·
Abraham
Lincoln Nu ma
intereseaza daca Dumnezeu este de partea noastra.Principala mea grija este ca
noi sa fim de partea Lui, deoarece Dumnezeu are intotdeauna dreptate.”
·
Adela
Angheluș: ”DUMNEZEU,
deși pare să fie de acord cu tine, Dumnezeu îți poate juca cele mai neașteptate
farse. durerea te doboară mai ușor decât te ridică bucuria.
·
Adela
Onete: "L-am
întrebat pe Dumnezeu: – Doamne, de ce așa și nu altfel? De ce mâine sau cândva
și nu acum? De ce înnorat și nu senin, de ce verde și nu albastru, de ce cald
și nu rece, de ce buruieni și nu flori…? De ce..? – Dacă toate ar fi așa cum
vrei tu, ai mai sta de vorbă cu mine? Ai mai căuta înțelesuri? mi-a răspuns El.
Și încă ceva: pe o mare prea lină, uiți să mai vâsleşti. Ori, de ce-ai mai
ieșit în larg?" *** "Spune-mi, Doamne, câți arginți vrei,/să mă lași
să dau ceasul înapoi?/ Să pot urca munții ce nu i-am urcat,/ să pot vindeca
ce-am lăsat nevindecat?/ Ce plată vrei, spune-mi, Doamne?/ Și lasă-mă să șterg
câteva toamne,/ să pot culege ce-a rămas necules,/ să-nvăț a râde mai mult și
mai des?/ Unde să-ți trimit scrisoare, te rog mă-nvață,/ să-nțeleg tot ce n-am
înțeles despre viață, / să scriu ce mi-a rămas nescris,/ să eliberez ce a rămas
închis. / Spune-mi, Doamne, ce să fac,/ să mă pot întoarce, cu mine să
mă-mpac?/ Mai scrie-mă o dată, te rog, de poți/ și mai deschide-mi niște
porți... *** ""Pupa-ți-aș tălpile tale, Doamne!"/ îi striga
bunică-mea lui Dumnezeu./ Pentru mămăliga de pe masă,/ pentru pâinea din țest,/
pentru că se mai încheiase o zi la C(e) AP(e) / sau pentru canistra cu gaz./ Se
închina, apoi și ne punea să pupăm icoana/ împodobită cu prosopul cusut pe
etamină:/ " Închinați-vă, mumă, să vă apere Ăl de Sus!"/ În cunia
micuță, Dumnezeu cobora odată cu flăcările din soba în care se cocea dovleac,/
mirosind a lumină./ Pentru că mumă-mea îl chema să-i pupe tălpile.”
·
Adrian
Cacoveanu: ”Nici un om
de știință nu a suflat peste o bucată de țărână să-i dea viață, nici
inteligența artificială nu a făcut asta și nici n-o va face vreodată. Darea de
viață peste bucata de țărână o face doar Dumnezeu. Invers, să ia viața o face
orice criminal și o va face și inteligența artificială. Menținerea vieții o
face tot cel ce a dat-o și dacă ne întrebăm pentru cât timp, răspunsul concret
nu-l știm, că nimeni nu știe când Dumnezeu spune stop, destul, am văzut ce ai
făcut cu talanții primiți.”
·
Adrian
Drăgan: PĂCATUL LUI
CTP ȘI AL LUI DAN ALEXA. Că teismul, ca și ateismul, este o credință am mai
spus-o. Empiric, nu poți demonstra existența lui Dumnezeu, așa cum nici n-o
poți infirma. Deoarece Ființa divină este transcendentă. Instrumentele prin
care putem investiga universul material - accesibil simțurilor naturale și
prelungirilor lor tehnologice - sunt ineficiente/insuficiente atunci când vrei
să sondezi metafizicul. Sunt planuri, universuri total diferite. Prin urmare,
afirmații precum ,,există Dumnezeu” sau „nu există Dumnezeu” sunt simple
ipoteze raportat la metoda științifică. Teismul se bazează pe Revelație,
conținută în cărțile sacre ale omenirii. Ateismul nu le poate accepta, deoarece
nu pot fi verificate empiric. Deci asistăm la un conflict fără nicio
soluționare empirică. Acum, plecăm de la ipoteza teistă că „există Dumnezeu”, o
Inteligență absolută care a adus la existență materia din ,,nimic”, a
organizat-o pe baza unor legi imuabile, devenite inerente materiei, descoperite
prin știința modernă, experimentală, explică logic organizarea lumii materiale.
Instrumentarea acelor legi a dat naștere tehnologiei moderne, de care
beneficiază astăzi toți, fie teiști, fie atei.
Dacă pleci de la ipoteza ,,nu există Dumnezeu”, existența legilor
organizatoare ale materiei nu poate fi explicată decât acceptând PRIN CREDINȚĂ
că materia, eternă, necreată, în mișcarea sa haotică, aleatoriu, a dat naștere
acelor legi prin care s-a auto-ordonat, la nivel de micro și macrocosmos. Prin
urmare, avem de-a face cu două credințe: 1. Dumnezeu, Spirit, Inteligență,
absolută a ordonat materia, în sisteme complexe, făcând trecerea de la materia
anorganică la cea organică (de la micro la macrocosmos), care a dus la apariția
vieții (bios-ului); 2. Materia, prin forțe proprii, inerente, s-a
auto-organizat, de la simplu la complex, de la anorganic la organic, fără nicio
intervenție exterioară ei. Care credință e mai mare mare? Cea ateistă, evident.
Se ridică întrebarea: de ce materia s-a auto-organizat, fără nicio implicare a
unei forțe exterioare, mai degrabă decât să fi rămas în starea de haos? De ce a
trecut bariera de la neviu la viu? Nu există răspuns din perspectivă ateistă.
În schimb, tot știința, experimentală, a demonstrat ceva foarte interesant. La
baza vieții stă informația. Codificată. Cod exprimat printr-un lanț proteic:
ADN-ul. Fiecare lanț de ADN dintr-o celulă conține informație codificată din
care, transcrisă în Times New Roman 12, ar rezulta peste 1000 de volume a câte
600 de pagini. Ce înseamnă cod informatic? Un sistem de semne care este
înzestrat cu o anume SEMNIFICAȚIE. În semiologie se cheamă SEMNIFICANT. Iar
descifrarea lui, transcrisă, cum am zis, în peste 1000 de volume, se cheamă
SEMNIFICAT. Întrebare: cine poate crea un cod, care are o anume semnificație?
Doar o inteligență. Doar ea poate crea coduri cărora să le dea o semnificație.
Asta înseamnă informație codificată, super concentrată. Fiecare celulă deține
un asemenea cod. Pe baza acelei informații apare viața, se dezvoltă
diferențiat, în funcție de conținutul informatic. Așa apar regnul,
încrengătura, clasa, ordinul, familia, genul și specia. Ce face diferența,
deci? Informația. Care este codificată, atenție! Materia nu poate crea, de la
sine, coduri. Deoarece ea, ininteligentă, nu poate da semnificație unui cod,
unui lanț proteic. Atenție: teistul nu poate demonstra EMPIRIC existența unei
Inteligențe absolute, transcendente (dincolo de planul/universul materiei) care
să fi creat viața (trecerea de la anorganic la organic), codul informatic. Dar
acceptă, prin credință, logic, că necesarmente aceasta presupune o Inteligență
a priori. Cu atât mai mult nu poate
demonstra empiric ateul acest lucru. Este exclus ca mișcarea unor fotoni, din
care se creează particulele elementare, subatomice, din care, la rândul lor, se
creează atomii să dea naștere naștere unui cod informatic ce face trecerea la
materia organică, din care rezultă viața, în forma ei de bază: celula. Din care
viața se dezvoltă în formele ei atât de complexe. Care credință e mai mare
aici? Pentru orice minte care mai funcționează, ateismul este o credință
incomparabil mai mare decât teismul.
Desigur, ateii au dreptul la profesarea propriei lor credințe. Și nu
trebuie demonizați. Am plecat de la două ipoteze: ,,există Dumnezeu” și ,,nu
există Dumnezeu”. Niciuna nu poate demonstra EMPIRIC asta. Dacă ar putea
demonstra una dintre ele, controversa s-ar fi încheiat. Dar, dacă teismul, pe baza a ceea ce am
arătat, lasă loc unei dezvoltări inteligente, logice a apariției vieții în
toate formele ei - asta e empiric deja - chit că nu poate experimenta asta,
ateismul rămâne fără nicio apărare care să fie susținută atât de logică cât și
de experimentele științifice. Urmarea? N-are rost să te bați cu CTP-ul. Sau cu
Dan Alexe. Sau cu alții. Ei sunt brilianți în domeniul lor de competență. Și
știți ce mai fac ei? Speculează lipsa de inteligență a creștinilor. Care au
făcut din Biblie un obiect de închinare, care nu trebuie supus investigației
obiective. Cel mai mare rău credinței
creștine îl fac chiar creștinii. În sec. XXI, să iei afirmațiile Bibliei în mod
LITERAL, să nu înțelegi mesajul ei, condiționat cultural și istoric, să refuzi
o analiză critică (în sens pozitiv) a mesajului ei, să nu accepți faptul că ea
n-a fost dictată DIRECT de Dumnezeu, ci scrisă de oameni INSPIRAȚI, dar
limitați cultural și dpdv al cunoașterii, să nu poți adapta, rescrie mesajul ei
în limbajul științific al sec. XXI, iată ce-nseamnă să dai apă la moară
ATEISMULUI. Nu există CREAȚIONISM ȘTIINȚIFIC, așa cum - mai inept - nu există
ATEISM ȘTIINȚIFIC. Nu știm ce înseamnă știința, înseamnă. Biblia nu este o
carte științifică. Ci o carte spirituală. Nici ea nu pretinde asta. Doar niște
inculți încearcă s-o transforme în carte de știință. Rolul ei este unul singur:
să-i descopere omului locul lui în lume și scopul pentru care trăiește. În
Biblie sunt multe neconcordordanțe. Nu e locul să le enumăr aici. Dar asta nu-i
anulează valoarea, scopul pentru care a fost scrisă. Ce-i rămâne cercetătorului
onest? Ca decopertând straturile culturale, istorice, să descopere acele valori
universale, trans și anistorice care dau sens vieții lui homo sapiens sapiens.
Pe care ateismul n-are cum să i le dea. Deoarece scopul vieții, în paradigma
ateistă - unde viața este o întâmplare - este nihilist. Biblia este Revelație. Deasupra celorlalte
scrieri sacre, și ele Revelație la timpul lor. Biblia este Revelația supremă,
continuarea celorlalte scrieri sacre, în desfășurarea istoriei. Este Revelația
specială. Iar Știința modernă (experimentală) care a dus la dezvoltarea tehnologică
uluitoare este Revelația generală. Exprimă Inteligența divină, care a adus la
existență materia, manifestată prin legile micro și macrocosmosului, ale
materiei anorganice și organice, ale vieții.
În secolul XXI, a anula una dintre cele două Revelații, te face ignar. A
nu se confunda știința adevărată cu ideologiile demente care folosesc știința
în scop politic. Ideologiile nu sunt știință. Ele folosesc știința în mod
ticălos. Așa că, și CTP-ul și Dan Alexe
au dreptul să creadă ce vor. Au dreptul la propria credință. Și să exprime ce
cred. Oricum nu pot demonstra nimic. Dar iată că se folosesc de ignoranța
creștinilor pentru a-și exiba ideile pretins științifice. Singura problemă este
că sunt indecenți, suprematiști, se cred deținătorii Adevărului, atacă,
persiflează credința altora. Neînțelegând că ei înșiși au credința lor, fără
a-i demonstra vreo bază științifică. N-au cum. Plecând de la cele două ipoteze
menționate, construind logic, ateismul se oprește într-un punct. Teismul, în
schimb, merge mai departe, depășește acel punct terminus. Sigur că și el se
oprește undeva. La demonstrația empirică. Deoarece, am spus, transcendentul nu
poate fi demonstrat experimental. Ci doar experiat. Concluzia? Oricât aș vrea
eu, ca teist, nu pot demonstra empiric existența transcendentului. Dar cu atât
mai mult, mai ilogic e ateismul. Iar eu n-am atâta credință să fie ateu. Sunt
mai puțin credincios, dar ceva mai logic să fiu teist. În rest? Eu n-am pretenția că pot intra pe domeniul de
competență al celor doi. Mă înclin în fața lor. Ei o fac, însă, în cazul
celorlalți, postulează ateismul ca fiind știință. Nu-l iau doar ca pe o ipoteză
de plecare, de explicare a existenței. Ci ca pe ceva demonstrat. Ceea ce este o
imbecilitate.
·
Adrian
Paunescu: "Doua
lucruri sunt imposibile: a vedea cu ochii pe Dumnezeu si a povesti dragostea.
