traim vremuri cu cei mai incompetenti si
idioti guvernanti si asta mi se pare adevaratul pericol, ca detin puterea exact
cei care nu ar trebui sa o aibe niciodata. In trecut erau la marginea
societatii acum sant in functii publice si fac legi si dau directive pentru cei
sanatosi care muncesc si sustin cu adevarat societatea.
Daniel
Luca: ”Planeta noastră
cu parfum de mosc ne-a pregatit o nouă exilare.
David Orr: „Planeta are nevoie cu disperare de vindecători, aducători
de pace, restauratori, povestitori și iubitori de toate cele. Are nevoie de
oameni care trăiesc bine în locurile lor. Are nevoie de persoane care au curaj
- dar nu orice curaj, ci curaj moral - și care sunt dispuse să se alăture
luptei pentru a face lumea locuibilă și umană.” -
Declaratia
de independenta a Americii,
4 iulie 1776: ”Intreaga istorie ne invata ca omenirea
este mai degraba dispusa sa sufere atata vreme cat raul poate fi tolerat, decat
sa-si faca dreptate prin abolirea formelor de guvernare cu care s-a obisnuit.”
Democrit: ”Celui înțelept îi este deschis înțelegerii tot ce
vede, pentru că patria unui suflet liniștit e întreaga lume.”
Denis Diderot: ”Daca nu se rosteste aproape nici un cuvant pe lumea
asta care sa fie inteles asa cum e spus, inca si mai rau e ca nu se face
aproape nimic care sa fie judecat asa cum e facut.
Dimitrie Bolintineanu: ”Lumea are
nevoie de speranta ca de lumina.”
Ducele de Levis: Lumea e atât de rea, încât
cei care nu fac rău sunt consideraţi buni.
Elena
Chiriac: ”Creștem
orgolii azi, nu poezie,/sătui suntem de viață până-n gât./destinele se zbat în
lumi umile,/ lumea se schimbă în ruine
/iubirii nu îi mai găsim motiv.
Elena Căruntu Bîrchi: ”Nu au vorbe,
nu au brațe, nici n-au fețele umane,/Dar te apără mereu, chiar și-atunci când
le e foame/ Pentr-o mângâiere seara și-o privire-n dimineață ,/ Stau acolo
lângă ușă, credincioși întreaga viață./ Și nu-ți cer să împarți averea, nici pe
umeri haine noi,/ Doar un zâmbet, bunătate și ne-așteaptă afară-n ploi/ Numai
oamenii rănesc și prin fapte și cuvinte,/ De le faci o dată rău și-n mormânt
te-ar ține minte!/ Și nu-i cale să te ierte, nici dacă le-ai da răsplată,/
Dintr-un prieten faci dușman și dușman e viața toată/ Ia priviți din când în
când, la cei fără de cuvânt,/ Că mai oameni, mai cu suflet, câteodată ei ne
sunt./ Am văzut rele pe lume și atâta răzbunare,/ Că păreau oameni frumoși,
niște amărâte fiare/ Și din mâna celui bun, se hrănește câte-un monstru/ Fără
ca să bănuim, ținem lupi în jurul nostru./ Și mănâncă și-apoi dorm, sub același
coperiș,/ Dar te-ar vinde, te-ar ucide, precum hoții pe furiș/ Nu e junglă mai
sinistră decât lumea dragii mei,/ Poți să închizi ușile toate, dar nu te ferești
de ei./ În privirea unui câine poți citi mereu iubirea,/ Nedreptatea,
falsitatea, ne-o întinde omenirea/ Deschizi ușa unui om și-are sufletul de
câine,/ Fără să privească-n urmă, e vrăjmașul tău de mâine!”
Elisabeta a
2-a: “Lumea în care trăim e departe de a fi ideală. Mai devreme sau mai târziu
părinții te vor părăsi și nu va rămâne nimeni care să te iubească pentru
simplul fapt că exiști.”
Emil
Cioran: ”Lumea aceasta
a fost creată din frica lui Dumnezeu de singurătate. Cu alte cuvinte, noi,
făpturile, nu avem alt sens decât să distragem atenția Creatorului. Bieții
clovni ai absolutului, uităm că trăim drame pentru plictiseala unui spectator,
a cărui palmele nu au ajuns niciodată la urechile unui muritor”*** "Odată
tot se va prăbuşi şandramaua acestei lumi. În ce fel, nimeni n-o ştie. Şi este,
la urma urmelor, indiferent. Căci din moment ce totul n-are nicio calitate şi
viaţa este o piruetă în vid, începutul ca şi sfârşitul nu dovedesc nimic. O
clipă imensă ca un cavou universal. Şi Dumnezeu? Piatră de mormânt, boltă peste
nimicul nostru sau păstor al unei turme îngheţate." *** Acea societate,
așa cum este acum, nu-mi place - trăiesc
în ea pentru că nu am de ales . O urăsc, am nevoie de ea pentru a supraviețui. ***Nu
mai vrem să îndurăm povara "adevărurilor", nici să ne lăsăm păcăliți
de ele sau să le devenim complici. Visez la o lume în care oamenii ar fi gata
să moară pentru o virgulă.*** "Cu cât e mai vie pofta de putere a capilor
spirituali, cu atât se silesc, și nu fără motive, s-o stăvilească la ceilalți.
Oricare dintre noi, lăsat în voia lui, ar ocupa Pământul, chiar cerul,
socotindu-se unicul lor proprietar. O societate ce se vrea perfectă ar trebui
să aducă la modă cămașa de forță sau s-o declare obligatorie." ***"Întristat
este sufletul meu in lumea în care oamenii traiesc spre a se face nefericiți
unii pe alții.***Lumea nu se ingramadeste decat in jurul negustorilor de
iluzii”***" Lumea nu-i
decît un Nicăieri universal. De aceea, n-ai unde să te duci niciodată***" Nimeni
n-a iubit mai mult ca mine această lume şi, cu toate acestea, dacă mi-ar fi
fost oferită pe tavă, chiar copil aş fi exclamat: <<Prea târziu, prea
târziu!>> ” ***Nimic nu ne separă de lume, deşi ea ni-i ostilă. Extazul
şi groaza - atât de diferite - ne angajează în mod egal în ea."***” Numai un suflet care se sfasie de iubire mai poate
reabilita lumea asta vulgara, meschina si dezgustatoare*** Simt în acest
moment o necesitate de a striga, de a scoate un urlet care să îngrozească
întreaga lume, să facă pe toţi să tremure, să plesnească într-o nebunie de
groază. Un trăsnet teribil îl simt virtual în mine şi mă mir cum nu izbucneşte
pentru a nimici lumea asta, pe care aş înghiţi-o pentru totdeauna în neantul
meu. Mă simt fiinţa cea mai teribilă care a existat vreodată în istorie, mă
simt o bestie apocaliptică plină de flăcări şi întunecimi, de elanuri şi de
disperări. Sunt o fiară cu un zâmbet grotesc, ce se adună în ea însăşi până la
iluzie şi se dilată până la infinit, ce moare şi ce creşte în acelaşi timp,
încântată între nimic şi tot, exaltată între speranţa nimicului şi disperarea
totului, crescută în parfumuri şi otrăvuri, arsă de iubire şi de ură, nimicită
de lumini şi de umbre. Simbolul meu este moartea luminii şi flacăra morţii. În
mine se stinge tot ceea ce e sclipire, pentru a renaşte în fulger şi în
trăsnet. Şi întunericul însuşi nu arde el în mine? Tot ce ni se întâmplă, tot ce contează
pentru noi nu prezintă nici un interes pentru ceilalți; ar trebui să ne
elaboram regulile de conduită pornind de la această evidență."
Emily Bronte: „Atât de lipsită de speranţă e lumea din afară,
încât de două ori mai preţioasă mi-e lumea din interior.”
Eugene Sue: ”Lumea isi schimba parerea tot atat de usor pe cat se
entuziasmeaza si ii place sa aiba dreptulde a calca in picioare ceea ce mai
inainte urcase inslavi,
·
Eugenia
C. Crețu: ”Ai
momente...Când lupţi, când tragi cu dinţii să te menții pe linia de plutire.
Faci totul, urmezi fiece regulă, plănuiești, muncești, iar soarta îţi scapă
printre degete. Pufnind în râs, râzând de tine, de eforturile tale. De fiecare
în parte. Uneori o păcălești, ghicești ce va urma, dar în majoritatea
cazurilor, destinul ne este scris. Iar al unora este scris cu sânge și lacrimi.
Asta nu înseamnă că trebuie să te oprești, să renunți. Dimpotrivă. Trebuie să
lupţi. Să lupţi pentru tine, pentru visurile tale, pentru oamenii care cred în
tine. Da, anume pentru ei. Nu pentru cei care au așteptări de la tine, ci
pentru cei care sunt acolo, cu tine.Ai momente..Când te simți atât de obosit și
depășit de tot ce ţi se întâmplă, de tot ceea ce te înconjoară, încât singura
ta dorință e să te așezi pe un petic de iarbă, să închizi ochii și să dormi. Să
dormi o veșnicie, ca să nu mai fii nevoit să dai cu ochii și sufletul de toată
mizeria și nenorocirea din lume.În astfel de momente, găsește peticul tău de
iarbă, întinde-te pe el, dar nu închide ochii. Privește cerul. Vezi-i
nemărginirea. Privește-i culoarea și măreția. Amintește-ți că, așa cum nu
există chei fără lacăt, nu există nici probleme fără soluţii.Fii blând cu
tine!Lasă-ţi sufletul să respire când se simte copleșit.Lasă-ţi corpul să se
odihnească când este obosit.Lasă-ţi gândurile să se plimbe când sunt prea
întunecate.Ai răbdare cu tine! Iartă-te! Iubește-te! Ajută-te!
Eugenia
Spătaru,,Adnana":
”Trăim într-o lume unde zâmbetul mușcă din carne și sânge,/Unde mândria ziduri
înalță și sufletul la poartă îi plânge,/Unde păpuși de cârpă se plimbă pe alei,
împăunate,/Cocârjate sub povara inimii de piatră ce-o cară în spate./Cu fețe
triste și-un rânjet pus pe chip, la vedere, Își ascund neputința cerșind la
vânt un strop de putere/Cu mâini sângerânde și unghiile rupte din carne,/Cu
frenezie se agață de-un vis ce-n noapte de prea mult timp le doarme/Se agață de
iluzii deșarte și-o clipă de bucurie efemeră,/Uitând că floarea iubirii crește
în câmpie și nu într-o seră./Trăim într-o lume unde fățărnicia chipul își arată
prea des/Și unde se cunoaște doar interesul ce-i pus în vârf de fes,/Unde
zilele se scurg pe chipuri monotone și triste,/Unde nopți întunecate își joacă
actul în suflete, ca niște artiste./Într-o lume unde întâietate are minciuna
sfruntată,/Unde neputința dă vina pe noroc și pe soartă, /Unde adevărul și-a
pierdut din mândra-i valoare, /De minciună fiind pus mereu la încercare /Într-o
lume unde zâmbete se topesc sub masca de ceară,/Omorâte din fașă de-a
indiferenței spoială /Sufocate de mâna urii ascunse,/De neîmpliniri și
neiubire, rămân pe veci distruse./Pierdută într-o lume ce simt că nu-mi
aparține, /Rătăcită printre dureri ce țipă în ochi, printre mii de suspine,/Printre
suflete ce urlă închise într-o cușcă îmbrăcată în ură,/Printre suflete
întunecate ce lumina c-o privire ți-o fură./Trăim într-o lume ce nu-și are
leac,/Nici azi, nici mâine și nici într-un veacOchii îndrept spre cer, spre singurul
loc ce de ură n-a fost atins,/Singurul loc unde iubirea stă la loc de cinste și
adevărul minciuna a învins.
Farshid
Moussavi: ”Lumea este
așa cum o vezi tu. Nu lăsa perspectiva altuia să o determine pe a ta.”
Florescu
Marilena:
"Popoarele indigene au acumulat întrebări faţă de civilizația modernă!***
De multe ori imi imaginez ce as schimba eu daca as fi un fel de zina/zeu...ceva
acolo cu putere....ma limitez doar la Ro.E atit de frumos in visul meu, oamenii
sunt sanatosi, fericiti, linistiti. Macar in visul meu sa fie asa....Nicolae Tudor: Puteti avea „puterea”
implicandu-va in politica, dar... o refuzati!Florescu Marilena: ce e politica? un
sistem inventat de elita si religie acum muuuulti ani. Pentru mine tot ce
exista ca model de societate, cade...eu visez la o cu totul alta omenire,
libera si frumoasa.Nicolae Tudor: Si eu visez o cu totul
alta omenire, una perfecta. si nu se poate realiza acest vis decat prin
politica. bineinteles ca pot scrie despre ea, pot trai cu imaginatia in ea
refugiindu-ma acolo, dar bucuriile obtinute astfel sunt mici comparativ cu un
pas miiic facut in real inspre acolo.
Florin Ionescu: ”Dacă există un
lucru pe care pot să-l apreciez la lumea și societatea asta atât de strâmbe,
este faptul că nu sunt într-atât de omogene încât să pierzi orice șansă de
supraviețuire și de rezistență, deși poți în bunătatea ta, câtă o (mai) ai, să
speri, poate în van, că vreodată va dispărea nevoia de ciur, de ciuruire, de
traumatizare menită, chipurile, să ducă la „călire”. Nu există „călire”, doar
rezistență și scăpare.