*** "Eu însumi mă simt Dumnezeu"*** Nici buna ziua parca n-as
mai da,/ m-as duce-n munti sa vietuiesc salbatic,/ s-arunc o caprioara pe
jaratec/ si Dumnezeu stea la masa mea"*** ”Ne-a uitat pe Pământ Dumnezeu./
Intr-o țara mereu vinovată.”
·
Aeschylus: "Chiar si in somn, durerea pe
care nu o poti uita cade peste inima ta strop cu strop si in disperarea
noastra, impotriva vointei noastre, se coboara asupra noastra intelepciunea,
prin binecuvantarea lui Dumnezeu.”
·
Agatha
Christie (1890 - 12
ianuarie 1976): ”Astăzi este prea mare avântul de a-i atribui lui Dumnezeu
relele pe care omul și le face singur.”
·
Albert
Einstein: "Cu cat
evolueaza mai mult stiinta, cu atat mai mult credem in
Dumnezeu".**"Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramane
anonim."**"Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul.*** "Ma
intereseaza ce gandeste Dumnezeu. Restul sunt detalii.”
·
Alexandra
Svet: ”Si dupa ce a
terminat de facut totul, lui Dumnezeu i-a mai ramas iubire. Ce n-a mai avut loc
pe pamant. Nici in cer. Si atunci a facut poetul. De atunci, poetul cauta
incontinuu iubirea. Si o scrie. Daca nu o gaseste, si-o inventeaza. Cauta incontinuu
iubirea, fara sa stie ca de fapt cauta mana care l-a scris. Fara sa stie ca el
este de fapt o poezie. Ca noi toti, fiecare din noi, suntem o poezie. Scrisa de
Cel caruia, dupa ce daruieste totul, ii mai ramane, intotdeauna, un surplus de
iubire. Pe care nu mai are unde sa o verse. Si atunci, mai scrie o
poezie. Si poate ca de-asta este pe aici poetul. Sa ne reaminteasca asta.
Ca suntem vers revarsat din preamulta iubire ce n-a mai avut loc pe pamant .
Nici in cer. Ca suntem, toti, si fiecare din noi, o poezie.”
·
Alexandru
Razvan Cretu: "Un
mare filozof și om de știință pe nume Greg Braden a descoperit ce scrie în
ADN-ul uman și scrie ( D-zeu etern in trup uman).”
·
Alfred
de Vigny (1797 - 17
septembrie 1863): ”Îl iubesc destul de mult pe Dumnezeu încât sa nu ma tem de
diavol.”
·
Anatol
Basarab: ”Oamenii
singuri se trădează pe ei înșiși și îi arată și lui Dumnezeu cine sunt. Oamenii
singuri se selectează și se așază fie în lumină, fie în întuneric, iar pandemia
doar creează un mediu propice pentru această selecție. Unde e răul, acolo e și
binele. Unde e binele, acolo e și răul. Unde este trandafirul, acolo sunt și
spinii."
·
Andre
Gide: "Nu accepta
viata asa cum ti-o propun oamenii. Nu inceta de a te convinge ca viata ar putea
fi mai frumoasa; a ta si a celorlalti; nu alta viata, viitoare, care ne-ar
consola de aceasta si ne-ar ajuta sa-i acceptam mizeria. Nu accepta. Din ziua
in care vei incepe sa intelegi ca nu Dumnezeu, ci oamenii sunt raspunzatori de
aproape toate nenorocirile vietii, nu te vei mai resemna.”
·
Andreea
Madalina: "Nu
doar Anunaki au intervenit in ADN-ul nostru , ci toate fosilele reptiliene,
pleiadieni, draconieni etc Pentru voi cei habotnici care sunteți limitați și îl
invocați pe (însuși cuvântul ) Dumnezeu -zeu ,cu Doamne da si mie,fa si mie
,Ferească Dumnezeu, doamne ferește ….voi va dați sufletul
,puterea,energia,suveranitatea,energia banilor ,darurile și capacitățile
voastre ….Citiți mai oameni buni VECHIUL TESTAMENT /BIBLIA ,iar dacă și după
mai credeți in acest Dumnezeu -Isus-Maria-Îngeri …..înseamnă ca ați trăit
degeaba. Iar pentru cei care m-ați făcut
satanista ,terorista ,conspiraționistă și vorbiți pe la spatele meu ca am
intrat in nu știu ce secta ….va rog sa îmi scrieți mie personal ! Va voi
explica tot ce doriți,bineînțeles cu dovezi cum îmi place mie . Dacă dormiți pe
voi , nu ma privește pe mine! Am dormit și eu cândva ,dar ajunge ! Alergați zi
de zi ca niște zombi ,rugându-va la acest reptilian dumnezeu sa va dea ba
sănătate,ba iubire,ba o casa,mașina s.a.m.d ….când de fapt va puteți crea totul
voi singuri, orice ! Dar voi habar n-aveți ca defapt el va ia toate
acestea.Aveți încredere in voi !!!!! Încredere de sine ! Acest subiect ar trebui difuzat și pe
posturile unde spală creierele oamenilor și arunca cu energie negativă
….frici…panica…adică pe Pro TV , Antena 1 și multe altele….. Ia uite ba ce m-am
enervat .”
·
Andrei
Laslau: ”Dumnezeu
indeparteaza oameni din viata ta Pentru ca a auzit conversatii pe care tu nu
le-ai auzit
·
Anonim: ”Dacă voi le furați ouăle și faceți
din ele note muzicale./ Cît de ușor te poți rătăci în armonia acestei lumi!
Paznicii / de la ieșire sînt aceiași cu cei de la intrare. Închideți
ochii/ și desfaceți în inimă cercul. Lăsați mintea nebunilor,/ ei știu cum să o
liniștească. Nimic nu e așa cum pare./ Un singur lucru de netăgăduit: după ce
l-a făcut pe/ om, Dumnezeu nu și-a mai spălat niciodată mîinile.” *** ”În afara
materiei, totul e muzică: însuși Dumnezeu nu e decât o halucinație sonoră.***
teme-te de lacrimile omului ce sugfera din cauza ta, caci el imi va cere ajutor
si Eu il voi ajuta*** dumnezeu u iti daoamenii pe care tu ii vrei, ci oamenii
de care ai nevoie.***, intotdeauna sa ne gandim ce parere are dumnezeu despre
noi, nu lumea./*** ma tin strans. Nu de o funie, ca s-ar rupe. Nu de un om, ca
ar pleca. Nu de un vis, ca se poate frange. Nu de un plan, ca se poate anula.
Ma tin strans de Dumnezeu.*** Teologia n-a mai păstrat pentru Dumnezeu decât
respectul majusculei.***"Dumnezeu este mai mare/Mai
mare decât boala ta, oricare ar fi ea.//Mai mare decât cea mai adâncă
deznădejde a ta, oricum ar fi ea. /Mai mare decât cea mai mare grijă a ta,
oricât ar fi ea. /Mai mare decât dușmanul tău cel mai cumplit, oricine ar fi
el. /Mai mare decât cea mai grea problemă a ta, oricare ar fi ea. /Mai mare
decât viața. /Mai mare decât moartea./Dumnezeu este mai mare! Pur și
simplu!"***: ”Dumnezeu
nu iti da oamenii pe care tu ii vrei, ci oamenii de care ai nevoie...*** dumnezeu
este intervalul dintre două bătăi ale inimii. *** "Atâtea are
Dumnezeu pe cap, / Că bietul sfânt abia se mai descurcă / Și-ar fi nedrept să-i
pun și eu în cârcă / Durerile de care-aș vrea să scap. / Ar fi nedrept de-aș
îndrăzni să-i cer/ Să care-n sus, spre pisc, și crucea mea, / Când El Și-o duce
pe a Lui de-abia, / Încovoiat între pământ și cer. / Ba, s-ar cădea, după
porunci creștine, / Să-i dau eu Lui o mână de ajutor;/ Ar răsufla moșneagul mai
ușor / Și-ar merge treaba pe pământ mai bine. / Dar prea-s neputincios și prea
e greu / Acest morman de lut în care zac! / Mi-e milă, L-înțeleg, dar ce să-I
fac? / Prea-n multe s-a băgat și Dumnezeu/
De s-ar fi mulțumit mai cu puține, / N-ar mai trudi acum ca o furnică /
Și lumea asta de-o făcea mai mică, / Ar fi gospodărit-o mult mai bine. / Pe
când așa, cu-atâtea griji pe cap, / Sărmanul Sfânt de-abia se mai descurcă/
Și-aș fi neom să-i pun și eu în cârcă
Durerile de care aș vrea să scap." *-** "Un mistic care a fost
lichidat de oculta evreiasca tocmai pentru faptul ca a zis: ”Realul Dumnezeu
este in om, trebuie ca fiecare om sa-L descopere in sine insuci, in casa sa, in
toate ale sale. Realul Dumnezeu nu exista in biserici sau alte facaturi
materiale, pentru ca realul Dumnezeu este o lumina infinita si imateriala,
omniprezenta in toate din care se nasc toate ca dintr-o vatra eterna vesnica, Cere inapoi ce -a dat
candva, ca intotdeauna sa dea ceva mai bun pentru fiecare” ***"Un
astronaut si un neurochirurg renumit discutau despre existenta lui Dumnezeu.
Astronautul a spus: – Am o convingere, nu cred in Dumnezeu. Am fost in spațiu
de mai multe ori si nu am vazut niciodată nici macar un inger. Neurochirurgul
s-a mirat, dar a disimulat. Dupa ce s-a gandit cateva momente, a comentat: –
Bine, eu am operat multe creiere si niciodata nu am vazut vreun gand.
**"Cand Dumnezeu doreste sa salveze un om trimite pe cineva sa-l
iubeasca" **"Nu știu dacă Dumnezeu chiar cântă la vreun instrument,
dar dacă nu, ar fi bine să învețe repede**"Fiecare om e chip al lui
Dumnezeu, nu jumătate de chip. Şi nu relația mea cu alt om mă împlineşte, ci
relaţia cu Dumnezeu. Dacă stau mereu în legatură cu Dumnezeu simt pace, bucurie,
mângâiere, echilibru. Abia atunci relaţia mea cu alţi oameni poate deveni
relaxată, neposesivă, iar gelozia, controlul, invidia şi toate celelalte care
ne chinuie, cad de la sine. Doi oameni care trăiesc în Dumnezeu nu pot avea
decât o relaţie foarte bună. Altminteri, eu n-am fericirea şi o aştept de la
celălalt şi el o aşteaptă de la mine. De aici vin atâtea dezamăgiri, nefericiri
şi drame. Omul crede că şi-a ales partenerul greşit şi de asta nu e fericit.
Îşi caută alt partener şi, după un timp, simte același gol şi aceeaşi
neîmplinire. Dar problema nu este acel partener, ci raportarea greşită la
viaţă, că tu crezi că există o jumătate cu care poţi să formezi un
întreg." *** într-un film cineva vrea să-l aresteze pe Dumnezeu.***
‘’Nu-l căutați pe Dumnezeu în biserici, nu-l veți găsi acolo! Căutați-l în
ochii unui câine flămând care ar da orice pentru o farfurie cu mâncare.
Căutați-l în ochii unui bătrân care nu are ce pune pe masa. Doar aşa îi puteți
arăta lui Dumnezeu că îi urmați cuvântul. Bisericile sunt deja pline de
"credincioşi" al căror unic scop este acela de a se îmbogăți.
Arătați-i lui Dumnezeu că îl iubiți făcând bine celor necăjiți și flămânzi.
Aveți milă de cei pe care tot el i-a lăsat pe pământ.’’*** ”mai mult am fost
îndărătnici în relație cu Dumnezeu decât fii duhovnicești! Ăștia de acum ne
îndeamnă la rele, la stricarea relației cu Dumnezeu și acesta este criteriul de
delimitare de astfel de smintitori. Banăm la rândul nostru pe oricine ne
îndeamnă să ne certăm cu Iisus și Biserica Lui Apostolică, cu Cruce!” ***
”Dumnezeu este român. Sau daca nu, sunt impotriva lui.” *** ”Dumnezeu nu e in
cer, nu-i pe pamant; Dumnezeu e in inima noastra.” ***
”Dumnezeu/Creatorul/Sursa/etc... * nu pedepsește * nu urăște * nu se răzbuna *
nu este separare si nu vrea separare * nu vrea răutate * nu va cheama la
violența * nu va cheama la război in numele lui * nu vrea jertfe in numele lui*
nu vrea sa-i inchinati voi palate si temple * nu vrea sa fie ridicat pe
piedestal * nu vrea dezbinare in familie * nu vrea boala nimanui * nu vrea
sa-ti fie frica de El * nu vrea ritualuri pentru a-l cinsti * nu vrea dominare
* nu vrea sclavia acestei lumi * nu vrea saracie * nu vrea energia voastra * nu
vrea sufletele voastre” *** ”L-am întrebat pe Dumnezeu: cum să-mi pregătesc
copilul pentru viață? ... Iar El mi-a răspuns: - Eu i-am dat vedere, tu
învață-l să observe. - Eu i-am dat auzul, tu învață-l să asculte. - Eu i-am dat
mâini , tu învață-l să mângâie. - Eu i-am dat minte, tu învață-l să gândească. –
Eu i-am dat suflet, rtu invata-l sa iubeasca”*** Dumnezeu îmi face cu
ochiul./ Mereu am în buzunar o sticlă de Borsec/ – apă plată, plină ochi cu
vodcă./ Stai liniştit, Doamne! (Imi vine să-l muşc de gât./ Se îmbată teribil
câteodată./ Are atâtea şi atâtea pe cap./ Si, în acele momente, o abureşte cu
una, cu alta)/ Un om fără Dumnezeu e zero./ Inţelegi? Zero!/ Eu beau cu El de
ani şi ani./ Mă-sa lui Jesus cred că plânge de mila mea./ Maria adică.”
·
Armin Liviu: ”Suntem preocupați cu reputația noastră, cu poziția
noastră socială..fără să fim conștienți că suntem manipulați în beneficiul..
celor din umbră.. care se hrănesc cu suferința, angústia, teama de a pierde,
teama de a visa, teama de a iubi.
În
fond omul trăiește inconștient.. așa zisa viața cu tot ce are ea.. concepte,
religii, siteteme de credință, sociale, o luptă, un conflict permanent..
separare..Toate oprite doar de moartea fizică. În acest context omul își uită, neagă.. Esența
Divină.. Nemurirea.. Se
plimbă.. Chinuie în ce numește viață.
Suferă..singur..Și
iubește doar singur.. Din ultimile
Milenii cunoscute.. absolut niciun vers, religie, înțelept, profet nu au oprit
acest ciclu al suferinței.. acest conflict perment dintre om și..om. Doar Iubirea o poate face.. Și încă nu înțelegem această realitate. Dacă Adevărul este Stăpânul nostru cum spune poetul..
Unicul Adevăr este Iubirea!
·
Arthur
Koestler: „Dumnezeu nu
răspunde. Dumnezeu şi-a scos telefonul din priză.”
·
Badescu
Alexia: "nu mai
ești tu nu mai sunt eu "divina comedie" a lui
dumnezeu"**"câtă naivitate să crezi că îl poți prinde pe dumnezeu
de-o aripă/ că te poți odihni în palma luminii"
·
Baruch
Spinoza (24 noiembrie
1632 - 1677): ”Nu ni-L putem imagina pe Dumnezeu, dar Îl putem ințelege.”
·
Benjamin
Franklin: „Dumnezeu îi
ajută pe acei care se ajută ei înşişi.”
·
Blaise
Pascal: Oamenii
trebuie cunoscuti pentru a fi iubiti.Dumnezeu trebuie iubit pentru a fi
cunoscut. ***Pariaţi că Dumnezeu există. De câştigaţi, câştigaţi tot; de
pierdeţi, nu pierdeţi nimic ***Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există,
n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci
am pierdut foarte mult.**"Să zicem: poate Dumnezeu există, poate nu
există… Să cântărim câştigul sau paguba pe care le-am avea dacă spunem că
Dumnezeu există. Sunt două posibilităţi: dacă câştigi, câştigi totul, dacă
pierzi, nu pierzi nimic. Deci nu mai şovăi, pariază că El există!
·
Blogul
din cenusa: ”tine-te
de dumnezeu, este singura funie care nu se rupa niciodata
·
Boris
Mehr. "Negându-L
pe Dumnezeu, implicit Îl recunoşti **"În afară de Dumnezeu, nu există
Cuvânt mai de seamă”
·
Bota
Lucian-Victor:
"În politică nu există niciun Dumnezeu, că dacă ar fi nu s-ar face atâtea
compromisuri în defavoarea binelui."
·
Bruce
Lee: " Daca
exista Dumnezeu, El este in tine. Nu ii ceri lui Dumnezeu sa iti dea lucruri,
depinzi de Dumnezeu pentru o tema interioara."Maestrul de la Choa Kok Sui.
**"pentru o persoană cu ' ochi să vadă ', Dumnezeu este peste tot".
·
Carlos
Castaneda: ”ARHONII.
Ce Sunt EI? Gnosticii spun că o mare invazie planetara a avut loc în anul
3600 î.Hr. Pământul a fost invadat de ființe misterioase și nemiloase ,
arhonii : puteau crea realitatea iluzorie , ne manipulau sa ne înrobească. Erau
geloși pe noi ca aveam suflet , ei n-au . Unii arata ca reptilienii,
alții ca un fetus , pielea gri și ochii negri . Nu înțeleg sacrul și îl urăsc ,
urăsc pacea , fericirea , vor să vibrăm la o frecvență foarte joasă , hrana lor
. Creștinii i-au numit demoni, musulmanii djini, numiți și îngerii
păzitori, spirite ghizi . Arhonii produc spărturi în aură și instalează
softuri de frică , invidie , ignoranță și sex degradat, sunt agresivi ,
teritoriali , au puteri demonice. Ființe umbră , își pot schimba forma , îți
pun idei false în minte și pot crea halucinații . Lasă femei gravide și le iau
copilul . Stau lipiți de suflet cât timp au mâncare emoțională , o masă
întunecoasă . Sunt vampiri psihici , paraziți mentali , se hrănesc cu energia
gândurilor , emoțiilor și sentimentelor, în special cu cele negative ca
frica , ura ; crează evenimente dramatice care sa nască energii negative . Le
place violența și sunt stimulați sexual de conflict , viol , razboi , moarte .
Crează război pentru a consuma energia eliberată prin moarte . Se explică de ce
e atât de multă tragedie în lume , așa mulți morți , de ce se urăsc oamenii și
se ucid cu fervoare . Ei împing oamenii către fapte rele . Conduc lumea , fiind
ascunși de "istoria oficială". Religia , cuvântul latin
relegatio = a te lega mental , a te lega la minte . Elitele nu sunt în fruntea
piramidei , acolo sunt arhonii . "Avem un răpitor, un animal de
pradă venit din adâncurile cosmosului și a preluat conducerea asupra vieții
noastre . Răpitorul este domnul și stăpânul nostru. Ne-a făcut docili și
neajutorați". "Ei ne-au ocupat pentru că suntem hrana lor . Așa cum
noi creștem pui în coteț , la fel și răpitorii ne cresc în cotețe de oameni ,
humaneros . Astfel , au mâncarea la dispoziție tot timpul . Ca sa ne mențină
ascultatori , supuși și slabi , ne-au dat mintea lor . Mintea rapitorului e
barocă , plina de contradicții, morocănoși și plină de teama ca ar putea fi
descoperiți . Prin intermediul minții, care la urma urmei este mintea lor
, răpitorii injectează în viața oamenilor tot ce le convine . În adâncurile
ființei umane exista o cunoaștere ancestrala, viscerala , cu privire la
existența rapitorului . Acest răpitor este o ființă anorganică. L-au numit
zburător pentru că țopăie prin aer . Nu e frumos la vedere, e o umbra mare întunecată.
Ne-au dat sistemele noastre de convingeri, ideile de bine și de rău. Ei
ne-au dat pizma , lăcomia și lașitatea , ne fac sa fim plini de rutine și
egoiști ."
·
Carol
Zamfirescu:
”În_bunătatea_lui , dzeu te blesteamă până la al coișpelea neam. Tb să fi
tâmpit să te mai milogesti de el.. Acest ciclu nu se va termina niciodată ,
căci cineva din familie tot va greși. Ai greșit, ai belit-o , tu si al șaptelea
neam.”
·
Catherine
Emmerich -"Un
gînd îndreptat către Dumnezeu e mai de preț decât universul"
·
Charles
G. Colton: ”Legea şi
dreptatea sunt două lucruri pe care Dumnezeu le-a unit, dar pe care omul le-a
despărţit.”
·
Christian
D. Larson Dumnezeu nu
este prezent în idoli. Simțămintele tale sunt Dumnezeul tău. Sufletul este
templul tău.
·
Claudia
Filip: ”Să vă spun
ceva ...Pe Dumnezeu nu-l găsiți în biserici, să știți .Faptul că stați în
genunchi, mergeți mulți km să vizitați mănăstiri, nu înseamnă că sunteți
credincioși.Pe Dumnezeu îl găsiți sub formele astea... un cățel bolnav, un
copil flămând, un bătrân neputincios, un adult dezorientat, cineva căruia îi e
foame sau sete...Căci așa vine la voi .. doar că ... ține de voi dacă îl băgați
în casă, dacă îl hrăniți, sau dacă îl ignorați sau huliți.Degeaba te duci la
biserică, dacă atunci când ieși, dai cu piciorul în primul animal care-ți iese
în cale, alungi primul cerșetor care îți cere o bucată de pâine sau primul
copil care e "țigan". Dumnezeu nu e în biserică, Dumnezeu e în inima
ta, în fapta ta, în rațiunea ta și în conștiința ta.Faptele întotdeauna arată
de ce cuvintele nu înseamnă nimic.
·
Colegiul
Național De Informatică Hunedoara Traian Lalescu: ”Arhonii - Alienii Textelor Gnostice
Grii din 4D posedă tehnologie să îți extragă energia , memoria și experiențele
. Ei te așteaptă în lumină când mori . Ești reciclat în alt corp și procesul o
ia de la capăt. Răpesc oameni de mii de ani . Tunelul și lumina la moarte
sunt înșelătoare . Se crede că arhanghelii sunt slujitorii arhonilor .
Arhonii sunt parte a rețelei Demiurgului - Yahwe , dumnezeul lui Moise ,
folosește frica drept instrument de control ; e însetat de sânge, oferea
indicații precise lui Moise cu privire la jertfe pentru a nu se pierde niciun
strop . Această sete de sânge e bizară . Ce semnificau jertfele , de ce a fost
nevoie de atâta sânge ? Toate argumentele converg că Yahwe e un conducător
reptilian , se substituie Dumnezeului și manipulează menirea . De ce nu ne
amintim viețile anterioare ? Cum rezolvăm trecutul dacă nu ni-l amintim ?
Motive pentru a simți frică , anxietate , stres și depresie ? Stresul provoacă
boli de inimă , un criminal global în masă și care nu permite ridicarea vibrațiilor
. Universalitatea Suferinței E Bizară. Miturile vorbesc despre o epoca de aur ,
fără violență, în care și animalele erau vegetariene . Acum , întregul
regn animal , de la insecte la om , fiecare individ dușmanește/ e dușmanit de
alt individ . Fiecare ucide sau va fi ucis , fără sa existe o motivație
fundamentală - de ce întotdeauna oamenii s-au războit , s-au ucis clipa de
clipă ? Există o ură și o vrajba între indivizi , indiferent de nivelul
intelectual . Omul e belicos , distruge tot ce e în jurul său . Chiar
tehnologia ne distruge încet Spiritul . Orice sentiment de panică , tristețe ,
supărare , enervare , ură , răutate, dușmănie etc. creeaza un câmp care e
depozitul de energie hrănitoare pentru arhoni. La tot pasul se întâlnește
suferința . Dumne-zeu bun prin excelență, nu poate fi creatorul lumii .
Cine a creat lumea? Un demiurg ostil și răzvrătit împotriva Dumne-zeului bun ;
el a creat o lume imperfectă și rea , ca și el ; o închisoare a scânteilor
divine , ferecate în trupuri însuflețite.”
·
Comorosan: ”Omul este capabil a-L cunoaste pe
Dumnezeu numai intru atata cat i S-a revelat Dumnezeu.
·
Constantin
Brancusi: "Nu
putem sa-l ajungem pe Dumnezeu, insa curajul de a calatori spre El ramane
important. "
·
Constantin
Noica: ”Suntem şi
gândim pe măsura Dumnezeului în care credem - spune Hegel - după cum popoarele
au parte de străpâniri bune sau rele, potrivit cu Dumnezeul căruia i se
închină.”
·
Costachi Chelaru: „De-atâta timp Te caut, Doamne,/ Tot
rătăcind pe drumul meu,/Că veni vremea tristei toamne/ Și drumul este tot mai
greu./ Că totul se cufundă-n ceață/ Și parcele-au gătat de tors,/ Că ruptu-s-a
firul de ață/ Și nu mai e cale de-ntors./ Că mult prea scurtă ne e viața/
Pentru câte-ar fi de făcut,/ C-abia-nceput-a dimineața/ Și ziua-n goană-a și
trecut!/ Dar, Doamne, Tu uitatu-m-ai!/ Te-am așteptat, la căpătâi/ Să-mi vii,
măcar un ceas să stai/ La sfat, ca-n ziua cea dintâi!/ Dar este deja prea
târziu/ Și câte-ar fi fost de făcut!/ S-a lăsat noaptea și-i pustiu/ Și
orologiul a tăcut! / Eu tot aștept, să ne-ntâlnim/ Măcar în ziua de apoi/ Și,
fără de griji să vorbim/ Ce-am fi putut face-amândoi!/ Vom pune iar lumea la
cale./ Totul va fi cum a mai fost!/ Timpul va curge mai agale/ Și toate-or
reintra în rost!/ Va fi ca-n Raiul de-altădată,/ Așa cum a mai fost cândva:/
feerie mult visată!/ Mărire Ție! Osana!”