Florin
Ursache: ”Pestera. Un
grup de oameni care a trait toata viata intr-o pestera, nu ar accepta niciodata
ca lumea este mult mai mare decat pestera in care a trait. Daca unul ar parasi
grupul si ar iesi afara sa vada cat este lumea de mare, i s-ar narui toata
realitatea si toate credintele. Daca s-ar intoarce inapoi si le-ar spune si
celorlalti ce a descoperit, o parte nu l-ar crede, iar o parte l-ar urma pana
la iesire din pura curiozitate. Din cei care l-ar urma, o parte destul de mare
s-ar speria atat de tare la vederea unei lumi noi atat de mari, incat s-ar
intoarce inapoi in pestera de buna voie sa traiasca in continuare alaturi de
ceilalti, iar o parte foarte mica l-ar urma in explorarea lumii noi. O
concluzie ar putea fi ca oricat ar fi lumea de mare, datorita propriei bariere
mentale, unii tot in pestera isi doresc sa traiasca. Nt: .Oamenii care traiesc
intr-o pestera ajung sa creada intr-un Creator. Acesta, daca nu-l gasesc prin
cautari, cred ca este Soarele, cel care intretine viata. Oamenii vad pestera si
vad Soarele puternic, vad orizontul, vad ca intre ei si orizont si soare mai
este ceva. Apoi se supun marii puteri asumandu-si locul in care stau cape un
loc al lor, ca pe o proprietate, si incearca sa traiasca in conditiile pe care
le au. Numai nevoia de apa, de hrana, de un tinut mai calduros ii determina,
liber, sa caute altceva mai bun. Daca nu sunt izgoniti de unul mai puternic. De
ce ar vrea omul neaparat sa afle ceva, si este prost daca nu o face, cand
oricum cele mai importante lucruri din viata ni se intampla? Azi, prin
biblioteci si virtual poti calatori oriunde, poti cunoaste orice. Ca si atunci
si asa cum va fi cat va fiviata, cea mai buna calatorie o facem visand.
Eu, in trei ani, am iesit din ograda de trei ori, sa votez si ies in calea
cuiva. Si nu sufar, fiindca stiu tot ce este in lume. Stiu chiar si ce face
Dumnezeu in clipa aceasta. Dv... stiti?*** Pe masura ce am evoluat, au aparut
tot felul de studii care sustin ca omenirea ar avea 100 000 de ani, altii spun
ca ar avea 900 000, altii spun ca ar avea peste cateva 3-4 milioane de ani,
altii se intind pana la cateva zeci de milioane de ani...Deci, e la mintea
cocosului, ca nici unul dintre ei, habar nu are de fapt de cati ani existam.
Absolut toti speculeaza diverse cifre, dar realitatea este una singura. Nu stie
nici dracu, nici de unde am aparut, nici cum am aparut, nici de ce, si nici de
cati ani existam. Asadar, nici nu imi bat capul cu asta, daca nu au descoperit
altii cu toata tehnologia lor, este evident ca eu sau voi, nici atat nu am avem
cum sa stim sau sa descoperim.Dar hai sa va spun ce stim. Indiferent de cate
mii, zeci de mii, sute de mii sau milioane de ani existam, nu i se pare nimanui
suspect ca in doar 50 de ani am evoluat tehnologic cat nu am evoluat in toata
existenta? Adica, la bune, mai abia acum ceva vreme se ara cu un plug cu doi
boi si deodata pac! Internet, avioane, rachete, inteligenta artificiala, nave
spatiale, explorari interplanetare...Stiu ca nu ma duce mintea mult, dar
totusi...este o probabilitate matematica aproape imposibila. Un exercitiu
simplu de logica imi spune ca pe o scara a existentei de miloane de ani, 50 de
ani inseamna 0. Zero barat mai exact. Deci, cum este posibil sa faci doar in 50
de ani ce nu s-a putut face in atatea sute de mii sau milioane de ani? Singurele
explicatii pe care le-am gasit ar fi astea...Ori anumite tehnologii existau de
cand henchi de la civilizatii stravechi si au fost descoperite informatii
despre ele in timpul explorarilor din ultimul secol, ori sunt ciordite de pe la
diverse ozn-uri care s-au prabusit pe pamant (pentru ca exista mii de dovezi in
acest sens), ori cineva din alta parte ni le-a dat la schimb. Dar
conspirationistul din mine exclude cu toata fiinta posibilitatea ca noi am fost
capabili sa descoperim singuri in doar cateva zeci de ani, tot ce nu s-a
descoperit in zeci de milenii, pentru ca nu are nici logica, nici sens dintr-un
singur motiv. Evolutia a fost extrem de rapida, dubios de rapida, mult prea
rapida. Vorbim in multe cazuri despre tehnologii extrem de complexe despre care
nu stie nici dracu cine le-a inventat. Iar asta doar in cazurile pe care le
stim. Imaginati-va ce tehnologii exista de care habar nu avem. Imi aduc aminte
cand Barac Obama facuse un apel la desecretizarea tehnologiilor de larg consum
pentru populatie. Cand imi zici de tehnologie de larg consum, imi este clar ca
exista nspe alte tehnologii, despre care eu, prostul de rand, nu am voie sa
stiu ca exista. De unde vin toate tehnologiile astea? Cine le-a inventat pe
toate asa gramada intr-o secunda pe scara timpului? Nop, nu se leaga.
Francesco Silvestre: ”Poate nu-ți dai seama că pentru
mine lumea nu există, cel mai important lucru ești tu.”
Francois-Rene de Chateaubriand: ”Faptul că
afirmi că lumea e rea nu înseamnă că tu ești bun.”
Franz
Kafka: ”Sau lumea e
foarte mică sau noi suntem enormi de reușim s-o umplem toată.... *** ,,Cum
să te bucuri de lume dacă nu-ți găsești refugiul în ea?
Frederic
Beigbeder: ”Lumea e
ireală, cu excepția momentelor când devine o pacoste.”
Friedrich Hegel: ”Marea înţelepciune este să iei
lumea aşa cum e.
Friedrich Schiller: ”Lumea e duşmănoasă şi cugetă
fals. Fiecare se iubeşte numai pe sine.**** ”Lumea nu-ti poate darui ceea ce nu
primeste de la tine.”
Friedrich
von Schiller: „Lumea
nu-ți poate dărui ceea ce nu primește de la tine.”*** "Istoria lumii este
tribunalul lumi."
G.
Cesbron:
"Absurditatea lumii îi este imputată Creatorului său. Fie! dar ridicolul
ei nu se datorează decât oamenilor."*** "Am adesea impresia că
trăiesc într-o lume din care au dispărut demult oamenii mari şi în care s-au
instalat copii depravaţi."*** "Că această lume e "absurdă",
este treaba filozofilor şi a umoriştilor. Dar că ea este nedreaptă, este treaba
noastră a tuturor."*** "În apă, poţi fi o piatră ori un burete. În
lume de asemenea."
·
Ganduri
catre cer: "În
lumea mea frumoasă oamenii nu au scopuri ascunse, nu găsesc o oportunitate în
fiecare persoană şi nu iubesc din interes.În lumea mea frumoasă oamenii nu se
bucură de necazul cuiva, nu fac rău pe ascuns, nu sunt prefăcuţi şi nici
perfizi.În lumea mea frumoasă oamenii se ajută, dăruiesc și nu trăiesc doar
pentru ei înșiși.În lumea mea frumoasă oamenii îşi spun „Te iubesc!”, se
îmbrăţişează şi se ţin de mână.În lumea mea frumoasă oamenii sunt demni, nu se
dedau la acte josnice și nu găsesc plăcere în răutăţi şi în acte mârşave.În
lumea mea frumoasă o prietenie nu se sfârşeşte odată cu prima
neînţelegere....În lumea mea frumoasă oamenii iubesc adevărul şi n-au nevoie de
complimente false şi linguşiri care să le hrănească orgoliile. În lumea mea
frumoasă oamenii construiesc, nu distrug.În lumea mea frumoasă oamenii mângâie,
nu lovesc.În lumea mea frumoasă oamenii iubesc…
Garbo.ro: ”Cum vede un OM SPIRITUAL lumea V.S.
un OM OBISNUIT. "Tot mai multi oameni, in zilele noastre, experimenteaza o
schimbare de perspectiva cu privire la realitatea inconjuratoare. Sunt multe
voci celebre, ca lideri spirituali si chiar vedete care vorbesc despre o
revolutie spirituala pe care o observa in lume. De exemplu, Eckhart Tolle
povesteste adesea ca nu se astepta ca prima sa carte, Puterea prezentului, sa
fie inteleasa si sa aiba succes. Totusi, aceasta este un best-seller
international, semn ca tot mai multi oameni incep sa inteleaga altfel viata.
Aspecte spirituale intalnim la multi formatori de opinie contemporani:
psihologi, filosofi, speackeri motivationali, oameni de stiinta, cosmonauti,
medici, muzicieni, artisti, regizori, maestri zen etc. Astfel, spiritualitatea
despre care vorbim, nu are legatura cu afilierea la vreun sistem religios, ci
mai degraba cu o anume perspectiva asupra vietii, caracterizata de multa
deschidere. Multi oameni percep insa aceasta revolutie spirituala mai degraba
ca fiind o utopie sau mistica fara fundamente. "Cei care danseaza sunt
considerati nebuni de catre cei care nu aud muzica." Friedrich Nietzsche
Ti s-a intamplat si tie sa te afli in situatii sau medii unde sa nu poti sa iti
exprimi viziunile cu lejeritate de teama ca nu vei fi inteles/asa? De aceea
vrem sa trecem in revista cele doua moduri de a interpreta lumea. Acest lucru
ne ajuta si pe noi sa intelegem mai clar de ce unii oameni par sa ne inteleaga
mai usor, iar altii deloc. Chiar si la nivel individual, cei aflati mereu
intr-o continua transformare, pot pendula intre cele doua perspective atat de
diferite:1. INTUITIE SAU RATIUNE? Cum vede un om spiritual lumea: Un om
spiritual isi bazeaza alegerile pe intuitie. Este in conexiune cu sinele sau
profund, astfel incat va asculta de fiecare data mesajul subtil al intuitiei si
al presentimentelor. Cum vede un om obisnuit lumea: Un om obisnuit isi bazeaza
alegerile pe logica. Un om obisnuit va pune mereu pe primul loc ratiunea. Va
cauta mereu argumente logice pentru ceea ce are de facut. Adesea, faptul ca
si-a incalcat vocea spiritului prin intermediul mintii, il duce in situatii
conflictuale inconstiente. Se va surprinde adesea in locuri unde nu se simte
bine neaparat, va rata oportunitati sau va fugi de oameni care l-ar fi ajutat
in calatoria sa, in baza unor argumente de tip logic sau al mecanismelor
psihologice inconstiente.2. CONSTIENTA SAU INCONSTIENTA? Cum vede un om
spiritual lumea:Un om spiritual a avut revelatia propriului sine psihologic si
astfel va cauta mereu sa se priveasca din exterior cu obiectivitate, oricat de
dureros ar fi adevarul. Un om spiritual va cauta mereu sa se cunoasca pe el
insusi, va vrea sa isi inteleaga programarile mentale din subconstient.
Practic, incet, incet, un om spiritual incepe sa nu mai functioneze "pe
pilot automat", ci constient de el insusi. Iar motorul principal al
acestui impuls de auto-actualizare continua, porneste in primul rand din
dorinta de a fi mai bun cu el insusi si cu ceilalti. Acest om intelege ca
adesea, oamenii isi fac rau unii celorlalti, din cauza traumelor neconstientizate,
ascunse in subconstient si care ies la iveala sub forma furiei, victimizarii,
violentei, fricii, etc. Ca sa fii compasiv si empatic, trebuie in primul rand
sa te cunosti. Cum vede un om obisnuit lumea: Un om obisnuit traieste in 70%
din timpul sau pe pilot automat, condus de mintea lui subconstienta si de
ritmul alert al vietii de zi cu zi. Se multumeste cu bucurii sporadice si
uneori cu iluzia succesului, fara sa isi dea seama ca acestea nu ii aduc
adevarata liniste. Fara sa stie, cauta mereu fericirea in exteriorul sau, in
experiente, in oameni, in intamplari. Iar pentru el, aceasta goana nu ia
niciodata sfrasit. Depinde doar de starea de spirit a altora sau de reusite ca
sa se simta bine.3. VIBRATII SAU SIMTURI OBISNUITE? Cum vede un om spiritual
lumea: Un om spiritual vorbeste despre, identifica si traieste in functie de
vibratii pe care le simte in jur. Si-a dezvoltat practic o sensibilitate care
este tuturor acceseibila. Un om spiritual va alege astfel oamenii, situatiile,
culorile, locurile, mancarea, care ii transmit o vibratie pozitiva sau
confortabila. 'Sa iubesti inseamna sa te recunosti pe tine in celalalt' Doar 1% dintre oameni au aceste trasaturi.