·
Costel
Stancu: ”Cum arată
Dumnezeul meu? Iată: vă desenez/ un triunghi. /Cînd veți vedea clipind ochiul/
dinlăuntrul său, doar temeți-vă, nu fugiți./ E zadarnic. Hai, veniți mai
aproape. / Stăpînul meu se va răzbuna iertîndu-vă.***Așezat în propria-ți
viață, liber ca orice-i nenumit,/ rîzi. Ceilalți te cred nebun. Păcat de ei.
Doar tablourile / furate au amintiri, le spui. Cum poți dovedi că
Homer, / orbul, nu a avut un cîine despre care a scris în memoriile /
sale pierdute? Ora de muzică nu e pentru păsări, chiar ***Din tine pleacă
oile răzleţe/ şi tot în tine, Doamne, se adună/ cum apele s-au despărţit în
două/ spre a rămîne, veşnic, împreună.// Cîntarul tău egal împarte totul/ unii
cu faima, alţii cu durerea -/ căci nu e nod să se dezlege singur/ şi nici
stupar să risipească mierea.***Sarpele a fost / prima linie trasă de Dumnezeu
pe pămînt. Nu putea / înainta, așa că s-a gîndit să-l ajute, pedepsindu-l. ***
"Răsare soarele./ Dumnezeu se preschimbă în cerşetor." ***Unde e
bine, dacă nu sub talpa lui Dumnezeu? ***Ca întotdeauna, noi doi./ Al treilea e
Dumnezeu. El tace progresiv. Oare / și lui i se face dor, din cînd în/ cînd, de
laptele/ mamei sale? **"Nu de moarte mă tem. Ci de ușurința/ cu care m-aș
putea obișnui cu lumea/ de dincolo, uitînd-o pe aceasta./ Mă împiedic mereu de
propriu-mi trup/ ca de un prag blestemat. Paznicul porții/ îmbie doar jumătatea
nevăzută/ să intre. Dar tu mă vrei întreg, Doamne./ Întreg și singur."/
**"Eram singur pe pămînt./ Deodată, mi-am dat seama/ că nu pot ajunge la
Dumnezeu,/ decît aruncînd înspre El / cu pietre din zidul / pe care îl ridicam,
/ zi de zi, între noi. **"ți s-a deschis ochiul, Doamne, ce să-ti arăt/
cînd toate se duc din mine pe o apă?/ (...)/ noi doi pe cer dintr-o dată
imenși/ - om și sfînt alergînd unul înspre celălalt -/ închizîndu-ne perfect ca
subsuoara/ celui coborît de pe cruce.”**"călătoresc pe rîu în jos într-un
sicriu/ în formă de ceasornic tic tac tic tac tic tac/ inima lunii tremură uşor
- are o fantezie / cu ruinele podului - pescarii scot din apă /
fotografia tinereţii mele pierdute mi-o arată / uite noaptea are tălpile
cînd albe cînd negre/ unde să mă ascund vin păsări ciudate își / întind
gîturile pînă în cer ciugulesc ochii asimetrici / ai întunericului arunc o
mînă de cuie ele se / transformă în pești minunată va fi pescuirea /
îi spun luntrașului el tace deși nu l-am plătit/ pentru asta se spune că
înainte de a muri sufletul fiecăruia trece prin camera copilăriei și /
lasă ușa deschisă pe rîu în jos tic tac tic tac tic-tac/ o Doamne sînt singur
ca la început / însă – vai! – ştiutor **"dimineață confuză vin păsări
să bea apă/ din colivia fîntînii Dumnezeu pierde/ pentru o clipă cheile de la
poarta Raiului/ se bucură ca un evadat/ de această provizorie libertate/ am
putea sări gardul înapoi nu ne prinde nimeni/ mă ademenește el dar mi-e teamă/
iar nu-mi ascult inima/ - o insulă locuită cu mult înainte de a mă naște/ a
trebuit să îl alung pe celălalt -/ acum e liniște/ cîinele îmi povestește că a
avut/ un vis în culori nu îl cred el îmi descrie/ curcubeul eu mă sperii cineva
măsoară/ invers harta cerului încotro să fug / am avut o noapte grea o
Doamne/ unde sînt vremurile de altădată/ cînd lindicul lunii se oglindea/ în
lacul cu nuferi și toți eram fericiți **Trăim în lumi paralele./ Doar liniile
păcatului/ ni se ating, uneori. Fiecare poartă în sine/ scheletul păsării
doborîte cu praștia/ în copilărie, îmi spui. Eu tac, nedumerit/ ca un hoț
într-o casă goală. Un animal de circ/ ce a uitat să vîneze și se mulțumește
cu bucățica de zahăr din palma
dresorului său./ Un spectacol de instincte mutilate e omul./ încercare
nereușită a lui Dumnezeu/ de a se autoexila. *** "Cît de singur să se fi
simțit Dumnezeu cînd a creat omul?/ Avea cer și pămînt, ape și uscat, animale
și plante./ Toate i se supuneau orbește. De ce i-a trebuit această nerecunoscătoare ființă, care să îi iasă din
cuvînt? Nici acum / nu a ales definitiv între a-l pedepsi și a-l ierta./
Dragoste să fie nehotărîrea lui?” *** ”Stăm la masă cu creioane în mîini./
Dumnezeu aşază între noi o foaie/ de hîrtie./ Sîntem mai nedumeriţi/ decît după
alungarea din Rai./Nu ştim dacă e dar ori pedeapsă./ Albul e rece, neutru. Tu
priveşti în el/ ca într-o oglindă, eu ca într-un mormînt./ Aşteptăm. Încordarea
creşte./Tu spargi oglinda, eu deschid mormîntul./ Dumnezeu întoarce foaia de hîrtie/ pe cealaltă
parte.”***: eu, încă rob al simţurilor crude,/ te rog, cu harul tău de
necuprins,/ alungă-mi, Doamne Sfinte, îndoiala/ de ceea ce nu poate fi
atins.*** ”Dumnezeu/este singurul copil/ care, atunci cand se supara,/ nu isi
ia jucariile si pleaca”*** ”va veni dumnezeu şi va cere şapte zile/ pentru
desfacerea lumii spui tu”
·
Cristian
Marieta:
"Risipesc... tot ce mi-a căzut în mână -/ Tăceri și vorbe, ură și iubire,
gând si suflet./ Viața e un târg - tot vinzi și cumperi./ Plătești și binele și
răul și gelozia și iubirea./ Dar/ Nu se poate să faci nimic pe lumea aceasta/
fără să dai deoparte... un rest./ Nu se poate să nu-ti ramana/ Din adunare sau
scădere/ Un cat de mic rest!/ Am început să strâng aceste resturi,/ ca un
cerșetor, si... m-am imbogățit./ Am construit în mine/ Catedrala de la
Notre-Dame/ cu Esmeralda si Cocoșatul Quasimodo cu tot. / Visul meu este să dau
marea lovitură cu Mine!/ Dar, în dialogul cu El, după... marea negociere,/ văd
că nu-mi rămâne nici un rest./ In afara de MINE... chiar... nimic-nimic!/ L-am
adus pe Eminescu în cerul meu si l-am rugat să-mi dea o farama din nemurirea
lui/ (răceala o aveam de mult în suflet)./ Mi-am pus simfonia ce-ar face și
îngerii să lăcrimeze de emoție si să spargă poarta Raiului în care iși duc
zborul spre sublim/ căutând un altul mai înalt./ Chiar am promis că voi dansa
cu mine insămi/ Pana la sfârșitul iubirii.../ (Cohen este prea ocupat!)/ Atâta
insensibilitate chiar n-am văzut!/ Zgârcenie sadea!"
·
Culament
filis: Aş săpa o
groapă În noriŞi aş încerca să ajung La Dumnezeu... Dar afară plouă...
·
Dan
Casuneanu: "Dorul
este Dumnezeul care pleacă din noi." **"Și încă stăpânesc regatul/
chiar dacă Dumnezeul meu e altul./ A mâncat din pâinea aceasta/ i se mai văd
doar urmele dinților."
·
Dan
Elias: "Mă-nchin
la iarba crudă şi la pomul. pe care nu-l atinge omul/ Cu pofta lui de înger
mincinos./ Dumnezeu e verde, singur şi frumos!”
·
Dana
Borcea: "Dumnezeu
ne hrănește cu iarba credinței/ ne stâmpără setea cu lacrima Lui
·
Daniel
Marian: ”bunule
Dumnezeu ăla care eşti tu/ sau altfel cum te cheamă dar ceva de genul ăsta/
solicit nota de plată pentru ce-ai făcut cu privire/ cu intenţie sau din
greşeală că şi asta e/ dumnezeiască/ tu cu numele meu să-l scrijeleşti într-un
om/ poate-i prea mult poate nu trebuia/ nici nume nici om nici măcar tu
Dumnezeu/ dar nu-i cu bai ne întâlnim la colţ/ unde ştii bine mi-am deschis
birou şi/ de ceva vreme ai uitat să mai vii/ treci aşa doar să faci umbră
curent şi pericol/ pentru cei care cu ochi şi urechi mari te tot/ caută pe
facebbok google şi alte drăcovenii/ iar mai departe fă un discount/ nu mai fi
chiar atât de scump/ bunule Dumnezeu/ hai mă că mai trecu o viaţă"
·
Daniela
Daniela: ”Toate
sunt cu putință la d zeu . DZeu face daca faci tu omule faci ,Dzeu vrea daca
vrei tu vrei ,d zeu stie daca stii tu știi , d zeu poate daca poti tu poți.Acea
putere a lui d zeu e in noi .Căutați voi împărăția lui d zeu si toate vi se vor
alătura vouă. Imparatia e in noi nu in afara noastra . Nu vine nimeni sa va
salveze pentru ca tu esti creatorul realității tale si asa cum d zeu a zis sa
fie lumina si a fost noi suntem fii lui d zeu si avem putere a de a crea prin
gând cuvînt si fapta . Ridicați conștiință omule si Adu-ti aminte cine esti si
ia ti puterea înapoi pentru ca acolo unde e atenția ta curge energia. Isus a
spus va dau pacea mea va las pacea mea sa nu vi se tulbure inima sau sa vi se
inspaimante. Ce a vrut să spună??? Sa eliminăm FRICA pentru ca frica e opusul
IUBIRII si ceea ce se promoveaza acum e frica . Frica crează monstri. Frica e
pe vibratie joasă. Frica descarcă în corp hormoni cortizol care afectează grav
organismul. Frica constrînge. IUBIREA este cel mai înalt sentiment în iubire ai
pace iar inima radiaza de bucurie.”
·
Daniela
Marchetti: "nu
totul e un târg/ privește mai bine cine se ascunde în spatele/ ultimei silabe/
acolo poate fi începutul întâmpinării/ după cum moartea poate fi o altă
înflorire/ doar că nu se vede/ nu se simte/ nu se visează/ pașii singurătății
nu mai pot trece/ decât pragul isprăvit/ Dumnezeu ți se va arăta atunci mult
prea frumos/ ca o zi de duminică"**"dumnezeu joacă șah cu îngerii de
la cursurile seralede un timp nu mai visăm decât poduri de piatră care se
dărâmă și noi nici n-am îndrăznit să le străbatem"
·
Daniela
Parvu Dorin: ”Azi e
prima dată când mi-e drag să stau cu mine/azi, chiar nu mai am chef să schimb
lumea/dar e un exerciţiu ludic să-mi pot expune sufletul/în lumina unui ciob de
sticlă colorată de mine.../nu mai calc desculţă demult.../dar mă-ntreb, numai!
unde se ţine/concursul de frumuseţe al dumnezeirii/când fiecare zi se ascunde
după cealaltă/numai eu... alerg, alerg vrând multe să uit-/celulele mele toate
au memorie/toate amintirile îmi ard sub piele/numai Chopin e cântecul meu de
răspuns/să-nteleg cum de mi-e drag,/azi să stau cu mine/într-un labirint
launtric când cineva/încearcă să urce o scară cu susul în jos.