Esti si tu o persoana cu frecventa inalta? De asemenea, un om spiritual
recunoaste sincronicitati si alte abilitati metafizice cum ar fi clarvederea,
clarsimtirea, clarauzul, telepatia, etc. Cum vede un om obisnuit lumea: Cu
siguranta, daca te aude vorbind despre asa ceva, o sa iti spuna ca „vorbesti
prostii”, sau ca "ai luat-o razna" pentru ca un om obisnuit se va
rezuma la a interpreta lumea doar in baza simturilor universal acceptate: auz,
vaz, miros, pipait, gust si in baza argumentelor de tip rational.4. LUME
INFINITA SAU LUME FINITA? Cum vede un om spiritual lumea: Un om spiritual incepe
sa vada lumea ca pe un infinit, un tot unitar, din care cu toii facem parte,
asa cum celule corpului compun trupul. Un om spiritual o sa iti vorbeasca
despre fractali si despre Cosmos, despre un spatiu infinit pe care il percepe
peste tot in jur, despre o infinitate de posibilitati. Unii dintre acesti
oameni au norocul de a experimenta experienta infinitului in timpul
ritualurilor de meditatie. Cum vede un om obisnuit lumea: Pentru un om
obisnuit, geometria Euclidiana si fizica Newtoniana raman adevaruri absolute
care descriu lumea finita asa cum el o cunoaste.5. LEGEA IUBIRII SAU FRICA? Cum
vede un om spiritual lumea: Un om spiritual a inteles ca frica este parte a
umanitatii noastre si opusul iubirii nu este ura, ci frica. Nu isi va nega
niciodata umanitatea si vulnerabilitatea, dar va alege cu fiecare pas, ori de
cate ori ii este posibil, legea iubirii, iar nu frica. Iubirea il face sa nu
mai simta granite, diferente, si ierarhii. Acest om va recunoaste spiritul din
fiecare fiinta umana. Un om spiritual intelege ca iubirea este cea mai
importanta lege a Universului, ca este hrana spiritului si ca absolut fiecare
fiinta sau obiect de pe Pamant are nevoie de vibratia aceasta ca sa
supravietuiasca, sa evolueze si sa se bucure. Cum vede un om obisnuit lumea: Un
om obisnuit va reactiona adesea dintr-o frica neconstientizata si stocata la
nivel inconstient, niciodata decodificata. Iar aceasta frica care initial, in
mod justificat (in momente ale deprivarii de atentie si iubire din copilarie)
s-a instalat acolo, va iesi adesea la iveala sub forma urii fata de ceilalti,
dispretului, discriminarii, lipsei de empatie pentru suferinta altuia,
agresiunii, indiferentei, intolerantei…6. PACE interioara sau SUCCES SOCIAL?
Cum vede un om spiritual lumea: Un om spiritual are revelatia ca nicio
manifestare din plan exterior nu este la fel de valoroasa precum linistea
interioara, pe care o poate gasi indiferent de momentele de tristete sau
bucurie. Succesul nu mai este masura valorii sale ca fiinta, fiindca a inteles
ca toti oamenii sunt valorosi pentru simplul fapt ca exista si ca nimic din
ceea ce ar reazliza sau nu ar realiza, nu ar sterge aceasta valoare. De
asemenea, momentele simple, petrecute in conectare cu cei dragi ii aduc mai
multa fericire decat orice altceva. Ii este firesc sa se angajeze in diverse
practici de conectare la momentul prezent si la pacea care vine odata cu
aceasta conectare, fie cele traditionale cum ar fi yoga sau alte tipuri de
meditatie, post si rugaciune, fie practici simple: cum ar fi plimbatul in
natura, ascultarea respiratiei, contemplarea cerului, conectarea cu animalute,
etc… Cum vede un om obisnuit lumea: Un om obisnuit isi investeste toata energia
spre a obtine succesul social, iar daca nu l-a obtinut, aceasta ii provoaca
tristete si conflict interior. Un om obisnuit se raporteaza tot timpul la
paradigmele exterioare, la ce zice lumea, practic la normele stabilite de
societate despre ceea ce ar trebui sa ii confere valoare, apreciere si….
implicit, dreptul la iubire. Fara sa isi dea seama, ii invinuieste pe ceilalti
pentru nereusite.7. REGIZOR SAU ACTOR?Cum vede un om spiritual lumea: Un om
spiritual incepe sa inteleaga ca el nu este doar un receptor de intamplari si
situatii in viata sa, ci un regizor. Cunoscandu-se pe sine insusi mai bine, el
capata autonomie. Practic, este puterea de a alege in ce tip de situatii se
aseaza si de ce fel de oameni se inconjoara. Isi asculta chemarea inimii si va
alege sa faca mereu tot ceea ce este in aliniere cu fiinta sa, fara
compromisuri.Mai intelege ca orice eveniment din viata sa este un rezultat al
unor proiectii si alegeri din trecut. Incet, incet, desprinzandu-se din
captivitatea conditionarilor mentale, incepe sa renunte la atasamente si sa se
abandoneze, acceptand prezentul exact asa cum este el.Cum vede un om obisnuit
lumea: Un om obisnuit se auto-percepe mereu mai degraba ca un actor in viata
sa, fara autonomie si control asupra situatiilor in care se afla. Lui i se
intampla lucruri si crede in noroc. Intotdeauna vede Viata sau pe Dumnezeu ca
pe o forta Universala superioara care ii scoate in cale fericire sau
nefericire. Situatiile sunt intotdeauna generate de forte exterioare si
arareori isi recunoaste propriul rol in ceea ce se intampla, fie ca este un
succes sau un esec."
Gela
Enea: ”Lumea e un
parbriz pe care trebuie/ să-l șterg cu blândețe să nu se spargă
George
G. Asztalos: ”O dăm pe
rele/ și facem pe deștepții/ lumea e plină de lucruri îndrăgite/ care la modul
trist nu ne au/ și de oameni folosiți/ ici-colo se mai inversează rolurile/
suntem aici să facem și să dregem greșeli/ nu să ne specializăm în falseturi/
ale perfecțiunii/ nu e nicio problemă suntem predestinați să cărăm
George
G. Byron: "Lumea
nu poate dărui nici o bucurie asemănătoare cu cea pe care o răpeşte."
George
Petrovai: ”Dumnezeu a
făcut lumea din preaplinul dragostei Lui; politica preface lumea din preaplinul
egoismului ei.
George
Sand: "Trebuie
prea multă energie ca să rupi cu lumea, prea multă suferinţă pentru a dobândi
această energie."
Ghamari
Giurgiani: "Lumea
noastră e asemănătoare cu vinul, iar noi cu beţivii; în ea veselia e însoţită
de amărăciune, bucuria de mahmureală."
Gheorghe
Gurău: ”O lume-n care
totul nu e/ Decât chiul, înavuţire şi dispreţ,
Gica
Chiroiu: "Și vom
lăsa în urmă aceste falsuri care/au fețe ce ne-arată că se ascund sub
măști./Pentru că, orice am face, n-ai cum să îi iubești!/E-atâta falsitate,
invidie, minciună.../E tristă omenirea și lumea e nebună!/Nu se mai rabdă
nimeni, sunt lupte, e război,/de-aceea am plecat in lume. Atât, doar
amândoi!/Și-o să rămânem, poate, pe-o insulă pustie,/în care doar natura,-n
splendoarea ei, să fie."
Gina
Zaharia: "Nu m-ai
lăsat să iubesc niciodată./Nici să te caut/între petale de crini. De la
post-restant am aflat/că lumea noastră e-o artă/pentru străini.
Heinrich Heine: ”Fiecare om în sine este o lume
care se naşte şi moare odată cu dânsul; sub fiecare piatră funerară zace o
istorie a lumii.
Hermann
Hesse: "Cum să nu
fiu un lup steparian, un pustnic dezonorat, dacă sunt scufundat în această lume
ale cărei scopuri nu le împart, ale cărui bucurii nu le atrag. Nu mai rezist
mult la teatru sau la cinema, abia pot citi un ziar, rar mă uit la o carte
modernă: nu pot înțelege care este distracția și fericirea pe care o caută
bărbații în trenuri și hoteluri pline, în cafenelele pline de oameni cu muzică
tare si sufocant, in barurile si varietatile elegantelor orase de lux, in
expozitiile mondiale, in Corsos, in conferintele pentru insetati de cultura, in
marile terenuri de sport. Nu pot sa inteleg sau sa impartasesc acele bucurii
care mi-ar sta la indemana si pentru care sunt mii care se straduiesc si
acumuleaza. Și ceea ce, dimpotrivă, se întâmplă în cele câteva ore de fericire,
care pentru mine reprezintă plăcere, aventură, extaz și înălțare, este ceva ce
lumea știe, caută și iubește în poezie, dar care în viață pare o nebunie. Și de
fapt dacă lumea are dreptate, dacă muzica în cafenele, dacă divertismentul în
masă, dacă americanii ăia cu atât de puține pretenții au dreptate, atunci mă
înșel, sunt nebun. Atât de serios sunt Lupul Stepar, așa cum m-am descris de
câteva ori: animalul pierdut într-o lume ciudată și neînțeleasă care nu-și mai
găsește casa, aerul, hrana. "
Howard Philips Lovecraft: ”Odată visam
și, pentru mine, lumea viselor era mai reală decât lumea reală, era o lume cu
scumpe comori.”
Ilarion Dan: ”Există o suferință sufletească, o lipsă de iubire care
domină lumea. O lipsă care ne duce într-un egoism, într-o solitudine. Trăsătura
fundamentală a lumii de astăzi e această îndepărtare a omului de om, nu numai
de Dumnezeu. Pentru că, după ce omul se îndepărtează de Dumnezeu, se
îndepărtează și de cel de lângă el.”
Ileana Mălăncioiu: ”Lumea e tot mai tristă și mai
grăbită/ pâinea e tot mai scurtă si mai turtită/ fără ca nimeni s-o vadă/
Poezia a coborât în stradă.”
Ioana
Daniela U Badea: ”Dilemă Cum să-ți crești
,protejezi și educi copilașii într-o lume atât de murdară și isterică după bani
, îmbâcsindu-te și îmbâcsindu-i ....cu țigări, tatuaje ,aburi de marijuana și
videochaturi, sub pretextul că "așa am hotărât eu ,ca tânără mamă, să le asigur
un viitor " ?Pe bune? Care viitor ? Ii trimiți pachet direct în iad ? In
iadul în care te aflii de atâta vreme și din care nu ai nici o intenție să ieși
?Alo tăticule al acestor copilași.....unde ești, măi nene ? Dormi în post sau
numai închizi ochii ?
Ioana
Ilie: ”Trebuie să fim
TOȚI-HOȚI?Lumea este un BORDEL, numit EU-RO-PA, în care fiecare este un EU,
individ distanțat, ștanțat. Nimeni nu te întreabă ce te doare.
Ion Luca
Craragiale: ”Lumea asta se aseamana cu un vast bâlci.”
Ion
Brătianu: ”Voim ca
Românul să se restabileze în înşişi ochii săi ca om şi să se întroneze în toate
drepturile sale, ca să poată trăi după legile naturei sale, desvoltându-se,
perfecţionându-se şi împlinându-şi misia sa în societate, cu toată gloria şi
virtutea de care este capabil. Voim să aibă o patrie, unde toţi să aibă
aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorii şi o parte întreagă şi deopotrivă la
viaţa naţională, – o familie, de vor merita-o prin iubirea şi moralitatea lor –
o proprietate, de vor voi să muncească. Voim ca fiecare să fie stăpân pe
roadele muncii sale, fără a putea să-i ia un pai măcar trântorii omenirei.
Ion Corbu: ”Degeaba le arăți unora luna
și stelele! Ei vor vedea fărâma de negru de sub unghia degetului cu ajutorul
căruia le arăți!
Ion
Creangă: „Lumea asta e
pe dos, toate merg cu capu-n jos; puţini suie, mulţi coboară, unul macină la
moară”
Ion Luca Caragiale: ”Lumea asta se aseamănă cu un vast bâlci."
Ionut Caragea: ”Nimic nu este interzis visătorului,
dar lumea aceasta nu este un vis, ci întreruperea lui.
Ioseph
Joubert: ”Lumea nu e a
cui o străbate cu piciorul, ci a cui o înţelege cu gândul. În ultimele decenii,
popoarele amazoniene, indiene sau australiene indigene au acumulat foarte multe
întrebări.Acestea întreabă, de exemplu, de ce munciți atît de mult împotriva voinței?
Sînteți robi? Noi lucrăm doar cînd dorim și foarte rar cînd este nevoie foarte
tare, dar dacă ne e lene, nu lucrăm.De ce femeile voastre merg la medici pentru
a naște, ele sînt bolnave? De ce aveți nevoie de case pentru care trebuie să lucrați
20-30 de ani, iar apoi oricum trebuie să plătiți pentru ele? Ele sînt din
aur?De ce copiii voștri merg la școli și grădinițe unde nu le este interesant?
De ce cheltuiți atîta timp și sănătate pentru a cîștiga bani, pentru ca apoi să
achitați tratamentul bolilor, venite în urma acestui mod haotic de viață? De ce
educați în băieți supunere și ascultare, iar în fete prețuiți puterea și
independența? Oare nu trebuie să fie invers?De ce învățați copiii formule
matematice complicate, dar nu-i învățați proprietățile numeroaselor plante
medicinale, meșteșugurilor, abilităților de viață în natură? De ce să cîștigați
bani și să procurați jucării ce dezvoltă motorica, cînd există mii de
pietricele și crenguțe în orice poiană din pădure?De ce vă tratați cu medicamente
scumpe, sintetizate de farmacologie iar ulterior vă tratați reacțiile adverse
la aceste medicamente, iar cu altele, restabiliți imunitatea distrusă, rinichii
și microflora din stomac și intestin?Nu știți despre medicamentele dăruite de
natură? Noi, indienii aborigeni, precum ne numiți, avem zeci de metode de a
trata, spre exemplu, același cancer în faze incipiente timp de o săptămînă
absolut gratuit, cu ajutorul sucului de bananier. Dar se pare că sînteți atît
de zombați, încît nici nu presupuneți că acest lucru e posibil și dați zeci de
mii de dolari pentru un tratament cu efect dubios. În același timp, tăiați
junglele cu sute de plante medicinale prețioase, lipsind de casă mii de specii
de animale, care au trăit acolo cu mult timp înainte voastră.Sînteți stranii,
spun ei. Sînteți bolnavi spiritual, trebuie să restabiliți legătura cu natura,
cu spiritul inițial. Și trebuie să începeți chiar acum.
Italo
Calvino: ”Lasă lumea
care te înconjoară să se piardă în zare...
Ivona
Ifigenia: ”Oare cum ar
fi lumea dacă ne-am putea privi și ne-am putea vedea propriile suflete, nu
propriile chipuri?Oare cum ar fi lumea dacă am putea simți pe propria piele
răul pe care îl facem altora? Oare cum ar fi lumea cu mai mulți oameni buni în
ea?Oare cum ar fi lumea dacă toți ne-am aduce aminte că toți suntem la fel, că
toți suntem oameni?Oare cum ar fi lumea asta dacă, în fiecare zi, s-ar auzi mai
mult cuvinte bune și dacă s-ar vedea mai multe fapte bune? Oare cum ar fi lumea
asta dacă binele ar învinge răul și în realitate, nu numai în basme? Oare cum
ar fi lumea asta dacă iubirea ar fi lăsată să trăiască? Ratăm, din ce în ce mai
des, șansa să trăim frumos pentru că preferăm, din ce în ce mai mult, să trăim
obsedant în răutate, în minciună, în ipocrizie, în ură, în răzbunare. DAR... NE
NUMIM OAMENI!!! Oare și suntem oameni???Poate că nu gura ar trebui să o
deschidem atât de des...Ci...inima
Jalal al Din Muhammad Rumi: ”Abandoneaza
viata si lumea si gaseste viata lumii.”
Jet Li: ”Lumea este o mare familie si trebuie sa ne ajutam
reciproc.
Jiddu
Khrishnamurti: „Nu
este semn de sănătate să fii adaptat unei societăți profund bolnave.”***“Omul inca este
la fel cum a fost. Este inca brutal, lacom, competitiv. Si… a construit o
societate dupa aceste trasaturi.”
John (Focul) Lame Deer: Tribul Sioux
Lakota: „Înainte să sosească fraţii noştri albi să ne facă oameni civilizaţi,
nu aveam nici un fel de închisoare. Din această cauză, nu am avut delincvenţi.
Fără închisoare, nu pot exista delincvenţi.Nu aveam încuietori sau chei şi,
prin urmare, printre noi nu erau hoţi. Când cineva era atât de sărac încât
nu-şi putea permite un cal, un cort sau o pătură, el ar fi primit, în acest
caz, totul cadou. Eram prea necivilizaţi pentru a acorda o mare importanţă
proprietăţii private. Nu cunoşteam niciun fel de bani şi, în consecinţă,
valoarea unei fiinţe umane nu era determinată de averea ei. Nu aveam legi
scrise, nici avocaţi, nici politicieni, de aceea nu am fost în stare să ne
înşelăm şi să ne escrocăm unii pe alţii. Eram într-adevăr într-o formă proastă
înainte să sosească albii şi nu ştiu cum să explic cum ne-am descurcat fără
aceste lucruri fundamentale... care sunt atât de necesare pentru o societate
civilizată...”
·
John Lame Deer: „Înainte să sosească fraţii noştri
albi să ne facă oameni civilizaţi, nu aveam nici un fel de închisoare. Din
această cauză, nu am avut delincvenţi. Fără închisoare, nu pot exista
delincvenţi. Nu aveam încuietori sau chei şi,
prin urmare, printre noi nu erau hoţi. Când cineva era atât de sărac încât
nu-şi putea permite un cal, un cort sau o pătură, el ar fi primit, în acest
caz, totul cadou. Eram prea necivilizaţi pentru a acorda o mare importanţă
proprietăţii private. Nu cunoşteam niciun fel de bani şi, în consecinţă,
valoarea unei fiinţe umane nu era determinată de averea ei. Nu aveam legi
scrise, nici avocaţi, nici politicieni, de aceea nu am fost în stare să ne
înşelăm şi să ne escrocăm unii pe alţii. Eram într-adevăr într-o formă proastă
înainte să sosească albii şi nu ştiu cum să explic cum ne-am descurcat fără
aceste lucruri fundamentale... care sunt atât de necesare pentru o societate
civilizată...”
John Steinbeck: ,,Fiecare zi e o altă lume.,,
Jorge Luis Borges: ”Lumea cuprinde și plăcutele
noastre mici greșeli.
Jules
Renard: "E loc
sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la
umbra."
Julien
Matei: "concret,
trăim intr-o lume care nu e tocmai "ideală". Ai datoria sa te
indoiesti. Sa-ti asculti instinctul. Naivitatea este letală*** "Ne este teamă să
recunoaștem că lumea în care am investit este greșită *** "Nicio schimbare
nu e posibilă dacă nu admitem că ne-am investit într-o versiune cu totul falsă
a realitații...Nicolae Tudor: "Cum
arata o lume nefalsa? Julien Matei: ceea ce ar face o lume reală este
primordial asumarea, transparența și angajamentul propriei umanități. Și
relația funcțională cu umanitatea "celuilalt". Dar asta presupune
responsabilitatea adevăratei vocații - lucru de care fug cei mai mulți...
La
Rochefoucauld: "Cel
care crede că poate găsi în el mijlocul de a se lipsi de toată lumea se înşală
tare; dar acela care crede că lumea nu se poate lipsi de el se înşală şi mai
tare."
Leonard
Ancuta: ”Lumea a fost
făcută să fie pictată și să fie cîntată. nu e timp, asta e./lumea nu se mai
măsoară în kilometri, ci în bani. cu cît/ai mai mulți bani lumea e mai mare și
mai frumoasă.*** lumea asta
muribundă în care existăm ca o scînteie/ în noapte. dar una care luminează
pretutindeni.
Lewis Carroll: ”Daca fiecare si-ar vedea de treaba lui, lumea s-ar
invarti mult mai repede decat se invarte
Liviu Ioan Stoiciu: ”Lumea merge mai departe, au
apărut noile generaţii de visători şi de vizitatori pe această lume, ale lor
sunt iluziile… Cu de-al de mine nu mai e nimic de făcut. Deşi e ceva în mine
profund nemulţumit, care nu mă lasă să trăiesc oricum, motiv pentru care
continui să stau la masa de scris şi citit…”
Lorena
Craia/viorel muha? – ”Lumea
nu-i numai din otravă făcută iar viaţa nu-i povară decât pentru oameni... iar
iubirea nu-i frânghia cerului fără a-ţi da osteneala pentru ca să ajungi la ea!
Lubbock: "Fiecare isi creeaza propria sa
lume."
Lucian
Blaga: "Toţi
oamenii de ştiinţă, împreună, sunt autorii unei singure lumi. Fiecare filozof,
care-şi merită acest nume, este autorul unei lumi singulare, a sa. Poetul este
autorul unor lumi, la plural, căci fiecare poem poate fi o lume pentru
sine."
Lucian
Fere: Traim intr
o lume, in care altii manipuleaza si am devenit exact ce si au dorit, o masa de
manevra plina de analfabeti functionali, curvasareala si betivaneala.
Luminița
Voineag Ursu: ”Nu
privi în jur la nimeni, N-aştepta salvări, noroc,Lumea e răutăcioasă, Mulți vor
să te vadă rău,Se citeşte pe-a lor față Bucuria când ți-e greu!Râzi când
sufletu-ți oftează De ți-e greu să nu le-arățiPrietenia-i mai mult falsă
Fericiți sunt când nu poți!
Marcus Aurelian: ”Gândeşte-te mereu că toate
lucrurile, aşa cum se întâmplă acum, s-au întâmplat şi în trecut; şi mai
gândeşte-te că tot astfel se vor întâmpla şi în viitor.
Maria Iorgulescu: ”Lumea-i un
izvor de amănunte.
Maria
Luca: ”Mai toarnă-mi viață-n ceașca de cafea/ Să nu mai simt cum teama mă doboară/Când văd în
jur o lume ce se zbate...
Maria
Rugina: "Avem
numai „Stat de drept” - bazat pe Lege votată !/„lume de drept” nu există,
pentru a nu fi-ntrebată/cum și-ar dori să trăiască, pe-un Pământ al tuturor
-/DUPĂ VOIA UNORA sau TOȚI, DUPĂ VOIA LOR ?!"
Mariana Zorița Turda: "Uneori îmi vine.../Să rup bucăți de lume/Și
să le rearanjez!/Pe cele bune,/Să le păstrez,/Iar pe cele rele.../Să le
pierd!"
Mariana
Alexandru: ”Mi-e
zâmbetul cu totul interzis,/Și-n toate mi se cere o parolă, /Iar pentru
îndrăzneală, un permis,/De-acces, într-o trăire prea frivolă./Mi-e zâmbetul
etichetat și stins,/De-amprenta unei lumi fără culoare,/În care mori visând,
dar fără vis,/Și-n care râde doar cel care moare.
Marilena Laoneanu: E”minescu a
suferit singur într-o lume pierduta de la ADEVAR și VALOARE. Nimeni nu-i va
putea înțelege suferința legata de luptă lui de a îndrepta aceasta lume strâmbă
care a rămas tot în întuneric. Eminescu este Lumina care a
deranjat întunericul si a fost eliminat .
Marin Sorescu: ”Uitatul pe fereastră a
devenit un tic,/toată lumea se uită pe fereastră./Citește, spală, iubește,
moare/și din când în când dă fuga/și se uită pe fereastră./Ce vreți să
vedeți?/După cine priviți?/Luați-vă gândul, cine a fost de venit a venit,/cine
a fost de plecat a plecat,/ce a fost de trecut prin dreptul vostru a
trecut./Lăsați perdelele,/trageți obloanele/și mai luați-vă o dată
tensiunea./După ce a văzut totul - ploi, războaie,/soare, cârtițe,
evenimente,/repetate mereu aidoma,/omenirea nu cred că mai dorește serios/să
mai vadă ceva./totuși uite-o lipită de ferestre,/în ochi cu un gol.
Marino Collecchia: ”Lumea e colorată ca să nu ne
plictisim.”
Marius Torok: ”Traim intr-o lume in care ultima descoperire este
omul.”
Matei
Mircioane:Aşa e lumea de astăzi, cinică, totul,
şi sănătatea şi educaţia şi cultura se raportează la bani. Totul are un preţ,
şi munca şi sexul şi viaţa şi moartea! Evident şi protecţia socială şi
pensiile. Ce să mai vorbim de campania electorală!
Meg Ryan: ”Unii vor sa ma vada într-un singur fel.
Mihaela
Borzea: "Mă
strigă din trecut doar un prieten ce-a știut să-mi rupă clipa-n șase,
Nu știu ce cheie o avea, dar tot croiește lumea mea și-i pune haine groase.***
"Alerg
fără noimă din lume spre mine *** ”Trupul meu se pierde-n
spume șerpuind pe-un drum de mare/ Și din cap până-n picioare simt cum divorțez
de lume.
·
Mihaela
Patricia Macelaru: ”Într
- o lume Tot mai cocoșată de minciună / Putini au rămas / Să mai poarte
adevărul/ Pe brațe, Ferindu-l / De prostia mulțimii vide.
Mihai Eminescu: "În lumea asta prost
făcută...." ***E împărțită
omenirea/În cei ce vor și cei ce știu./În cei dentâi trăiește firea,
/Ceilalți o cumpănesc ș-o scriu.***"În orice om, o lume își face
încercarea" ***”Ah! Cine ar mai vrea să trăiască când i s-ar spune de
mic încă în loc de povești faptul că nu se minte în școală, în biserică, in
stat, că intrăm într-o lume de dreptate, de iubire, de sfințenie, pentru a
vedea când murim, c-a fost o lume de nedreptate, de ură. Omul cuprinde un
loc în vreme, Dumnezeu a însăși vremea, cu tot ce se întâmplă în ea, dar vremea
la un loc, asemenea unui izvor a cărui ape se întorc în el însuși, are
asemenea roți ce deodată cuprinde toate spițele ce se-ntorc veșnic. ***”in fapt
lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu - ele
sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea
într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemenea, ca reflectarea cerului
înstelat într-un strop de rouă. *** In
orice om o lume isi face incercarea *** ”Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă, /
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi! / Faceţi ca-n astă lume să aibă parte
dreaptă, / Egală, fiecare…” *** ”O convenţie e totul. / Ce-i azi drept mâine-i
minciună!/ Firile vizionare, ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi, / Aţi
luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,/ Aţi visat zile de aur pe-astă
lume de amar. / Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soarte…/ Numesc
”sunt”, ”frumos” şi ”bine” ce nimic nu însemnează,/ Proşti şi genii, mic şi
mare, sunet, sufletul, lumină, / Toate-s praf…”
Mihail
Bulgakov: "Lumea,
oarecum, farmecă, fascinează şi ea pe Dumnezeu: şi-a dat pe singurul lui Fiu
pentru lume."
Mihail
Neamțu:
"Istoricii vor consemna și posteritatea se va cutremura. În 23 aprilie
2023, pășind pe urmele Sfântului Gheorghe în lupta cu
balaurul, Ortodoxia românească a biruit. Am învins toate fricile și
toate barierele psihologice care ne țineau înapoiați. Am triumfat în lupta
cu păcatul. Am înfruntat curajoși fiara. Statisticile ne spun c-am
convins poporul de gravitatea hoției, de înșelarea beției, de minciuna
curviei și sminteala avortului. Avem destule cateheze-n bisericile
parohiale și am eliminat pornografia din școli. Nu se mai înjură pe stradă
și la televizor, am stopat flagelul divorțurilor, ne ocupăm cu zel filantropic
de văduvele însingurate, avem licee creștine de top, suntem campioni la
homeschooling și am clădit numeroase gimnazii confesionale. Facem misiune
ortodoxă-n lumea a treia, ne lăudăm cu o viguroasă mișcare pro-vita, am ieșit
din iarna demografică și nici criza vocațiilor sacerdotale nu ne atinge. Stăm
chiar bine și stăm cu frică-n fața Domnului. Am restaurat frescele
bizantine ale vechilor biserici domnești aflate-n paragină iar învățământul
teologic merge strună. Avem politicieni creștin-democrați care, la București
sau Bruxelles, slujesc interesul național.Sunt o duzină de fundații
private care oferă burse elevilor săraci. Producem pentru copiii preșcolari
cărți colorate despre eroii credinței și desene animate cu „Sfinții
Închisorilor”…Alergăm serafic pe pajiștile duhovnicești ale Ortodoxiei alpine,
urcăm zilnic treptele virtuților predicate de sfântul Ioan Scărarul iar simonia
și curvia au dispărut din mediul artistic, politic, intelectual sau
bisericesc.Românii citesc Biblia sub povața luminoasă a cărturarilor evlavioși,
bisericile marilor orașe debordează de tineri, viața euharistică a
comunităților locale e sănătoasă și chiar înfloritoare. Și pentru că
fondul teologic al problemei s-a rezolvat, ne putem ocupa de formele
astronomice. Nu lipsesc experții. Îi găsiți la Digi24 sau prin facțiunile USR.