·
Dite
Dinesz: "Am
întrebat în primii ani o bătrână care stătea foarte departe de alți oameni:
"Dacă vi se face rău, ce faceți aici, atât de singură?”. Nu avea nici
telefon. Nu o să uit niciodată răspunsul ei: „Mă așez pe pat și mă rog. Pe noi
Dumnezeu ne ajută, nu oamenii. El e aici, oameni nu-s”. Atât de mare e credința
că și ploaia, și pacea, și moartea, toate sunt de la Dumnezeu. Și dacă sunt ale
Lui, ce folos să te lupți? Le primești așa cum vin. Și te rogi, nu stai să
pierzi vremea. O altă bătrână mi-a zis că a avut viața după cum s-a rugat. Cum
adică?, o întreb. „Păi, bunica mă punea în cămară să mă rog, eu mâncam dulceață
în loc să mă rog... Dacă mă rugam atunci, poate azi nu eram singură... Azi mă
rog, dar nu m-am rugat toată viața, că numai acum am căpătat drag de
Dumnezeu...” Pentru ei Dumnezeu e foarte viu, e „Drăguțul”, „Bunuțul”, e pe
poteci și în casă, nu e în cărți. Și vorbesc cu El prin rugăciune. Lumea lor nu
ar fi supraviețuit fără credință în Dumnezeu. El e prieten, medic, preot, El
închide și deschide ușa casei în fiecare zi."
·
Dorothy
Parker: ”Dacă vrei să
ştii ce crede Dumnezeu despre bani, atunci priveşte-i pe cei cărora le dă.”
·
Dumitru
Ichim: "uneori
Dumnezeu,/ sub umbra cuvintelor noastre,/ se odihnește."
Dumitru Istrate Ruseteanu: "nu pot fi/ mai mult decât poemele mele/
sub care viaţa de rezervă/ nu se dezgheaţă deloc/ sub care mi-am săpat
mormântul/ sub care ar avea şi Dumnezeu loc"
·
Dumitru
Staniloae: ”Slava spre
care e chemat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Dumnezeu, cu
cat devine mai mult om. -
·
Eckhart
Tolle: "Toate
lucrurile care contează cu adevărat, frumuseţea, dragostea, creativitatea,
bucuria şi pacea interioară se ivesc de dincolo de minte."
·
Efrem
Filotheitul: ”Dumnezeu
are mii de moduri ca sa te faca sa vezi iubirea Lui. Hristos poate sa schimbe
nefericirea intr-un cantec melodios de preaslavire.”
·
Elisabeta
Betty Ilioni:
"Insa Dumnezeu exista, Biblia este adevar pur, viata dupa moarte exista.
Omul sa departat de tot ce este adevarat dar cine e de vina. In Apocalipsa
scrie ca cine va rabda pana la sfarsit si va birui, va primii cununa vietii. Ce
sa rabdam? Pai uite mizeriile ce le fac acum guvernele conduse de insusi
diavolul. Intre Dumnezeu si diavol se duce o lupta continua de mii de ani
pentru castigarea sufletelor. Insa Dumnezeu este infinit superior diavolului
dandu-ne liber albitru, pe cand diavolul lucreaza cu furie pentru a nenorocii
cat mai multe suflete.”
·
Elizabeth
Barrett Browning:
"Darurile lui Dumnezeu fac să pălească cele mai frumoase vise ale
omului."
·
Ellen
G. White: ”Dumnezeu îi
ajută pe tinerii care I se consacră cu toate talentele şi cu toată bogăţia
sufletească să atingă cele mai înalte culmi ale măreţiei intelectuale.
·
Emil
Cioran: "Când
mintea ți se-ndreaptă înspre Dumnezeu, de lume te mai leagă doar dorința de a
nu mai fi în ea." *** "Cine a trăit până la capăt orgoliul
singurătății, nu mai poate avea decât un rival: pe Dumnezeu." ***"Dumnezeu
este, chiar dacă nu este. *** Ideea de
Dumnezeu este cea mai practică și cea mai periculoasă idee din câte s-au
conceput vreodată. Pe ea se salvează și pe ea se prăbușește omenirea.***Este
evident că Dumnezeu era o soluție că nu vom găsi niciodată o alta la fel de
satisfăcătoare***"Se poate vorbi cinstit de altceva decât de Dumnezeu și
de sine ?Câtă îngrijorare , când nu ești sigur depropriile-ți îndoieli și te
întrebi :sânt îndoieli cu adevărat ?Să speri înseamnă să dezminți viitorul.Ce
păcat că, pentru a ajunge la Dumnezeu trebuie să treci prin credință "!***
Singura scuză a lui Dumnezeu e că nu există.***"Dacă tot ce-am dat
zadarnic oamenilor aș fi cheltuit în Dumnezeu,ce departe eram acum !"*** "Orice-ai
face,după ce ți-ai pierdut sprijinul în tine,nu mai poți găsi altul decât în
Dumnezeu. Și dacă fără El se mai poate încă respira,fără ideea lui te-ai pierde
în părăsirile minții. "*** ,,Când te crezi mai tare, te pomenești deodată
la picioarele lui Dumnezeu. Nicio nemurire nu te poate mântui de o eventuală
cădere. Dar ce să faci dacă rănile vieții sînt ochi spre Creator și guri
deschise spre merinde de absolutDumnezeu este încercarea ultimă de a ne
îndestula dorința de somn… Astfel devine El un cuib de câte ori cresc aripi
oboselii noastre.”*** A avut dreptate, sărmana sfântă...*** Dumnezeu se
amestecă în cele mai neimportante împrejurări, este de faţă la incidentele cele
mai neînsemnate. Am putea zâmbi fără intervenţia lui?***Oamenii cad spre cer;
căci Dumnezeu e un abis privit de jos. ***Dumnezeu, Prin gândire trebuia să-l
facem pe Dumnezeu mai fericit. Așa, l-am lăsat singur, mai singur decât era la
începuturi. Pe atunci se oglindea în propria lui singurătate; acum fiecare
dintre noi îi servește de oglindă." ***"Bach îl roagă pe Dumnezeu mai
mult să ne primească, decît să ne mântuiască. ***"De s-ar putea descrie în
amănunt felul în care se petrece în suflet despărțirea de Dumnezeu!" ***Nu
poţi iubi în acelaşi timp cu pasiune o femeie şi pe Dumnezeu. Amestecul celor
două erotici ireductibile creează o pendulaţie interminabilă. O femeie ne poate
scăpa de Dumnezeu, precum Dumnezeu ne poate scăpa de toate femeile." ***
Să aduni un întreg stoc de fatalități, să te zbați între catehisme și orgii, să
te lăfăi în exaltare și, nomad abrutizat, să imiți modul de a fi al lui
Dumnezeu, acest apatrid.***"Fără Dumnezeu singurătatea ar fi un urlet sau
o dezolare împietrită. Dar cu El, nobleţea tăcerii ne domoleşte aiureala
nemângâierilor. După ce am pierdut toate, ne recâştigăm cumpătul
înveşnicindu-ne visarea prin aleile lui desfrunzite... În încercarea ultimă de
a ne îndestula dorinţa de somn, Dumnezeu devine cuib de câte ori cresc aripi
oboselii noastre."***Ce folos să te lepezi de Dumnezeu doar ca să te
închizi în tine? Ce rost are o astfel de substituire de mortăciuni?***Chiar și
când credem că l-am alungat pe Dumnezeu din sufletul nostru, el tot mai
zăbovește acolo: simțim, într-adevăr, că se plictisește, dar nu mai avem
destulă credință ca să-i dăm ceva de lucru.***Înfrângerile sânt la ordinea
zilei: o situație de care, în mod firesc, Dumnezeu beneficiază. Datorită
snobilor care-l jeluiesc sau îl ocărăsc, el se bucură de o anumită trecere.
Câtă vreme, însă, va mai fi "interesant"? ***M-am dezbărat de
Dumnezeu din nevoia de a mă reculege: am scăpat astfel de cel din urmă PISÃLOG.
***Oamenii vorbesc despre Dumnezeu nu numai pentru a-și plasa demența,ci pentru
a o masca.Atâta vreme cât te ocupi de El,ai scuze pentru toate tristețile și
singurătățile.Cum nu-i mai pronunți numele, ți se demască goliciunea
nebuniei.Dumnezeu? O demanță oficială. ***Oamenii vorbesc despre Dumnezeu nu
numai pentru a-și plasa demența,ci pentru a o masca.Atâta vreme cât te ocupi de
El,ai scuze pentru toate tristețile și singurătățile.Cum nu-i mai pronunți
numele, ți se demască goliciunea nebuniei.Dumnezeu? O demanță oficială*** Toată
viața l-am căutat pe Dumnezeu, dar am făcut totul pentru a nu-L întâlni/ ***Crearea
lumii nu-și are altă explicație în afară de frica de singurătate a lui
Dumnezeu. Cu alte cuvinte,rostul nostru,al creaturilor,nu este altul decât de
a-l distra pe Creator.Bieți măscărici ai absolutului,uităm că trăim drame
pentru plictiselile unui spectator,ale cărui aplauze n-au ajuns încă la urechea
unui muritor.***„Când am descoperit religia, și eu am fost tentat să urmez
teologia. Acum regret de a nu fi studiat dreptul, dacă n-ar fi decât pentru
cultura juridică. Tu ești un temperament sceptic şi prin studiul teologiei îți
vei mări dar îndoielile. Pentru oameni ca tine sau ca mine, religia este un
deliciu otrăvitor, care ne seduce cu certitudini ce sunt doar amăgiri. Eu nu
cred în aceste amăgiri, dar le prețuiesc mai mult decât orice realități.Toată
Biblia este un sistem de amăgiri, o sumă de iluzii, care mă interesează mai
mult din punct de vedere politic.” [...] „În Dumnezeu nu cred, decât când
orgoliul mă identifică cu el. Niciodată n-am crezut în Dumnezeu, dar
întotdeauna m-a interesat personal, privat. Înțelegi: nu ca o problemă a mea.
N-am făcut altceva cu El decât să-i cer socoteală. Dar în fața întrebărilor
mele este atât de mic, cât un plutonier. În definitiv, Dumnezeu nu răspunde
niciodată.”*** „Creștinii încă nu au înțeles că Dumnezeu este mai departe de
oameni decât oamenii de El. Îmi imaginez un Dumnezeu plictisit dincolo de
marginile acestor oameni care nu știu decât să ceară, un Dumnezeu care este
exsperat de trivialitatea creației sale, un dezgust al pământului și al
cerului.”*** Ironiile pe care le fac eu la adresa sfinţilor sau lui Dumnezeu nu
sunt zeflemele ieftine sau simple bătăi de joc, ci fructul unei credinţe
disperate sau cazna unui om care vede lucrurile prea clar pentru a adera naiv
la o credinţă oarecare.***''Iubesc oamenii Vechiului Testament: sînt
răzbunători şi triştiSingurii care i-au cerut socoteală lui Dumnezeu de cîte
ori au vrut, care n-au scăpat nici un prilej de a-i aminti că-i neîndurător şi
că ei n-au timp să mai aştepte.Pe atunci muritorii aveau instinct religios, azi
doar credinţă şi nici măcar atît. Răul cel mare al creştinismului este de a nu
fi ştiut înăspri raporturile dintre om şi Creator. Prea multe soluţii şi prea
mulţi intermediari. Drama lui Isus a îndulcit suferinţele şi a răpit dreptul la
bărbăţie în treburile religioase. Altădată se ridicau pumnii spre cer, azi doar
privirile.''***"Dumnezeu e singurul dușman ce nu răspunde la
lovituri."*** "Tot ce în mine ţipă după viaţă îmi cere să renunţ la
Dumnezeu. Şi ce nu face omul pentru viaţă... "***"Jakob Taubes îmi
spune că fiul său de treisprezece ani nu mai crede în Dumnezeu: "Când îmi
fac temele la matematică, le fac fără ajutorul lui Dumnezeu".Și adaugă:
"În timpul războiului, când Hitler îi ucidea pe evrei, Dumnezeu se plimba
pe altă planetă." "Elie Wiesel, evreu din Sighet, din nordul
Transilvaniei, îmi povestește că a revenit în orașul natal, acum doi ani. Nu se
schimbase nimic, doar că lipseau evreii. Înainte de a fi ridicați de naziști,
au ascuns în pământ bijuterii și alte bunuri. El însuși îngropase un ceas din aur. Ajuns la
Sighet, trage la hotel și, în plină noapte, merge să caute ceasul. Îl găsește,
se uită la el, dar nu poate să-l ia. Are senzația că ar comite un furt. În
orașul fantomă, orașul său, nu întâlnește nici un cunoscut, el e singurul
supraviețuitor*** ”Dumnezeu alege lucrurile nebune de pe pamînt, pentru a-i
stînjeni pe înțelepți” spunea Sf. Pavel. Dumnezeu este chiar dacă nu este”***„Nu
ştiu cum oamenii pot crede în Dumnezeu, deşi mă gândesc zilnic la el”***Totul
fără Dumnezeu este neant; iar Dumnezeu nu este decât neantul suprem” *** “Toată
viața l-am căutat pe Dumnezeu,dar am făcut totul pentru a nu-L întâlni” ***
„Doamne fără tine sunt nebun și cu tine înnebunesc”.*** „𝔻𝕦𝕞𝕟𝕖𝕫𝕖𝕦 𝕖𝕤𝕥𝕖 𝕒𝕝 𝕔𝕖𝕝𝕠𝕣 𝕔𝕒𝕣𝕖-𝕃 𝕔𝕒𝕦𝕥ă, 𝕟𝕦 𝕒𝕝 𝕔𝕖𝕝𝕠𝕣 𝕔𝕒𝕣𝕖 𝕔𝕣𝕖𝕕 𝕔ă 𝕃-𝕒𝕦 𝕘ă𝕤𝕚𝕥. ℂ𝕚𝕟𝕖 𝕃-𝕒 𝕘ă𝕤𝕚𝕥 𝕟𝕦 𝕞𝕒𝕚 𝕒𝕣𝕖 𝕟𝕖𝕧𝕠𝕚𝕖 𝕕𝕖 𝕟𝕚𝕞𝕚𝕔, 𝕟𝕚𝕔𝕚 𝕕𝕖 𝕤𝕦𝕗𝕖𝕣𝕚𝕟ţă, 𝕟𝕚𝕔𝕚 𝕕𝕖 𝕚𝕦𝕓𝕚𝕣𝕖, 𝕟𝕚𝕔𝕚 𝕕𝕖 𝕝𝕒𝕔𝕣𝕚𝕞𝕚. 𝔻𝕒𝕣 𝕔ă𝕦𝕥𝕒𝕣𝕖𝕒, î𝕟𝕕𝕠𝕚𝕒𝕝𝕒, 𝕕𝕠𝕣𝕦𝕝 𝕕𝕦𝕡ă 𝔼𝕝, 𝕒𝕔𝕖𝕤𝕥𝕖𝕒 𝕤𝕦𝕟𝕥 𝕒𝕕𝕖𝕧ă𝕣𝕒𝕥𝕒 𝕣𝕖𝕝𝕚𝕘𝕚𝕖. 𝕋𝕠𝕥 𝕣𝕖𝕤𝕥𝕦𝕝 𝕖 𝕣𝕚𝕥𝕦𝕒𝕝, 𝕕𝕠𝕘𝕞ă, 𝕔𝕠𝕟𝕧𝕖𝕟ţ𝕚𝕖. 𝔻𝕦𝕞𝕟𝕖𝕫𝕖𝕦 𝕥𝕣ă𝕚𝕖ş𝕥𝕖 𝕕𝕠𝕒𝕣 î𝕟 𝕗𝕖𝕓𝕣𝕒 𝕟𝕖î𝕞𝕡𝕝𝕚𝕟𝕚𝕣𝕚𝕚.***"Numai Dumnezeu are
privilegiul să ne abandoneze. Oamenii nu pot decât să-ți întoarcă spatele.”***
"Cât de mult urăsc, Doamne, josnicia operei tale şi larvele siropoase care
te tămâiază şi-ţi seamănă! Urându-te, am scăpat de dulcegăriile împărăţiei
tale, de balivernele fantoşelor tale. Eşti cel ce ne stinge flăcările şi
revoltele, pompierul arderilor noastre. Chiar înainte de a te fi izgonit într-o
formulă, ţi-am călcat în picioare arcanele, dispreţuindu-ţi manevrele şi toate
artificiile ce-ţi alcătuiesc veşmântul de Inexplicabil. Mi-ai dăruit cu
generozitate veninul de care mila ta i-a cruţat pe cei ce-ţi sunt sclavi. Cum
nu există odihnă decât la umbra nimicniciei tale, spre a se mântui, bruta
trebuie doar să ţi se încredinţeze, ţie sau simulacrelor tale. Nu ştiu pe cine
să deplâng mai mult, pe acoliţii tăi sau pe mine : ne tragem cu toţii în linie
dreaptă din incompetenţa ta : fir, fărâmă, fleac – vocabule ale Creaţiei, ale
bâlbâielii tale… " **"Dacă ar exista un Dumnezeu, ne-ar fi cruţat de
corvoada de a hrăni un hoit sortit putrezirii, de a târî un trup."
**"De-aş fi Dumnezeu, m-aş face orice afară de om."**"În pofida
părului ei alb, făcea încă trotuarul. O întâlneam adeseori, în Cartierul Latin,
pe la trei dimineaţa, şi nu-mi plăcea să mă întorc acasă fără s-o aud
povestindu-mi câteva isprăvi şi câteva anecdote. Anecdotele, ca şi isprăvile,
le-am uitat. Dar n-am uitat promptitudinea cu care, într-o noapte în care mă
pornisem să tun şi să fulger împotriva tuturor acelor "mizerabili"
care dormeau, ea mi-a continuat replica, cu arătătorul ridicat către cer:
"Dar de mizerabilul de sus ce ziceţi?" **" Crestinii n-au
inteles nici acum ca dumnezeu este mai departe de oameni decat oamenii de el.
Imi închipui un dumnezeu plictisit pana dincolo de margini de acesti oameni
care nu stiu decat sa ceara, un dumnezeu exasperat de trivialitatea creatiei
sale, un dezgust de pamant si de cer. Si-mi inchipui un dumnezeu avantandu-se
in neant, ca iisus de pe cruce... " **"Ştiu de ce prefer viziunea
greacă celei creştine. Pentru că, în epoca tragediei, grecii vedeau în zei
forţe nemiloase, lipsite de îndurare, mânate de un singur gând: acela de a-şi
satisface capriciile pe seama muritorilor, aşadar mai răi sub toate aspectele
decât aceştia din urmă. Această viziune mi se pare mai întemeiată, în orice caz
mai potrivită cu ceea ce se întâmplă, decât concepţia creştină a unui dumnezeu
bun şi milostiv, a cărui ineficacitate, trebuie spus, sare în ochi. Zeus era un
ticălos atotputernic: te puteai aştepta la orice din partea lui, căci era în
stare de orice. Când se întâmpla o nenorocire, oamenii implorau divinitatea dar
nu-şi făceau nici o iluzie despre ajutorul pe care-l puteau obţine de la ea.
Dumnezeul creştin ne dezamăgeşte doar: face făgăduieli pe care nu le poate
ţine, în vreme ce Zeus şi acoliţii săi, nefăgăduind nimic, nu puteau nici să
dezamăgească. Erau deopotrivă protectori şi duşmani, care nu le tolerau
oamenilor decât o singură formă de exces: în nefericire. Toate astea par
adevărate, se potrivesc cu "realitatea" - în timp ce în creştinism ne
aflăm în plină minciună, sublimă desigur, dar nu mai puţin minciună."
**"Pe oameni nu-i cunoaştem decât pentru a rămâne mai singuri cu
Dumnezeu." **"Deoarece nu am avut de atâta timp alt refugiu decât
Dumnezeu, ne-am scufundat în El atât de adânc precum în noi înșine, {…}, i-am
măsurat complet prăpăstiile Lui și ale noastre, i-am ruinat una după alta
tainele și i-am epuizat substanța prin dublul atac al cunoașterii și rugii”***:
”Dumnezeu este un vecin faţă de exilul eului nostru, care ne face să ne căutăm
pe alte tărâmuri şi să nu fim niciodată în apropierea noastră, prin soartă
inaccesibili nouă.” *** „Experienţa om a reuşit doar pentru clipele în care
acesta se crede Dumnezeu.” *** „Oamenii sunt în genere obiecte. De aceea simt
ei nevoia să „existe” Dumnezeu.” *** „Omul religios incepe cu credinta in
Dumnezeu, iar omul de stiinta sfarseste cu credinta in Dumnezeu.” *** O fiinţă armonioasă nu poate crede în Dumnezeu. Lepra asta
de criminali, de sfinţi şi de săraci l-au lansat pentru uzul amărăciunii lor
·
Eugen
Dorcescu: ”N-a
fost cu neputinţă. N-a fost greu. Aseară am vorbit cu Dumnezeu. La fel de clar,
de simplu, de senin, Cum ai tăifăsui cu un vecin... E drept că El tăcea. Sau,
mai curând, iradia în fiecare gând, În fiecare şoaptă şi impuls,...
·
Eugene
Gladstone O Neill:
"Nu-i cer iertare lui Dumnezeu. Nu cer iertare nimanui. Ma iert eu
insami... Sper ca exista un iad si pentru cei buni.”
·
Farrah
Leni Fawcett:
"Dumnezeu le-a dat femeilor intuitie si feminitate. Folosita
corespunzator, aceasta combinatie poate suci mintile oricarui barbat care le
iese in cale.”
·
Feodor Dostoievski: ” Daca Dumnezeu exista si nu cred, am
pierdut totul; daca nu exista si nu cred, n-am pierdut nimic. Traieste ca si
cum ar exista. **"Dacă Dumnezeu nu există, înseamnă că totul este permis
și dacă totul este permis, înseamnă că suntem pierduți.”
·
Flori
Gombos: "ridicam
privirea spre Dumnezeu (...dacă există...) și-L întrebam de ce nu este nicio
siguranță în nicio privință?"
·
Fr.
Nietzsche: „Dumnezeu a
murit.”
·
Frentescu
Oana: ”Dumnezeu alunga
înțelesurile pentru oameni.”
·
Gabi Mihaela Tîrtan: Dumnezeu nu iese niciodată la pensie!
·
Gabriel
Jose Garcia Marquez:
"Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as sti ca asta ar
fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as
ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as sti ca asta ar fi
ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut
si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as sti ca asta ar fi ultima
oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru
a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as sti ca
acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te
iubesc" si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii."
**"Poate ca Dumnezeu va dori sa cunosti multe persoane nepotrivite inainte
de a cunoaste persoana potrivita, pentru ca atunci cand o vei cunoaste in
sfarsit, sa stii sa fii recunoscator."
·
Gabriel
Petru Baetan:
"Daca iubirea a devenit un emoticon pe messenger, o sa-i dau lui Dumnezeu
un buzz mâhnit ca m-a uitat printre oameni."
·
Gela
Enea: "
/bilețele/ dă doamne dă doamne/ o singură reclamație (a mea)/ de ce
doamne"
·
George
Adrian Popescu :
"pe cer călăresc gândurile lui dumnezeu"
·
George
B. Shaw: "Este
imposibil ca pământul să se descurce fără Dumnezeu."
·
George
Cosbuc: ”Ceru-i roşu
de văpăi/ Şi se umflă vadul:/ Dumnezeu ni-e-ntr-ajutor!/ Dacă şi el e de-ai
lor, /Nu-l mai vrem ocrotitor: /Ne-nfrăţim cu iadul! *
·
George
Petrovai: ”A crede că
omul L-a creat pe Dumnezeu este totuna cu a crede că eternitatea a fost
zămislită de clipă.
·
George
Soroș, în
interviul de la CBS de acum aproape 20 de ani pe care a încercat să-l
interzică: **"Nu cred în Dumnezeu, nu sunt credincios. Dumnezeu este o
creație a omului și nu invers.”
·
Gerard
Kornelis Van Het Reve:
„Dumnezeu ne viseaza. Daca se trezeste, noi disparem pentru totdeauna.”
·
Gilbert
Cesbron: „Ateii îl
neagă pe Dumnezeu prin vorbe, şi credincioşii prin fapte.” ***„Ceea ce seamănă
mai mult cu Dumnezeu, nu este un sfânt bătrân, ci o mamă tânără.” ***„Dumnezeu
este o evidenţă pentru suflet, un adevăr pentru inimă, o ipoteză pentru
spirit.” *** „Misterele lui Dumnezeu îi farmecă pe unii şi îi orbesc pe alţii.”
*** „Pe trotuar, cineva a scris cu cretă: DUMNEZEU A MURIT (semnat Nietzsche).
NIETZSCHE A MURIT (semnat Dumnezeu).” *** „Teologii ne construiesc autostrăzi
pentru a merge la Dumnezeu. Dar unii creştini preferă drumul şcolarilor şi
fiecare pe al său, chiar cu riscul de a se rătăci uneori.”
·
Giorgio
Caproni: ”L-au furat
pe Dumnezeu,cerul e gol,hoțul nu a fost încă prinsși nu va fi niciodată.”
·
Giulio
Achilli: "Atunci
când vocile din tine îți vorbesc despre sfârșit, / Atunci când crezi
că este imposibil și totuși continui, / Te ridici în propria spadă
și mai faci un pas/ Acolo unde se termina Omul / Acolo începe Dumnezeu."
·
Grigore
Vieru: "Omul,
daca ar trai nu 70, ci 700 de ani, s-ar urca lui Dumnezeu in cap.”
·
Hadith: ”Există tot atâtea căi către Dumnezeu
câte suflete sunt pe pământ.
·
Hans
Kung (19 martie 1928 -
): ”Dumnezeu acționează în lume precum infinitul în finit sau absolutul în
relativ; El acționează din interiorul celei mai vii realități.”