Dacă vom întâmpina dificultăți, BOR poate convoca niște redacții de reviste
literare și lotul de olimpici la matematică.Chestiunea zilei? Eliminarea
naționalismului (și a pericolului neo-legionar) prin schimbarea datei pascale!
A sosit momentul să arătăm că suntem europeni, nu asiatici (ca Pavel din
Tars) sau africani (precum Atanasie al Alexandriei). Știm acum și metoda de
trezire spirituală a românilor: petiția online. Creștinii din primele
secole strângeau bani pentru cei nevoiași. Noi strângem semnături, știind că
așa, iar nu altfel, se revarsă-n sufletele noastre pacea lui Hristos și râvna
sfinților. Viața noastră religioasă a căpătat, în sfârșit, un sens istoric
vertical, o direcție culturală mântuitoare!Ostoiți de post și rugăciune,
spovediți și împărtășiți duminical, împăcați cu semenii pe care i-am tulburat,
vindecați de narcisism și pocăiți de fariseism, lepădați de orice patimă
lumească, aflați pe intangibile piscuri ale contemplației isihaste, văzători cu
Duhul și hristofori în trup, acum putem da marea bătălie pentru sincronismului
neo-lovinescian al Ortodoxiei valahe care trebuia, cumva, cândva, să intre-n
rând cu lumea. E adevărat: am aderat la UE și NATO, însă știam că nu ne-am
integrat cu adevărat. Ce ne lipsea? Paștele sărbătorit după calendarul
gregorian. Și cum ne-a venit ideea? Așa cum ne-a spus Caragiale.„Omul,
bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-ştiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de
curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! şi după
aia din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, fireşte, şi nimica
mişcă.“ Așa cum vă spuneam la începutul acestei cronici modeste, Ortodoxia
românească a triumfat. Când? În 23 aprilie 2023, de ziua Sfântului Gheorghe. Cu
fandacsia pe fandacsie călcând."
Mijaela
Matei: ”Adevărat.
Cei care înțeleg ca nu fc parte din lume trăiesc ptr împărăția lui Dumnezeu. Eu
simt ca nu mai fac parte din aceasta lume și chiar nu ma reprezintă. Simt haos,
simt o lume fără discernământ, alergând continu după lucruri materiale. Simt
ca aceasta lume nu ma reprezintă. Chiar și in plandemie, deși vb cu
persoane ca totul este o minciuna și sa nu se vaccccc ...... ze, ei practic
erau indiferenți le ce le spuneam. Pe mine chiar ma îngrozește aceasta lume
care nu le pasa de nimic. Totul contează ptr ei viața asta și lucrurile
materiale. Majoritatea nu își dau seama ca încet, încet vor trai in cea mai
mare dictatura. Parca sau prostit cu toții, nu mai gândesc. O lume slaba dtpv.
O lume fără raționament. Chiar dacă vd ca este dictatura , ei vor spune ca este
normal. Deci ptr oameni, normalul a devenit anormal, răul este bn, adevarul
este minciuna. La ce sa aștepți de la aceasta generație? Nimic .
Mircea
Eliade: "Lipsa de
omenie a lumii moderne se datorează faptului că e cârmuită de sferturi de
oameni. Foarte bine intenţionaţi, câteodată; dar niciodată oameni
întregi."
Mirela Moșneagu: "fara indoială ca și
imperialismul si comunismul nu sint formele de organizare socială care sa
permită dezvoltarea omului. Societatea umană a suferit mereu pînă acum. O mare
perioadă omenirea s-a ,,dezvoltat" prin cuceriri teritoriale, prin trafic
de oameni, deci nici urma de progres uman. Acum omenirea îsi cauta cu disperare
o soluție. Unii speră sa domine in continuare, sa controleze total populatia
unei țări (de exemplu in China). Alții cauta sa înlăture tot ceea ce ne-a
stăpînit. E momentul unei mari schimbari de mentalităti. Solutia este in
dialog, in colaborare, in diplomatie, in negociere, in empatie, in increderea
in valorile umane.
·
Moliere: ”De-ai avea o sută de însuşiri frumoase, #lumea
vede numai răul.*** Oricâte #calități am avea, lumea se uită numai la defecte.
Montaigne: "Lumea nu-i decât o şcoală a
căutării."
Napoleon Bonaparte: ”Lumea nu se schimbă măgulindu-i
pe conducători, ci înlocuindu-i.”
Nela Boca: ”Uneori, m-am înăltat prea sus, în dansul meu/Crezând
intr-o lume ideal de senină/Dar am aflat curând cât e de greu/Să zbori spre
lumină prin nori și furtună.../Și m-a cuprins, acea stare de silă/Aripile m-au
întors în începuturi/ Până și ele, mă priveau cu milă
Nicolae
Steinhardt:
"Lumea oamenilor simpli este o lume complicată, iar lumea oamenilor
complicaţi este o lume simplă."*** "Întrebat spre finele anilor 1980
cum vede orizontul începutului de mileniu III, Nicolae Steinhardt s-a exprimat
astfel: „Groaznic. Ca triumful haimanalelor, haidamacilor, teroriştilor,
fanatismului fundamentalist. Ţările occidentale devenite ori pe cale de a
deveni vasalele statelor din Orientul apropiat. O anarhie feudală bazată pe
violenţă, brutalitate, neruşinare şi înrobirea popoarelor civilizate, bolnave
de angelism şi laşitate. Un coşmar de pe acum în curs de înfăptuire. Asta cât
priveşte statele. Cât priveşte indivizii, ei se vor împărţi în două clase: a
purtătorilor de revolver şi a nepurtătorilor. Primii vor fi oameni liberi (în
sens feudal) ceilalţi vor deveni iobagi. Curajul şi arma vor fi criteriile:
resemnaţii, fricoşii, sedentarii vor constitui noua clasă servilă.” Ce este
angelismul occidental? Iluzia păstrării binelui în absenţa luptei. Cum se
produce înrobirea? Prin confundarea toleranţei cu indiferenţa.
Nicolae
Tudor: ”Este mai bine
azi decat la inceput? Pradatorii de azi nu sunt gainari, oamenii nu isi pot
face dreptate singuri, libertatea este aparenta, conditiile de existenta
fragile si minimale, o mare parte a membrilor cetatii sunt cersetori si se
hranesc cu ce arunca cei care au, preamulti nu au pamant nici cat un mormant,
s-au refugiat in canalele de sub pamant.Cei de deasupra ii urasc, ii vor morti,
in timp ce cauta portite sa acceada in lumea luxului celor lipsiti de griji.
Adica a neoamenilor. Intr-o lume perfecta inteligenta cunoastere si creatie, cu
care iti faci rai unic in patratica ta, de la constructie si innobilare cu
obiecte de mobilier si arta. Iti procuri cu mainile tale tot ce iti trebuie
vietii, cultivi ciuperci cate ai nevoie sa le mananci. Vasile Anton Ieșeanu: Corect,
este discutabil, dar Tofller nu se referă la individul concret ( sunt mulți cu
fruntea înaltă care duhnesc a prostie), ci la inteligența înaltă, la ceea ce
numește știința de carte. Când ai bani ai și slugi. Cineva deștept a făcut
acești bani. A, că unii au furat ca tâlharul Băsescu și escrocul Johannis, nu
la aceștia se referă Toffler în conceptul său de „frunte înaltă” și „frunte
îngustă , ci la faptul că „fruntea înaltă” este creativă și eficientă economic,
pe când fruntea îngustă a rămas sclerozată prinsă în epoca coșului de fum. Dacă
mă trimiți în Bărăgan, evident că pot fi deșteptul care produce plus valoare,
dacă reușesc să fac dintr-un petec de pământ de pildă o ciupercărie. Am văzut
că ești om citit atunci de ce reduci totul la un exemplu din vremea primului
val. Trăim totuși în al treilea val - computerul, mintea, ideea crează plus
valoare, cu vorba lui George Enescu 99% muncă și 1% talent. Citește-l pe
Tofller, eu îl recitesc - Puterea în mișcare , toți marii bogați ai Americii au
fost și mari hoți sau li s-au intentat procese tocmai pentru că era prea bogați
și sfidau concurența. Nicolae Tudor: . Afacerile si aparitia
statului mi se par relele civilizatiei. Biblia spune: cultivi struguri dar nu
sa manance altcineva strugurii, ci fiecare sa se bucure de rodul muncii
mainilor proprii. Nu m-ati convins. Vasile Anton Ieșeanu: Ceea ce
afirmi e o idealitate imposibilă, o utopie ”Intr-o lume perfecta inteligenta nu
inseamna afaceri, ci cunoastere si creatie, cu care iti faci rai unic in
patratica ta” Nu există lume perfectă, nici chiar dacă oamenii ar retrăi
fericiți în Eden. O lume perfectă înseamnă o lume aliniată după Patului lui
Procust, o lume orwelliană ca cea descrisă de autorul englez în romanul său
profetic 1884. Inteligența impune automat și exprimarea puterii asupra
prostimii, e sinergică cu puterea . Omul mai deștept cu o secundă de altul îl
domină pe celălalt. Afacerile și apariția statului au fost relele pe care omul
și le-a impus, după ce a mâncat din pomul cunoașterii binelui și răului. De
altfel privită cunoașterea prin evoluția copilului și cred că din această
evoluție s-au inspirat autorii Bibliei ( Geneza), a mânca din pomul cunoașterii
înseamnă a conștientiza binele și răul și a te rușina pe cale de consecință de
primele tale acte rele pe care le conștientizezi. O demonstrează Plotin , care
la opt ani, i-a cerut doicii sale , sub impulsul hormonal al pubertății să-l
lase să sugă la sânul ei. Doica l-a certat și i-a spus că e un lucru rău și e
rușine ceea ce îi cere. Abia atunci Plotin a conștientizat binele și răul.
Băieții, conform cercetărilor genetice, în comparație cu fetele se maturizează
cu cel puțin 2-3 ani mai târziu decât acestea, - un argument care justifică
științific de ce Eva a fost prima care a mâncat din pomul cunoașterii binelui
și răului și l-a îndemnat și pe Adam, conștientizând totodată și faptul că
viața este limitată de moarte. Căci imediat după alungarea din rai,eu afirm că
a fost o înălțare, recunoscută de creator (Vezi Geneza „Iată că omul a ajuns ca
unul din noi! (adică un dumnezeu) cunoscând binele și rău) deși mulți dogmatici
susțin că a fost o cădere - cunoașterea îl proiectează pe om spre dumnezeire
sau cel puțin spre zeificare olimpiană grecească, conform mitologiei grecești, când
omul ajunge să stăpânească în egală măsură binele și răul. Și omul asemenea lui
Dumnezeu a ajuns sau al lui Zeus a ajuns să stăpânească Binele și Răul, ba mai
mult vrea și viață veșnică, căci din acest motiv a fost alungat din Rai. „Să-l
împiedicăm dar acum ca nu cumva să-și întindă mâna să ia și din pomul vieții să
mănânce din el și să trăiască în veci.” Omul tocmai și -a întins mâna la pomul
vieții și nimic nu-l va împiedica, nici măcar Coronavirus, să devină zeu
nemuritor.” Binele și răul coexistă în fiecare proiecție sau creativitate umană
, afacerile au adus prosperitate, bogăție și plăceri hedoniste, statul
protecție și siguranță. Primul pas în cunoaștere a adus omului un bine mai mare
, dar și un rău, căci odată cu prima unealtă agricolă a descoperit că poate
face din ea și prima armă. Aceeași Biblie, Noul testament, Isus ne învață
despre cum cei care se îmbogățesc se vor îmbogății și prin ceea ce vor lua de
la cei care nu au. Și tot Biblia ne dă o prim lecție de economie financiară,
despre cei care îngroapă talantul și cei care îl învestesc eficient. Nicolae
Tudor: Lumea perfecta exista, altfel viata nu are sens. Exemplele in
care cel puternic trebuie sa isi exercite puterea asupra unuia mai slab tin de
lumea animalica. Recunoasterea si asumarea acestui fel de a fi prin care a avea
inseamna a lua de la cineva a condus la ideea NOM prin care tot ce se produce
ajunge in buzunarele catorva, oamenilor li se iau dreptul de a procrea si sunt
controlati prin cip incat nimeni sa nu mai gandeasca impotriva. A existat
inainte vreme armonie cosmica. Atunci fiecare stapanea cat pamant putea sa
munceasca si putea lua fara sfiala tot ce oferea natura. Acest echilibru a fost
distrus de cel care si-a folosit puterea sa aiba mai mult fara sa merite. Lumea
perfecta este nu inainte, ci aceea lasata in urma. Eu cred in ea si acest
crezamant imi da echilibru si fericire. Se poate reconstrui aceasta lume fugind
din civilizatie cumparand partea de pamant la care ai dreptul din creatia
divina. A munci pentru tine este mai fericit decar a munci altuia, cum si a
darui este mai fericit decat a primi. inchipuiti-va ca pot exista astfel de
oameni. ei pot construi o lume perfecta. nu azi sau maine. candva. Vasile
Anton Ieșeanu: Nicolae Tudor, e o utopie acest concept numit de tine
„lumea perfectă” .Să-l luăm ca exemplu pe Iov. Am putea crede că lumea lui era
perfectă, dar întotdeauna apare din neant cum spune Nicolas Taleb, „lebăda
neagră”.Nu, nici lumea primului val a parcelei agricole, nu a fost o lume
perfectă, pentru că îți amintești ce-au făcut frații lui Iosif din lumea lor
perfectă la care visezi ca la o întoarcere în grădina Domnului? L-au vândut ca
sclav. Dar de lumea lui Abel și Cain, cu certitudine știi. Părea o lume
perfectă, dar invidia stârnită de laudele jerfei aduse lui Abel, l-a determinat
pe Cain să-și omoare fratele. Noi , dacă judecăm etnogeneza omului în cheia
mitului genezei biblice, avem cu toții gena lui Cain, suntem biologic urmașii
lui, deci în fiecare din noi există gena asasinului de frate. Nicolae Tudor: imperfectiunea
lumii actuale este data de exercitarea puterii asupra celor nevinovati si
umilirea acestora prin exploatare si inselaciune, prin creerea unor organisme
care doar promoveaza egalitatea ( in fata legii, de afirmare, de cunoastere),
insa cei puternici beneficiaza de protectie si sustinere. Cei puternici sunt si
hotii banului public si beneficiarii tuturor oportunitatilor, ei sunt in toate
punctele cheie ale sistemului si controleaza viata si moartea tuturor. O lume
perfecta inseamna o lume etic alcatuita in care oamenii, chiar daca nu pot fi
matematic egali sunt tratati ca egali. Acest lucru se poate intampla pe 2 cai:
fie statul acorda fiecarei fapturi umane vii un venit neconditionat de
supravietuire urmand ca aceia care vor sa fie fericiti prin acumulari materiale
sa munceasca iar cei care vor sa fie fericiti stand sau practicand diferite
pasiuni nu muncesc decat cand munca le produce placere si nu suferinta. A doua
solutie a lumii perfecte, dupa opinia mea, este reimpartirea pamantului la numarul
de traitori, pamant care nu trebuie instrainat niciodata, si fiecare traieste
sau moare in patratica lui, fara sa aiba vreo obligatie fata de cineva. Faptul
ca vor exista oameni care vor fura, viola, omori nu tulbura semnificativ
aspectul de lume perfecta. Cu hotia se poate termina si maine dand o lege prin
care cine fura de la 1 leu in sus este gonit pe viata din Cetate si exilat pe o
insula fara posibilitatea de a evada. Perfectiunea inseamna posibilitatea reala
ca geniul cu care se naste orice copil sa se poata manifesta. Acest lucru este
posibil prin fuga din cetate sau organizarea civica si politica a cetatenilor.