·
Henry
Ward Beecher:
”Dumnezeu face viata fertila prin dezamagiri, asa cum fertilizeaza pamantul
prin ingheturi. ”
·
Hermann
Hesse (1877 - 9 august
1962): ”Dumnezeu nu ne trimite disperarea ca să ne ucidă, ci ca să ne trezească
la realitate.”
·
Homer: ”Când Dumnezeu îţi dă sănătate, un
cămin iubitor şi copii deştepţi, nu îi mai cere nimic, că mai mult nu se
poate.
·
Honore
de Balzac: "Pretutindeni omul a căutat
poezia infinitului, înfricoşătoarea solemnitate a tăcerii; pretutindeni a vrut
să se aşeze cât mai aproape de Dumnezeu; l-a căutat pe culmi, în adâncul
genunilor, la ţărmul mărilor, şi pretutindeni l-a găsit."
·
Hristostom
Filipescu: "Numai
iubirea îl apropie pe om de Dumnezeu.”
·
Intelepciune
populara Atunci cand
oamenii ne doboara, Dumnezeu este cel care ne ridica. -
·
Io
Nică: "Atâta timp
cât omul nu este în Credința că el este perfect plin de Iubirea Divină, el va
căuta să se umple de la altcineva.De accea oamenii umblă ca niște vase pe
jumătate goale căutând să se umple de la alții, care nici ei nu sunt plini.Și
uite așa toată viața se risipește punând dintr-un om în alt om în ideea că
ambii s-ar putea umple, ceea ce după cum poți constata este practic imposibil,
atâta timp cât nici măcar unul nu este plin de Iubirea din Inima lui dăruită de
Dumnezeu...”
·
Ioan
Emil Hapca: „Deschid
un cântec sā vād ce e în el: Dumnezeu culegea flori din zāpadā.”
·
Ioana
Creţu: "Dumnezeu
este atât de generos încât îţi dă libertatea de a planta ceea ce vrei. Dar
El este atât de corect încât culegi exact ceea ce ai semănat. Seamănă
vorba bună şi iubire!"
·
Ion
Creanga: „Dacă
Dumnezeu nu ne-ar fi găurit pielea în dreptul ochilor, nu ne-am putea vedea
greşelile unii altora”
·
Ion
Minulescu: "Pe
scara sufletului meu/ M-am intalnit din nou cu Dumnezeu./ El cobora solemn din
constiinta mea/ iar eu urcam surprinzator spre ea !..."
·
Ion
P. Iacob: " fără
Dumnezeu/ trebuie să-ţi asumi trecutul/ de maimuţă" **" eu eu eu eu/
eu eu eu/ eu/ un gramofon stricat/ pe care-l repară/ m e r e u/
Dumnezeu"
·
Ionut
Caragea: "Si
chiar daca vei fi ranit, sa accepti durerea ca pe un dar divin. Pentru ca acolo
unde nu iubeste omul iubeste Dumnezeu si, daca nu renunti niciodata la iubire,
nici Dumnezeu nu renunta la tine si iti va da intr-un final ceea ce meriti.”
·
Ionuț
Caragea Dumnezeu ne este martor atât în dialogul cu ceilalţi, cât şi în
dialogul cu noi înşine. Însă, de cele mai multe ori, în dialogul cu ceilalţi îl
folosim pe Dumnezeu ca simplu pretext, iar în dialogul cu noi înşine îl folosim
doar pentru a decora...
·
Irina
Binder nimic nu este
posibil fără Dumnezeu.*** Există Dumnezeu, care mă poartă în brațe atunci când
nu mai pot să merg, care îmi trimite un om bun atunci când rămân singură, care
îmi trimite un vis nou atunci când nu mai aspir la nimic...
·
Iustin
Parvu: ”Dumnezeu o sa
ne ceara socoteala pentru ca nu am citit. Luati si cititi vietile sfintilor si
invataturile Sfintilor Parinti.”
·
J.M.
Barrie: ”Dumnezeu ne-a
daruit amintirile pentru a ne bucura de trandafiri in decembrie.”
·
Jaume
Cabre (DIALOG): ” A:
Dumnezeul crestin este ranchiunos si razbunator.Daca faci o greseala si nu te
caiesti, te pedepseste cu infernul eternMi se pare o reactie disproportionata,
cu Dumnezeul asta nu vreau sa am de-a face.B: Dar... A:Dar ce? B: E Dumnezeul
iubirii. A: S-o crezi tu: sa te frigi pe veciu fiindca nu te-ai dus la slujba
sau ti-ai furat vecinul.Nu vad nicaoieri iubire. B: Evoci o viziune partiala.
A: Nu zic nu, nu sunt specialist. Alte lucruri ma framanta mai mult. B: Ca de
exemplu? A: Raul. De ce il ingaduie Dumnexeul tau? Nu-l previne, se multumeste
sa-l pedepseasca pe raufacator cu focul vesnic. De ce nu previne raul? B:
Dumnezeu respecta libertatea umana. A. Asta te fac preotii destepti sa crezi.
Si pentru ei este inexplicabil de ce Dumnezeu nu intervine sa-l impiedice. Raufacatorul va fi pedepsit. A: Minunat! Dupa
ce a facut toate porcariile? B:N-am
argumente. Sunt credincios, asta-i tot.”
·
Jean
Anouilh: "Orice
om crede că Dumnezeu este de partea sa. Cei bogaţi şi puternici ştiu că aşa
este."
·
John
Henry Newman Imi
doream sa aud vocea lui Dumnezeu si sa ma catar cat mai sus pentru asta insa
Dumnezeu a spus: „Du-te jos, inapoi, eu traiesc printre oameni. -
·
Karen
Blixen (1885 - 7
septembrie 1962): ”Dumnezeu a creat lumea rotundă pentru ca să nu ni se pară
nicăieri că suntem prea departe.”
·
La
belle Epoque: ”Suntem
toamna ce vine si trece mereu/ suntem frunze in mainile lui Dumnezeu”
·
Lavinia
Elena Niculicea:
"Înăuntrul omului e un ocean de Eu,/ Din când în când, un strop de
Dumnezeu."
·
Leo
Buscaglia:
"Talentul tau este darul lui Dumnezeu pentru tine. Ceea ce faci cu el este
darul tau pentru Dumnezeu.”
·
Leon
Bloy (11 iulie 1846 -
1917): ”Nu-și poate explica propria lui existență cine se îndoiește de
existența lui Dumnezeu.”
·
Leonard
Ancuţa: ”dacă bei o
votcă o faci pentru că îl suni pe dumnezeu/dacă te îmbeți e că nu răspunde,
dumnezeu nu răspunde, sună el înapoi.
·
Lev
Tolstoi: "Este
greșit să credem că scopul vieții este slujirea lui Dumnezeu. Rostul vieții
este binele. Dar, din moment ce Dumnezeu a dorit să dăruiască binele oamenilor,
atunci oamenii, ajungând la binele lor, fac ce dorește Dumnezeu de la ei,
îndeplinesc voia Lui." **"Dumnezeu nu transmite omului cunoştinţele
despre sine prin limbajul uman, prin cuvânt, ci prin limbajul său divin, pe
care inima curată a omului îl înţelege pe deplin fără cuvinte. **"Iubirea?
Ce-i iubirea? se gândea el. Iubirea stă în calea morţii. Iubirea este viaţa.
Tot, tot ce înţeleg, înţeleg numai pentru că iubesc. Tot ce există, există
pentru că iubesc. Totul e legat numai de iubire. Iubirea este Dumnezeu şi când
mori, înseamnă că tu, o particică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor
lucrurilor."
·
Livia
Ciorea · L-am
rugat pe Dumnezeu...•"L-am rugat pe Dumnezeu sã ia mândria de la mine, si
Dumnezeu mi-a răspuns: Nu!Mândria nu se ia. De ea trebuie sã te lepezi.•L-am
rugat pe Dumnezeu să-mi dea răbdare, si El mi-a răspuns: Nu! Răbdarea este
cununa încercărilor. Ea nu se dă, ea se dobândeste.•L-am rugat pe Dumnezeu
să-mi dăruiască fericirea si Dumnezeu mi-a răspuns: Nu!Eu îti dau
binecuvântarea, dar depinde de tine sã fil fericit.•L-am rugat pe Dumnezeu sã
mã fereascã de durere si Dumnezeu mi-a răspuns: Nu!Suferintele il îndepărtează
pe om de grijile lumesti si il apropie de Mine. •I-am cerut lui Dumnezeu putere
si El mi-a dat incercări ca să devin puternic." • L-am rugat pe Dumnezeu
să mã ajute să-mi iubesc aproapele, asa cum mă iubeste El, si Dumnezeu mi-a
spus: În sfârsit ai înteles ce trebuie să ceri.
·
Louis
Pasteur: “Puțină
știință ne desparte de Dumnezeu, multă știință ne apropie!” Morala: Plăcerea
cea mai mare a unui om inteligent este să lase impresia că e un prost în fața
unui prost ce vrea sa pară inteligent."
·
Lucian
Blaga: "Despre
Dumnezeu nu poți vorbi decât așa: Îl întrupezi în floare și-l ridici în palme,
Îl prefaci în gând și-l tăinuiești în suflet, Îl asemeni cu un izvor și-l lași
să-ți curgă lin peste picioare, Îl prefaci în soare și-l aduni în ochi, Îl întrupezi
om și-l rogi să stea lângă tine..."*** „Cuvintele biblice, că Dumnezeu a
făcut pe om după chipul şi asemănarea sa, nu înseamnă că Dumnezeu e un om în
cer, ci înseamnă că omul e un Dumnezeu pe pământ.”*** „Dumnezeu, dacă ar fi
fost romantic, ar fi creat alţi Dumnezei. Fiind însă un clasic, a creat
lumea.” ***„Dansul – un autograf al lui
Dumnezeu.” *** „Omul din veacul luminilor trata pe Dumnezeu ca pe o rudă
bogată, pe care avea s-o moştenească.”
·
Madalina
Elena Barbu: "Mă
pot ascunde de oricine/ Însă de Dumnezeu nu pot/ Şi chiar de mă ascund de mine/
Nu ştiu să-mi mint sufletul de tot."
·
Maica
Teresa: Nu stim nici
unul de ce ne-a trimes Dumnezeu pe pamant. Dar pe ai de ne-a trimes sa-nduram,
induram pana ce ne-o chema inapoi la El.***”Dumnezeu alege întotdeauna
cea mai simplă cale.” ***”Ştiu că Dumnezeu nu-mi dă nimic din ceea ce nu pot
duce. Mi-ar plăcea doar ca El să nu aibă chiar atâta încredere în mine.”
·
Marian
Ghervasa: " -
Când * DUMNEZEU * a vrut să creeze * pește *, a vorbit cu * marea *. - Când *
DUMNEZEU * a vrut să creeze * copaci *, a vorbit cu * pământul *.- Dar când *
DUMNEZEU * a vrut să-l creeze pe * om *, s-a orientat spre * SINE *.- Așa că *
DUMNEZEU * a spus: * „Să facem om după chipul și asemănarea noastră” *. Notă: -
Dacă scoți un * pește din apă, acesta va muri *; iar când * scoți un copac din
pământ, acesta moare și el *. - În mod similar, când * omul * se deconectează
de la * DUMNEZEU, el moare *.- * DUMNEZEU * este * mediul nostru natural *. Am
fost creați pentru a * trăi în prezența LUI *.Trebuie să fim conectați cu * El
* pentru că există doar cu * El * viața. - Să rămânem * conectați cu DUMNEZEU
*.- Să ne amintim că * apa fără pește este încă apă *, dar * peștii fără apă nu
sunt nimic *. - * solul fără copac este încă sol *, dar * copacul fără sol nu
este nimic * ... - * Dumnezeu * fără * omul este încă Dumnezeu *, dar * omul
fără DUMNEZEU nu este nimic *
·
Marilena
Rotaru: "Un
bărbat de 75 de ani călătorea cu trenul și citea. Alături de el un tânăr
student citea o carte voluminoasă de științe. După un timp tânărul observă că
bătrânul de lângă el citește Biblia și, fără menajamente, îl întrebă: -
Dumneavoastră credeți încă în această carte plină de fabule și povești? -
Bineînțeles, răspunse bătrânul, dar aceasta nu este o carte de povești sau
fabule este Cuvântul lui Dumnezeu! Credeți că e greșit să cred asta? -
Bineînțeles că e greșit! .. Cred ca trebuie să vă dedicați studiului științei
și Istoriei Universale. Veți vedea cum Revoluția Franceza, acum mai bine de 100
de ani, a demonstrat miopia, stupiditatea și minciunile religiei. Doar persoane
fără cultură sau fanatice încă mai pot crede în astfel de prostii. Dumneavoastră
ar trebui să cunoașteți părerea oamenilor de știință cu privire la lucrurile
acestea. - Spune-mi tinere, aceasta este părerea oamenilor noștri de știință
despre Biblie? - La următoarea stație trebuie să cobor și nu am timp să vă
explic. Vă rog să îmi dați cartea de vizită și vă voi trimite prin poștă câteva
lucrări pe tema aceasta. Așa vă veți edifica asupra acestei teme care preocupă
întreaga lume. Bătrânul căută cu răbdare în buzunarul hainei sale. După un
scurt timp îi întinse cartea sa de vizită. Când tânărul citi se rușină și nu
mai îndrăzni sa ridice capul, nici ochii, din pământ. Pe cartea de vizită
scria: Profesor Doctor Louis Pasteur Director General al Institutului Național
de Cercetare Științifică a Universității Naționale Franceze. ( această întâmplare
a avut loc în 1892)”
·
Marin
Preda:"Când omul
uită de Dumnezeu, uită și Dumnezeu de el și îl lasă singur în fața păcatelor.”
·
Martin
Luther: ”Dumnezeu
a şocat lumea cu un copil, nu cu o catastrofă.”
·
masacrului."
·
Maxim
Varvari: "in
cultura civilizatia iudeo crestina toata lumrea se bate cu toata lumea dar toti
se iubesc ....si cred in acelasi dumnezeu care si el ii iubestee dar ii bate si
el cu tot felul de nenorociri, boli, ciume, pandemii etc....”
·
Maya
Angelou: ”Dumnezeu
aseaza curcubee in nori astfel incat fiecare dintre noi, in momentele cele mai
intunecate si mai dureroase, sa putem zari posibilitatea sperantei.”*** ”Inima
unei femei trebuie sa fie atat de bine ascunsa in Dumnezeu incat un barbat,
pentru a o gasi, trebuie sa il gaseasca mai intai pe El. –
·
Mălina Anițoaei: ”Puiule, toata
viața vei avea/ Doar Portul tău/ Fără corăbii, fără mare, fără iubirea de arginți, fără
trufie si minciună./ Spune :
Dumnezeu, Dumnezeu, Dumnezeu...? /Nu vezi,
puiule, că portul acesta e doar al tău?”
·
Michelangelo
Bunoarroti:
"Viața este darul lui Dumnezeu pentru noi. Modul în care o trăim este
darul pe care noi îl facem lui Dumnezeu! " **"Iubirea este aripa
daruita de Dumnezeu sufletului, pentru ca sa urce pana la El.*** Soarele este
doar umbra lui Dumnezeu.”
·
Miguel
de Unamuno: „Să crezi
în Dumnezeu înseamnă să doreşti ca El să existe şi în plus să te porţi ca şi
cum ar exista.”
·
Mihaela
Borzea:"Prietenii?
Le-am dat pe rând să guste din amarul meu,/L-am așteptat pe Dumnezeu, dar sigur
nu era flămând." **"Și-n inimă, așa cred eu, îi plânge însuși
Dumnezeu cu lacrimi de lumină." **"Se sprijină suspinul meu pe
lacrima din vocea ta,/ Pe-o imitaţie de stea în care zace Dumnezeu. *** "
(caii) Parcă-s îngeri “altfel”, încarnări menite/ Să-și alerge Raiul
galopând mereu,/ Să-și strunească foamea ninsă sub copite,/ Ca și cum acolo
doarme Dumnezeu.”
·
Mihai
Eminescu: ”Ah! Cine ar
mai vrea să trăiască când i s-ar spune de mic încă în loc de povești faptul că
nu se minte în școală, în biserică, in stat, că intrăm într-o lume de dreptate,
de iubire, de sfințenie, pentru a vedea când murim, c-a fost o lume de
nedreptate, de ură. Omul cuprinde un loc în vreme, Dumnezeu a însăși
vremea, cu tot ce se întâmplă în ea, dar vremea la un loc, asemenea unui
izvor a cărui ape se întorc în el însuși, are asemenea roți ce deodată cuprinde
toate spițele ce se-ntorc veșnic.”
·
Mihai
Marinescu:" Daca
l-ai iubi pe Dumnezu, n-ai fugi de moarte; dovada- desi Iadul e pe pamant,
nimeni nu vrea sa treaca de buna-voie in Imparatia Cerurilor alaturi de
zamislitor"
·
Mihail
Coandă: "Cine-mi
poate citi sufletul?/Vreau un bancomat cu sentimente/de unde să-mi ridic
zilnic/rația de fericire./Mă gândesc că ne-am născut/purtând deasupra
capului/tăișul ascuțit al nefericirii./Cum toți ne prefacem că suntem
bine,/Dumnezeu joacă Baba-Oarba,/cu Sfântul Petre./Cel legat la ochi e
Dumnezeu!"
·
Mihaly
Yvonne: "Dr. Mark
a fost un oncolog renumit. Într-o zi a zburat la o conferință importantă
într-un alt oraș unde urma să fie premiat cu un premiu medical. Cu toate
acestea, la o oră după decolare, a avut loc o aterizare de urgență pe cel mai
apropiat aeroport. Doctorul a închiriat o mașină și s-a dus la conferință. Cu
toate acestea, la scurt timp după ce a plecat, vremea s-a stricat și a început
o furtună puternică. Din cauza ploii torențiale, internetul a dispărut în
navigator, a luat-o pe contrasens și s-a rătăcit. După două ore de condus și-a
dat seama că lipsește. Îi era foame și era teribil de obosit, așa că a decis să
caute unde să stea. Într-un final, a dat peste o casă mică. Disperat, a coborât
din mașină și a bătut la ușă. O femeie a deschis ușa. El i-a explicat și i-a
cerut să folosească telefonul. Cu toate acestea, femeia i-a răspuns că nu are
telefon, dar el poate intra să aștepte până când vremea se îmbunătățește. Un
doctor flămând, ud și obosit i-a acceptat oferta și a intrat. Femeia i-a dat
ceai fierbinte și i-a spus că merge să se roage. Dr. Mark a zâmbit și a spus că
el crede doar în hărnicie. În timp ce stătea la masă și bând ceai, doctorul
privea o femeie în lumina slabă a lumânărilor în timp ce se ruga lângă pătuț.
Doctorul a înțeles că femeia are nevoie de ajutor, așa că atunci când a
terminat de rugat, a întrebat-o: Ce anume vrei de la Dumnezeu? Crezi că
Dumnezeu îți va auzi vreodată rugăciunile? Femeia a zâmbit trist și a spus:
Bebelușul din pătuț este fiul meu care suferă de un tip rar de cancer și există
un singur doctor numele lui este Mark care îl poate vindeca dar nu am bani să
mi-l permit, iar Dr Mark locuiește în alt oraș. Dumnezeu încă nu mi-a răspuns
rugăciunilor, dar știu că o va face... și nimic nu-mi va frânge credința. Dr.
Mark, a ramas uimit și-a pierdut darul vorbirii, a izbucnit în lacrimi. I-a
șoptit: Dumnezeu este mare... Și-a amintit tot ce i s-a întâmplat astăzi:
defecțiunea avionului, ploaia torențială care l-a făcut să se rătăcească; și
toate astea pentru că Dumnezeu nu doar i-a răspuns rugăciunii, ci i-a dat o
șansă să iasă din lumea materială și i-a dat oportunitati… Încercați să ajutați
oamenii săraci, care nu au decât rugăciunea...”
·
Min
Jin Lee: "Un
Dumnezeu care ar face tot ce considerăm noi a fi bun și corect nu ar putea fi
creatorul universului. Ar fi marioneta noastră. Nu ar mai fi Dumnezeu. Fiecare
lucru ascunde mai mult decât putem noi să înțelegem."
·
Mircea
Eliade: "Omul l-a
inventat pe Dumnezeu ca să facă nefericirea mai tolerabilă." *** :„...Hristos
a coborât asupra omenirii mântuirea." “Nasterea lui Iisus este un
eveniment cosmic, care se petrece în timp și în afara timpului, în istorie și
în afara istoriei. Este un eveniment care se petrece în ceruri și pe pământ, în
lumea materială și în lumea spirituală. Este un eveniment care se petrece în
interiorul omului și în afara lui. Este un eveniment care se petrece în lumea
noastră și în lumea îngerilor și a demonilor.”
·
Mircea
Florin Şandru:
"L-am întâlnit pe Dumnezeu; era singur şi îi era foame, şi îi era frig,/
Şi era nedormit. Stătea pe creasta cerului şi veghea. Îmi era frică / Să îl
privesc, îmi era frică să îi spun toate păcatele mele./ Coboară Doamne, i-aş fi
zis - şi m-ar fi înţeles, şi m-ar fi ascultat -/ Căci el trecea dincolo de
limbi şi dincolo de fiinţe./ Coboară Doamne în casa mea, i-aş fi zis, şi i-aş
fi dat haine,/ Şi l-aş fi aşezat lângă foc, şi i-aş fi dat mied, şi i-aş fi dat
merinde,/ Şi i-aş fi spus o poveste de demult. Şi el ar fi adormit, şi l-ar fi
visat/ Pe Fiul Său, şi ar fi râs în somn, şi ar fi fost fericit, şi s-ar fi
simţit ocrotit,/ Şi n-ar mai fi plecat niciodată. Şi ar fi venit primăvara,/ Şi
am fi scos plugurile, şi am fi tras brazdă, şi am fi semănat/ Grâu, porumb şi
secară. Şi ar fi venit vara, şi am fi stat sub pomul vieţii,/ Şi am fi bătut
coasa. Goi până la brâu am fi cosit dealurile/ Poloage, poloage. Şi ar fi venit
femeia mea, şi ar fi venit copiii mei/ Cu demâncare, cu apă şi cu ştergare,
căci am fi fost asudaţi/ Şi obosiţi, şi arşi de soare. Apoi am fi secerat şi am
fi treierat,/ Şi am fi dus sacii la moară. Toamna am fi umplut coşarele cu
porumb/ Şi am fi văzut cum zboară cocorii. Ar fi venit iarna şi am fi stat în
casă/ La gura sobei. Şi eu i-aş fi spus o poveste de demult,/ Şi Dumnezeu ar fi
adormit, şi l-ar fi visat pe Fiul Său,/ Şi ar fi râs în somn, şi ar fi fost
fericit şi s-ar fi simţit ocrotit,/ Şi n-ar mai fi plecat niciodată.”
·
Mircea
Vintilescu: ”CUM ESTE
DESCRIS DUMNEZEU ÎN „CARTEA LUI ENOH” În misterioasa lucrare apocrifă „Cartea
lui Enoh” (pe care v-o invit pe toți s-o citiți) apar mai multe fragmente în
care patriarhul biblic Enoh (străbunicul lui Noe) ne vorbește despre „CEL
BĂTRÂN”. Cine este acest Bătrân? Poate fi identificat cu Iehova din Biblie? Și
de ce i se spune așa? Pentru că are o vârstă înaintată? În cazul acesta, „Cel
Bătrân” nu ar fi chiar nemuritor ? * Capitolul 43: „Acolo l-am văzut pe Cel
Bătrân de zile, al cărui CAP ERA CA LÂNĂ ALBĂ și cu El erau și alții care aveau
fețe omenești. FAŢA LUI ERA PLINĂ DE BUNĂTATE, ca cele ale îngerilor sfinți”. *
Capitolul 44: „În acest timp, l-am văzut pe Cel Bătrân de zile, așezat pe
tronul gloriei Sale. Cartea vieții era deschisă în fața Lui și toți stăpânii
cerului stăteau în picioare în fața Lui și în jurul Lui”. * Capitolul 45: „Și
apoi Cel Bătrân de zile s-a căit și a spus: Este fără rost că am distrus pe
toți locuitorii pământului. Și El a făcut legământ pe marele Său nume zicând:
Nu, eu nu mă voi mai purta așa cu locuitorii pământului. Mai mult, iată ce am
hotărât: ”dacă îi voi mai prinde păcătuind, mă voi servi de îngeri ca de niște
unelte ale răzbunării, în ziua de durere și de tulburare și mânia mea va apăsa
greu asupra lor”.* Capitolul 56: „Și privind, l-am văzut pe Cel Bătrân de zile,
așezat pe tronul său de glorie și înconjurat de îngeri și de sfinți”. *
Capitolul 68: „A apărut atunci și Cel Bătrân de zile, al cărui cap era alb și
curat ca o lână și ale cărui veșminte sunt cu neputință de descris”. Din aceste
fragmente, se pot trage concluziile:– „Cel Bătrân” este o ființă superioară
omului, cu înfățișare umană; – „Cel Bătrân” a fost cel care a decis moartea
locuitorilor planetei noastre, ca urmare a păcatelor lor. În acest caz, coroborând
aceste date cu cele din Biblie („potopul lui Noe”, care a distrus aproape toate
ființele planetei a fost dictat de către Dumnezeu), ar rezulta de aici că „Cel
Bătrân”, în viziunea patriarhului Enoh, n