Nicolae Tudor: ”Lumea-i împărţită în două: o
parte femei/ şi cealaltă tot femei.***
"aceste
vremi/încă miros a trabucul lui churchill,/aşa că nu e uşor de iubit cineva/pe
care nu-l înţelegi/(când inima nici nu mai e punctul cel slab!)/observ nepăsări
şi târâri spre-un ţăruş,/devenit imaginar,/înfipt tare demult într-un/"nu!"/strigat
de bărbat/şi nu pot să apăr măcar/cu privirea./despicată-ntr-o mie de
fire-/pentru a i se pipăi ADN-ul cu limba-,/spusa uneşte în haite, mai
abitir./aş putea să răstorn/inutile rafturi cu slove,/dar îmi ard fulg după
fulg propriile aripi/şi trec mai departe/cu o scânteiuţă tristă în ochi.
aceiaşi./eu mi-ar fi plăcut, totdeauna, la lume./ sa fiu*** "Uneori
cred/că omenimea este un aluat cu stafide -/dacă nu o trânteşti, cozonacul iese
tizic./Maimarii strigă celor care caută/ce se aruncă şi se mănancă:/ „fir-aţi
ai dracului de puturoşi, mergeţi la muncă!”/Un vecin strigă şi el pereţilor
groşi, din beton/(dacă ştiam că-l aud,/zugrăveam casa în altă culoare):/„De ce,
de ce-mi tot ceri să plătesc?”/şi-i răspund vrăbiile, pe la 5 dimineaţa/(dar
cine să aibă timp să le-audă?):/„Fiindcă are cuţit! Statul are cuţit!”/***
"a uf-uri/sugrumate-ntre degete,-n faşă,/totul miroase./*** "mi-am
luat gândul de la o/simplă lume perfectă/,chiar imaginară fiind. *** ”Va rog sa
participati la un mic experiment. Sa presupunem ca primiti misiunea sa
organizati viata locuitorilor de pe o planeta indepartata, locuitori care
seamana cu cei ai planetei noastre. Ma intereseaza daca propuneti masuri prin
care ei sa fie cat mai egali, sa fie sclavii catorva sau sa fie liberi incat
mor sau traiesc in functie de cat muncesc/ stiu. Veti reveni acasa fara nimic
asupra dv care sa apartina acelei planete. Daniel Stanciu: Daca eu propun masurile,
optez pentru oligarhie, ii pun pe sclavi sa munceasca pentru mine si apoi ma
retrag cu averea cu planeta pamant unde voi apara prin cuvant si fapta
democratia.
Nicolae
Valareanu Sarbu: ”Lumea
noastră e dincoace/ răzbate cu greu prin straturile cunoaşterii/ şi tot rămâne
în urmă/ ruptă de realitate/ se deschid porţi închise cu zăvoare nevăzute/ tot
ce ştim se constată relativ/ viaţa n-are control/nepăsarea este mare/ totul se-nvârte în jurul avuţiei/ şi ea
se dobândeşte de la cei săraci cu duhul *** "trăiesc într-o lume de
care nu mă pot dezice, mi-am părăsit sufletul pentru oraşul eterogen şi anost,
înghiţit de singurătate"
Nicolaie
Dinca: ”Într-o lume
strâmbă și ciudată Dreaptă-i doar credința-n Tine, Tată”
Nicole
Sere:"în bătălia
slovei și-a neființei, lumea a rămas o Hiroshimă târzie...
Novalis: ”Cobor în mine să descopăr lumea.”
Octavian Lupascu: ”Hidoasă-i Lumea! prea
apucătoare,/ Prea plină de dureri și sânge...Prea / strânge bani și
non-valoare/ Și-apoi se miră că se frânge!?// Prea fabricăm întruna știri/
Despre urât și ne-iubiri,/ Și promovăm miliardari/ Făcând credințe din
dolari!// Cât e de simplu: în esență/ Ce-i necesar în existență?/ Un codru
mititel de pâine,/ Și ochi în floare pentru mâine!”
Octavian Paler: ”Niciodata n-ai avut suficienta
imaginatie pentru a-ti inchipui lumea fara tine. Chiar daca n-ai mers cu
vanitatea pana la paranoia de a crede ca lumea se invarte in jurul tau, ca e
nerabdatoare sa auda ce spui, ti-a lipsit inteligenta, sau puterea de a accepta
ca nu insemni mai mult decat fotografiile ingalbenite pe care cineva, dupa
tine, le va arunca la gunoi.”
Octavian
Petrescu: "Caci
dintr-o lume plina de orori/ Iubirea ne-a ramas sa ne salveze/ Sa scoata tot
pamantul dintre noi/ Cand sufletul mai uita sa viseze"
Omar Khayyam: ”Ivirea mea n-aduse nici un
adaos lumii,/Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul şi splendoarea./Şi nimeni
nu-i să-mi spună ascunsul tâlc al spumii:/Ce rost avu venirea? Şi-acum, ce sens
plecarea?
Oscar wilde
, lumea intreaga e o scena, dar nu toate rolurile sunt bine distribuite,
Oscar Wilde: ”Lumea întreagă e o scenă, dar
nu toate rolurile sunt bine distribuite
Ovidiu
Lazar: ”În jurul meu,
o lume buimacă - vede, aude, nu înțelege...
Oxsana Mira: ”Lumea in care nu sunt promovate valorile, risca sa
dispara.”
P.F.
Thomese: ''Lumea
noastră a devenit o lume lăuntrică. Păstrăm acolo ceea ce afară și-a pierdut
dreptul la viață. Tot mai mult din ce căutăm nu mai poate fi regăsit și
recuperat decât în gândurile noastre, nu în lumea dimprejur... ''
Panait Istrati: ”Cum ati putea voi banui cate
lumi misuna intr-o raza de soare, cate lupte se dau intr-o gaura de furnici,
cate dureri ascunde o inima de mama trudita si cate daruri se pot naste intr-un
suflet de copil!”
Papa Ioan Paul al II-lea: ”Asa cum merge
familia, asa merge natiunea si asa merge toata lumea in care traim.”
Patricia Cornwell: ”Nu fa rau nimanui si lasa lumea
mai buna decat ai gasit-o. –
Patricia
Kaas: De multe ori
lumea face din mine femeia care nu am fost niciodată.
·
Paul Purea: ”Lume, lume, încotro? Elon Musk, doar acest individ singur,
are o avere de 450 de miliarde de dolari. N-are importanță cum a obținut acești
bani, ce bine a făcut omenirii, important este că el, ca persoană fizică deține
o astfel de avere, una cât a cincea parte din PIB-ul întregii Africii...Peste 1
miliard de oameni de pe planetă nu beneficiază de apă potabilă, 1,5 miliarde
fără curent electric, 3 miliarde fără canalizare, peste 4 miliarde nu au acces
la servicii medicale, 20 000 de copii mor în fiecare zi din cauza sărăciei, 10
milioane de suferinzi mor de cancer anual, sute de milioane de oameni mor de
foame, s.a.m.d. Numai necaz, sărăcie, durere, suferință, agresiune, moarte. În
multe regiuni ale planetei sunt groaznice războaie. Și noi aplaudăm, și noi ne
certăm care-i mai bun dintre monștrii planetei, execrabili răspunzători de
existența celei mai „negre și nedrepte etape” ale omenirii; care-i mai de
admirat între națiunile lumii, din care ei fac parte, conducându-le! Niciodată
Pământul n-a fost mai în pericol, n-a fost pradă în colții haitei lupilor
politici și a oligarhilor nesățioși de bani și averi, ca astăzi. Unde întorci
ochii, unde îți îndrepți acuitatea urechii, întâlnești aceleași hidoase
personaje conducătoare, aceeași mizerie de caracter și imoralitate; aceleași histrionice
malefice duhuri ale nemerniciei, ale agresivității, ale intereselor mafiotice
personale, de gașcă, de stat ori de uniune. Dispariția conștiinței, a moralei
(sociale și creștine), a empatiei, a responsabilității civice și a integrității
antropologiei umane sunt caracteristici unice și esențiale definind
conducătorii actuali ai omenirii (cu foarte mici excepții). Faptic, oricât ai
căuta, nu mai poți găsi personaje într-o funcție decidentă – națională,
continentală, mondială – în care să mai poți avea încredere deplină, pentru
care să mai ai respect, admirație ori accept, fără justificate îndoieli, în
politica și acțiunile lor.Toți nu sunt decât niște măscărici, adipoase măști
murdare, inumane, manifestându-se într-un hidos carnaval, clovni în manajul permanentului
circ inițiat de ei. Aroganți, fățarnici, goi lăuntric (spiritual și cultural),
fără valoare reală în gândire și fapte. Mincinoși și farseuri, netrebnici și
farisei, agresori și chiar, criminali. Fiecare după puterea națiunii în vârful
căreia este urcat, după dorința mefistofelică de sânge și omor, a lui,
personal, sau a găștii din care face parte. În fiecare, de fapt, dominând
dorința de supremație absolut aberantă, dictatorială, agresiv-ucigașă. Fiecare
– în felul propriu – o termită execrabilă, flămândă de putere, manifestându-se
într-un mușuroi mai mare ori mai mic de putere, de influență ori de „bază
materială” a forței de agresiune (militară, economică, de amenințare) asupra
altor națiuni, adeseori chiar asupra propriului popor. Toți vorbesc de
înarmare, de apărare, de mărire a cheltuielilor bugetare privind industria de
război – aspecte îngrijorătoare, de o mojicie și o periculozitate
nemaiîntâlnite în istoria lumii, la o asemenea extindere globală precum cea din
contemporaneitatea prezentă și manifestă. Adevărată rușine exorbitantă,
indiferent de personajul iresponsabil, de țara ori de organizația din care face
parte acel individ împreună cu clica sa. Cine-i mai bun ori mai rău, Putin,
Trump, Xi, Kim Jong-um, Pezeshkian... și încă o sută ca ei? Ce țară e mai
dreaptă și neagresivă: Rusia, China, America, Coreea de Nord, Iran, Pakistan,
Afganistan, etc? Care e mai nobilă și democrată, SUA ori EU? Dreptatea e de
partea Israelului ori a Hamasului? Cine are dreptate, și e mai inteligent, Trump,
Putin ori Zelenski? Comediantul, criminalul ori psiho-arogantul? Poate Xi, în
pașii săi spre timona Lumii?Poate Macron agresat de Brigitte? Și tot așa. Vă
dați seama unde a ajuns omenirea și noi odată cu ea? Ce personaje îi/ne
dictează viitorul? Pentru cine ne certăm noi, pentru cine am ajuns să ne dăm în
cap și să ne omorâm?Să amintesc și de ai noștri? De politicienii noștri
execrabili? Îmi este la fel de frică și rușine... Nu sunt ei un fel groaznic de
braconeri în pădurile întunecoase ale politicii românești?
Paul
Virilio: „Vai, în
lumea noastră modernă făcută din zgomot și viteza, tăcerea devine o raritate și
o dimensiune pe care riscam să o pierdem pentru totdeauna”. Paul Virilio
Zgomotul a invadat lumea artelor la fel cum a devenit asurzitor în viața
noastră cotidiană. A venit timpul să ne punem întrebări despre întoarcerea la
liniște.
Paulo
Coelho: "Sufletul
Lumii se hrăneşte cu fericirea oamenilor. Sau cu nefericirea, cu invidia, cu
gelozia lor."
Pensio
Pensionarus: ”Lumea nu
s-a schimbat niciodata de jos in sus, dovada e ca hotia si saracia auinflorit
exploziv. S-ar putea, dar nu se poate!
Petre
Comarnescu:
"Putand recunoaste cu adevarat lumea, nu o poti decat iubi."
Platon: ”Lumea este o scenă, viaţa un act, ai venit, ai
văzut, ai plecat.
Proverbe: ”Daca exista lumina in suflet, persoana va fi
frumoasa. Daca exista frumusete intr-o persoana, va fi armonie in casa. Daca in
casa este armonie, va fi ordine in tara. Daca in tara va fi ordine, atunci va
fi pace in lume.*** Omenirea
nu a împletit pânza vieţii. Noi nu suntem decât un fir de aţă din ea. Orice îi
facem pânzei, ne facem nouă înşine. Toate lucrurile sunt strânse împreună.
Toate lucrurile sunt legate între ele.
Radu Iliescu: ”Günther Anders afirmă în Obsolescenţa omului că
„imaginea” este noua categorie principală, iar tehnologia a devenit scopul
istoriei. În Organon, Aristotel a dat lista categoriilor relevante despre lume:
esenţa, cantitatea, calitatea, relaţia, locul, timpul, poziţia, posesia,
acţiunea, pasiunea (Topica I, 9, 103b). În lumea lui, care a durat până la cea
de-a treia revoluţie industrială despre care vorbeşte Anders, adică cea care a
înlocuit lumea cu tehnica, instaurând obligativitatea a tot ceea ce este posibil
din punct de vedere tehnic, aceste concepte fundamentale erau singurele
calităţi atribuibile unor obiecte ori modalităţi de afirmare a Fiinţei. În
lumea noastră, conceptul de imagine le surclasează: dacă ceva/cineva nu este
imagine, atunci nu este pur şi simplu. Cât despre scopul istoriei, acesta este
întotdeauna învingătorul. În doctrina marxistă, scopul istoric era clasa
muncitoare, pe lângă care toate celelalte puteau fi tolerate dacă nu contestau
statutul ei de învingător. Dacă scopul istoriei este acum tehnologia, înseamnă
că aceasta a învins omul, a cărui existenţă mai poate fi admisă doar dacă o
deserveşte, adică dacă îşi internalizează statutul de servitor. Aceste două
afirmaţii, aceea că imaginea a devenit condiţie ontologică şi aceea că statutul
tehnologiei este noul tabu sunt încărcate de consecinţe teologice în privinţa
cărora încă nu există o reflecţie strunită. Trebuie să vedem în iconomanie
păcatul adorării imaginilor. Înainte existaseră imagini în lume, astăzi există
lumea ca imagine. Imaginile alcătuiesc masa principală a consumului nostru.
Lumea fără reflectările sale ar apărea azi ca o lume goală şi cei dependenţi de
ele ar fi invadaţi de oroare dacă ar fi privaţi de imagini (ca orice narcotic,
imaginile creează dependenţă). Efectele foamei de imagini sunt atât de
devastatoare pentru intelect încât putem punem pe seama lor distrugerea până la
anulare a discernământului (pe scurt, consumul de imagini tâmpeşte). Pe de altă
parte, tehnica este rădăcina lipsei de sens (procedurile nu suportă să fie
chestionate, de aceea trebuie trecute la categoria violenţă soft). Trebuie să
vedem în imagini şi tehnologie cele mai mari agresiuni la adresa mântuirii,
pentru că modelează omul într-un fel incompatibil cu exerciţiul spiritual. Ar
trebui să postim de la imagini şi de la tehnică aşa cum ne abţinem de la carne,
lapte, ouă şi gânduri pătimaşe. Concomitent, evitarea imaginilor şi privarea de
tehnologie ar trebui numărate printre virtuţi.”
Raducan
Jani: Ӕn fapt, TREBUIE
găsită acea societate umană care NU permite îmbogățirea FĂRĂ MĂSURĂ și nu
permite SĂRĂCIA!!!! Aceasta ar putea fi: Societatea Național-Unitară,
Educațională și Evoluționistă bazată pe Comunități Locale cu largi autonomii
economice, culturale și științifice și pe un Stat Național Puternic!
Ralph Waldo Emerson: ”Omenirea, la fel ca fiecare om
în parte, se îmbolnăvește, cu vârsta, de diferite boli.***”Lumea face loc
persoanei care stie exact unde merge.”***Raman
la ideea ca mare parte dintre ele ori au apartinut unor civilizatii stravechi,
ori au fost gasite prin navele "vecinilor" ori ne-au fost date la
schimb de "vecini" pentru altceva. Dar posibilitatea ca le-am
inventat noi pe toate in ultimii cativa zeci de ani, o exclud in totalitate.
Raul Constantinescu: "La cumpăna-n
zbor dintre ani/stau și prieteni și dușmani/„Sunt pur, nepătat,
preacurat!”/strigă drepți și strâmbi deodat'/Ucigașii cu cuvântul/ce-și încalcă
jurământul/ce-și cred mai presus de lege/ hâda lor fărădelege/când putreda
procedură/drepții nesfârșit o-ndură.../într-o lume anormală/totul e de
mântuială,/nu-i mai omul de cuvânt/ „După noi potop să vină!”/zic cei cu neagră
lumină."
Razvan Constantinescu: ”O lume fara
Dumnezeu este gradina zoologica, nu societate"*** "LUMEA ÎN CARE TRĂIM - Amnesty
Internațional și-a cerut scuze că a spus adevărul.
Remus
Constantin Raclău: ”Cum
văd eu societatea ideală… De când e lumea şi pământul omenirea încearcă să se
organizeze într-un mod care să satisfacă o parte cât mai amplă dintre
componenţii ei. A-i mulţumi pe toţi, cel puţin în momentul de faţă este o
utopie! Dar noi putem oricum să visăm. Aşa că din acest moment lansez pluta la
apă şi mă las dus de valuri…Să ne gândim puţin la modul cum a evoluat
societatea umană.În societatea primitivă, sălbatică, omul trăia pe cont
propriu. Lua de-a gata resursele oferite de natură: era fie culegător fie
pescar, fie vânător. Totul în mod natural, fără a munci pentru profit: pescuia,
vâna sau culegea atât cât să-şi potolească foamea şi să-şi procure blănurile
pentru îmbrăcat sau încălţat.În zilele noastre, numărul populaţiei fiind acela
care este, dacă s-ar apuca toată lumea de vânătoare, s-ar produce niscaiva
deranj… Şi dacă ar fi să analizăm lumea modernă, cu toate cuceririle sale
ştiinţifice, cu toate automatizările, cu robotizarea, computerizarea şi toate
celelalte utilităţi, fructe ale neastâmpăratei minţi omeneşti, menite a
facilita şi chiar a înlocui munca omului şi în special eforul său fizic, îi vom
da cu siguranţă dreptate lui Dalai Lama care susţine că “omul nu a fost
proiectat ca să muncească”…Să încercăm să ne imaginăm o posibilă alternativă la
lumea de astăzi, care s-ar putea baza pe această filozofie.Conform acestei
teorii, omul ar putea să trăiască foarte bine cu un minim necesar legat de
nevoile sale primordiale: hrană, adăpost, îmbrăcăminte, pe care şi le poate
procura direct din natură, precum omul primitiv sau cu un minim de efort,
muncind un timp limitat şi în interes propriu, până la obţinerea celor strict
necesare vieţii.Dar ce ne facem cu cei care nu vor să arunce la gunoi toate
cuceririle şi invenţiile care au construit societatea modernă? Ce ne facem cu
cei care vor să profite de aceste utilităţi, nemulţumindu-se cu trăirea unei
vieţi minimaliste?În acest caz, lumea ar urma să fie împărţită în două
categorii: existenţialişti şi progresişti.Deşi ştiu că o astfel de idee este
imposibil de acceptat în zilele noastre de către o societate umană egoistă,
puternic condiţionată de o educaţie care a avut ca pilon central munca,
profitul şi succesul personal, ridicate la rang de scop în viaţă, să încercăm
totuşi să ne imaginăm cum ar putea să fie organizată şi să funcţioneze o astfel
de societate.Aşadar, odată născută orice persoană umană are dreptul divin la
viaţă liberă şi fără constrângeri. În virtutea acestui drept ea ar urma să
primească cele strict necesare vieţii în locuri comune de tip “Cămine de
Asistaţi”: hrană de subzistenţă, un pat de dormit şi un minim igienic de
îmbrăcat, toate ambientate într-un loc amenajat astfel încât să ofere un
confort minimalist.Posibilităţile de deplasare a unei astfel de persoane ar
urma să fie limitate la transportul în comun subvenţionat pe raza localităţii
de reşedinţă, fără să fie obligaţi în schimb să presteze nici un fel de
muncă.Acum sunt sigur că or să fie persoane care or să sară ca arse: Cum se
poate una ca asta? De ce să trăiască aceşti aşa-zis “existenţialişti”, asistaţi
şi întreţinuţi ca nişte paraziţi! Şi pe spinarea cui?Astfel de reacţii sunt
normale de la nişte persoane care au fost condiţionate de mici să raţioneze în
acest fel. Şi au perfectă dreptate să gândească aşa, conform sistemului de
valori care le-a fost inoculat din fragedă pruncie, în care munca se află la
baza societăţii şi nu persoana umană şi dreptul ei la viaţă.Bun şi dacă toată
lumea alege să trăiască minimalist refuzând să muncească în virtutea “dreptului
divin” la viaţă liberă fără constrângeri, cine va mai construi Căminele şi cine
va asigura toate cele necesare confortului minimalist: hrană, îmbrăcăminte,
căldură, apă etc… Cineva tot trebuie să facă ceva! Cineva tot trebuie să
muncească şi să se pună în slujba persoanelor asistate. Dar cine să o facă?Dacă
toată lumea beneficiază de cazare, de îmbrăcăminte, încălţăminte şi masă
gratis, atunci dispare stimulentul pentru muncă. Perfect adevărat! În acest caz
nu or să se găsească persoane disponibile care să construiască adăposturile
pentru asistaţi, paturile pe care aceştia să doarmă, care să le prepare hrana,
care să producă îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru ei, care să se ocupe de
crearea şi menţinerea ambientului civilizat în care aceştia să-şi desfăşoare
viaţa… Am masă, am casă, am ce îmbrăca! De ce să mă mai agit ca să fac ceva?
Stau bine-mersi ca trântorul şi mă bucur de viaţă… Râd, glumesc, fac sport şi
mă distrez de dimineaţa până seara şi a doua zi o iau de la capăt!…În acest caz
va trebui să ne gândim la o formă de stimulare a persoanelor dornice să-şi
ajute semenii. Şi aceste stimulente vor consta în bani. În bani adevăraţi. În
monedă forte, cu acoperire în metal preţios depozitat în Trezoreria Băncilor
Naţionale, emitente de monedă.Aşadar în acest model de societate vor coexista
pe deoparte “existenţialiştii”, persoane asistate care se bucură de dreptul la
viaţă în mod minimalist, liber şi fără constrângeri, iar pe de altă parte –
“progresiştii”, muncitorii dispuşi să lucreze contra-cost şi care îşi vor putea
astfel permite un nivel de trai superior şi mai diversificat.După depăşirea
unui anumit stadiu de dezvoltare al unei astfel de societăţi, atât”
existenţialiştii” cât şi” progresiştii” vor putea beneficia pe lângă strictul
necesar “în regim de cot㔺i de o anumită sumă de bani, un fel de”venit minim
garantat” din partea statului, exprimat în monedă strict electronică, care le
va permite un minim de personalizare a propriei vieţi.Muncitorii – progresiști,
cei plătiţi cu monedă reală, vor trăi ca orice om din zilele noastre: vor putea
să-şi cumpere o casă, maşină proprie, haine şi încălţăminte după gust, hrană
după pofte. Se vor bucura de mobilitate teritorială pe care şi-o vor permite
susţinând toate aceste consumuri atât cu moneda electronică din venitul minim
garantat, cât şi cu moneda reală, obţinută prin muncă.Va fi o societate
normală, foarte asemănătoare cu cea din zilele noastre, bazată însă pe
altruism, pe grija faţă de om, pe respectul faţă de viaţă şi pe compensarea
reală şi corectă a celor care se pun în slujba societăţii. Oamenii nu mai
trebuie să lucreze pentru îmbogăţirea semenilor mai şmecheri ci pentru
bunăstarea comunităţii în care trăiesc.Fiecare cămin de asistaţi va avea la
dispoziţie o anumită sumă de ”credite sociale” în monedă electronică, în
funcţie de numărul de asistaţi. Persoanele care deservesc aceste cămine vor fi
recompensate cu bani reali. Pe de altă parte, nimeni nu-i opreşte pe asistaţi
să se unească în cooperative care să le permită să se auto-administreze şi
să-şi împartă între ei sarcinile referitoare la viaţa în colectivitate,
beneficiind astfel în interes propriu atât de creditele sociale cât şi de
sumele de bani reali pe care statul le-ar cheltui cu întreţinerea şi asistarea
lor.Vor exista bineînţeles persoane cu iniţiativă şi vor fi recompensate pe
măsura importanţei şi utilităţii sociale a iniţiativei lor. Se va găsi un
sistem economic echilibrat în care rezultatele să se distribuie în mod just
între persoanele cu iniţiativă şi cu spirit organizatoric pe deoparte şi persoanele
care muncesc în mod efectiv pentru a pune în practică cu efort, sacrificii de
timp, energie umană, dedicație şi inteligență, ideile
întreprinzătorilor.Practic acest sistem va permite existenţa şi funcţionarea
unui sistem de tip comunist în paralel cu un sistem bazat pe iniţiativa
privată. Era să spun un sistem capitalist, dar n-ar fi definit corect, ci un
sistem competitiv, şi cum nici competitiv nu ar fi corect întrucât consider
concureța o enormă risipă de resurse, acest sistem se va baza pe iniţiativă, colaborare,
cooperare și pe grija faţă de utilizarea raţională a resurselor, pe principii
ecologiste, etc, şi atunci cea mai corectă definiţie cred că ar fi aceea de
”Sistem Inventiv-Meritocratic”. Existenţa în paralel, într-un spaţiu teritorial
relativ restrâns a unui sistem de întreţinuţi, a unuia de tip
comunist-cooperatist şi a unuia Inventiv-Meritocratic, cred că ar reprezenta
cel mai puternic stimulent pentru întreţinuţii cu capacitate de muncă să treacă
în mod individual, fie la sistemul de tip comunist-cooperatist, fie la cel
inventiv-meritocratic. Astfel fiecare fiinţă umană va avea posibilitatea să
decidă la momentul oportun dacă va dori să fie întreţinut, cooperatist,
muncitor, sau persoană cu iniţiativă.Aceasta nu este o societate egalitaristă ci
una meritocratică pe deoparte, pentru că stimulează şi răsplăteşte atât
iniţiativa cât şi munca la adevărata ei valoare socială, şi umanist-altruistă
pe cealaltă parte, întrucât pune în centrul său grija faţă de persoana umană,
dreptul ei la viaţa liberă şi la libera alegere a drumului acesteia în viaţă.La
un moment dat s-ar putea întâmpla exact contrariul. Adică să fie prea mulţi cei
care vor dori să muncească (pentru a beneficia de un nivel superior de trai),
în raport cu necesarul social de muncă.În acest caz nu se va întâmpla ca în
zilele noastre, când se produce tot mai mult, doar de dragul profitului şi nu
pentru a satisface unele nevoi sociale. Acest fapt generează o imensă risipă,
creează stocuri imense, cantităţi imense de produse care se aruncă, devenite
inutile în caz de ne-vânzare sau de scadență a termenului de garanţie, și acest
lucru va trebui să înceteze. Cantitatea de muncă per persoană se va limita până
când aceasta va atinge un prag superior al bunăstării materiale personale şi
familiale, dincolo de care obţinerea de bani devine un viciu, şi aduce atingere
altor persoane care vor să trăiască şi ele mai bine şi nu au unde…Vom avea pe
deoparte un prag de jos –de subzistenţă, depăşit de către asistaţi cu ajutorul
venitului minim garantat, şi un prag superior de bunăstare, pentru cei care
muncesc, dincolo de care munca nu va mai fi posibilă decât în cazul în care nu
se mai găsesc doritori să muncească pe acel post…Dar viitorul şi progresul
tehnologico-stiințific ne mai ridică în faţă o problemă.Munca persoanei umane
este din ce în ce mai mult înlocuită de maşini, utilaje şi roboţi.
Automatizarea înlocuieşte din ce în ce mai mult munca fizică iar
computerizarea, din ce în ce mai mult creierul uman. Şi cum am convenit de la
început că sunt “dus cu pluta”, să ne urcăm cu toţii pe ea şi să ne imaginăm un
viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, în care omul va fi complet înlocuit
de roboţi.Într-o lume axată pe concurenţă şi profit, în care doar roboţii vor
munci, vor avea cu ce trăi doar proprietarii de roboţi!… Bun, şi ceilalţi?
Oamenii de rând? Ei din ce vor trăi? Cum îşi vor asigura ei sursa de existenţă
în competiţie cu neobosiţii şi super-productivii roboţi? Oamenii n-au piese de
schimb, şi mai au nevoie şi de odihnă şi de refacere şi de hrană, ba se mai şi
îmbolnăvesc uneori şi mai au nevoie şi de asistenţă medicală. Ce să mai spunem
despre ei atunci când vor ajunge la bătrâneţe! Care va mai ajunge… De unde
pensie? De unde bani de medicamente?…Minţi bolnave prognozează drept soluţii
scăderea drastică a populaţiei prin provocarea de războaie genocidice,
infestarea populaţiei cu molime exterminatoare provocate de viruşi fabricaţi în
laboratoarele stăpânilor de roboţi,împuţinarea rasei umane prin otrăvirea cu
”E”-uri în “pâinea noastră cea de toate zilele”, în apă şi în aer, prin
poluare, prin scăderea natalităţii datorate homosexualităţii şi
sterilizarea radioactivă a populaţiei şi câte-şi-mai-câte!… Totul până la
un prag de control, dincolo de care vor rămâne puţini, înrobiţi şi… robotizaţi!
Pentru că de o soluţie cu logică umanistă şi altruistă de tipul utilizării
raţionale a resurselor şi a repartizării echitabile a rezultatelor obţinute nu
prea îi văd în stare…
Ricardo
Oda: ”Nu spune lumii
ce ştii să faci, fă-o şi gata.
Richard Armour: ”Initial a fost o lume a
barbatilor. Apoi, a aparut Eva.
Robert Brault: ”Lumea redevine noua cu fiecare copil care intra in
viata noastra.”
Roberto Benigni: "Lumea vede,
ascultă, vorbeşte... Dar, din păcate, vede greşit, ascultă puţin şi
vorbeşte mult."
Rodica
Larie: ”Aș pleca în
lumea unde nu se războiesc bogații,/Unde oamenii sunt sinceri și toți se iubesc
ca frații,/Unde soarele și luna sărută cu drag pământul,/Iar bărbatul și femeia
își respectă jurământul.//Aș pleca acolo unde banul nu are valoare,/Unde nimeni
nu te-ntreaba cât ai strâns în buzunare,/Unde pacea și iertarea se unesc cu
armonia,/Iară omul și natura își arată măiestria.//Unde visele-s aievea și se
nasc din lucruri simple,/Unde valurile mării te mângâie pe la tâmple,/Unde
plouă cu iubire și pământul înflorește,/Unde noaptea e ca ziua, iar apusul
strălucește.//Într-o lume de poveste, unde nu există ură,/Unde omul dăruiește
dragoste fără măsură,/Unde-i leagăn curcubeul, unde stelele sunt flori,/Ce ne
mângâie privirea, în mii și mii de culori.//Aș pleca în locuri unde, nu
există-ngrijorare,/Unde ziua cea de mâine o cunoaște fiecare,/M-aș întoarce
doar când omul, va uita de tot ce-i rău,/Va fi drept și bun la suflet și va
crede-n Dumnezeu.
Rupert
Murdoch: "Lumea
se schimbă rapid. Nu va mai fi că cel mare îl va învinge pe cel mic, ci va fi
că cel rapid îl va câștiga pe cel lent.
Saint-John
Perse: "Lumea-i
ca o pirogă, care, rotindu-se şi rotindu-se, a uitat dacă vântul voia să râdă
sau să plângă..."
Seneca: "Amintirea unei fericiri este mai de
durată și mai de încredere decât a fost prezența ei... Căci soarta nu ştie ce
este liniştea; îi place să înlocuiască bucuria cu amărăciunea sau, oricum, să
le amestece. Nimeni, prin urmare, să nu fie încrezător în momentele de fericire
şi nici să nu se lase doborât de necazuri: acestea sunt cele două feţe ale
lumii."
Sf. Paisie Aghioritul: ”Nu te
risipi, vrând să faci prea multe, nu îți pierde pacea sau timpul cu nimicuri.
Să faci atât cât este nevoie. Lumea aceasta ne stoarce de putere, ne consuma cu
toate problemele ei și, de multe ori, uităm ca nu trăim o mie de ani,
Sima
Ion: ”Lumea mea prea
plină de ispite/ și de poverile păcatului lumesc
Silviu Iliuta: "Cred ca omenirea a luat-o definitiv pe panta
indiferentei crase, a nesimtirii totale.
Stoian
G. BogdaN: "Pe
lumea asta considerată infern de înțelepți, e ca-n orașele controlate de lumea
interlopă, marii interlopi sunt imperiile, iar civilii sunt sclavii care se
cred liberi
Tennessee Williams: "Lumea este un ziar haios
citit invers. Şi astfel nu este prea distractiv."
Tiberiu
Foris: ”Într-o lume
cârmuită de analfabeți șmenari/ cu inteligențe strâmbe, puse-n țeste de
măgari,/ cei cu școli se-ascund în peșteri, cât de-adânc și de departe, umiliți
pentru păcatul - primii de-ar fi fost la carte.// Șeful cel suprem, pe vremuri,
a călcat și el prin școală/ însă a fugit de dânsa ca de cea mai cruntă
boală,dar și-a / angajat consoarta să vorbească limbi străine/ la catedră,
într-o școală, să câștige mult și bine. După vot - el e stăpânul, țara e a
lui feudă,/ lumea toată o străbate ca să crape toți de ciudă/ și, la braț cu
dăscălița deghizată-n doamnă-primă/ dovedesc că leafa-n școală nu-i nici mică,
nici puțină.// După mintea lui e Zeus, cel mai drept și cel mai cult,/ iar, de
profii fără minte - au chiulit puțin cam mult,/ dacă-n foame, fără pâine,
umiliți cu toții zac,vine el cu sfatul logic: să mănânce cozonac!/ De mai
investești în case banii de la meditații,/ de te-abții să cumperi cartea și de
proastele tentații,/ faci avere adunată zi de zi și ceas de ceas,/ urmărindu-ți
interesul, ghinion, pas după pas.// Iar sloganul de odată, ce a fost ca
niciodată,/ cel cu textul din poveste - România Educată,/ îl mai ține minte
unul cu figura lăbărțată,/ ce i-a adaptat finalul - România Eșuată!”
Tom
Hardy: "Una din
marile probleme ale lumii este ca oamenii te intreaba cu ce te ocupi pentru a
putea calcula gradul de respect pe care ti-l acorda.”
Tom
Wilson: ”Lumea asa cum
e de-abia merita sa cobori din pat. Ar trebui sa imbunatatim o gramada de
lucruri, si inca rapid. Dar oricat de dreapta ar deveni societatea noastra,
oricat de mult am medita, oricate gadget-uri am cumpara, oricat am crede intr-o
zeitate anume, viata „in sine” ar fi aproape identica cu cea de acum.
Valentin
Coman: ”In lumea
oamenilor exista doar ura, dusmanie, invidia, dorinta de a-l ucide pe celalalt,
coruptie, saracie si toate relele din lume.
Valeriu
Butulescu: ”Un adevar
in plus, intr-o lume sufocata de veridicitate.***
Vasile Voiculescu: “Blestemul
lumii nu se poate indica altfel: trebuia ca cel mai vinovat cu cel mai fără de
pată să se întâlnească odată; ca mila cea mai desăvârşită să se reverse peste
vina cea mai fără de iertare şi să o copleşească; omul cel mai josnic şi
Dumnezeu să sufere aceleaşi chinuri la un loc... “ *** “Poposită-n stele –
taină călătoare –/ Lumea ia imensul chip al rugăciunii” *** “Nu ne uita în aceste tărâmuri cu vină /
Strămută-ne-n baştina noastră cea din-nainte / În oceanele nesfârşitei fericiri
din sânul/ Tău, / Părinte.” *** “Lut fără slavă, umed absurd. Umblu-n ne-lume”
; ***“Verdele fără prihană/ Stingă-ne epoca vană.”6. “Un cer cum trebuie să fie
ne mai surâde la sfârşit.”*** “Un cer cum trebuie să fie ne mai surâde la
sfârşit.”
Viorel
Boldis: ”E toamnă mai
mereu şi stau să cad,/ Urâciunea lumii mă doboară.”
Viorel
Gongu:
"Nimic nu e cum trebuie să fie"
Will Foley: ”Lumea este plina de cactusi, dar asta nu inseamna
ca trebuie sa ne asezam pe ei.”
William Shakespeare: ”Întreaga lume este o scenă, iar
toţi bărbaţii şi toate femeile, simpli actori.*** Acolo unde esti se afla lumea
intreaga.*** Mă uit scîrbit
la tot şi-aş vrea să mor,/Decît să-l văd slăvit pe ticălos,/Iar pe sărman de
rîsul tuturor./Să-l văd tăgăduit pe credincios,/Pe vrednicul de cinste
oropsit,/Şi pe femei batjocorite crunt,/Pe cel făr' de prihană pedepsit/Şi pe
viteaz răpus de cel mărunt,/Şi artele sub pintenul despot/Să văd prostia doctor
la deştepți,/Iar adevărul "vorbă de netot"/Şi strîmbul poruncindu-le
la drepți./Mă uit scîrbit la tot şi.. Bun rămas!/Dar, dacă mor, iubirea-mi cui
o las?
Wolfgang Amadeus Mozart: „Da! Cam așa
stau lucrurile în lume: unii sunt plini de bani, alții au straița goală.”
Zaharia Stancu: ”Hai cu mine pana la capatul
lumii, poate lumea are totusi un capat.”
Zob
Gheorghe:
”O investigație ar
evidenția că lumea dorește să mînce să bea, să cace, să pișe să se fută și să
fete. Procentul mogîldanilor este de 90.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu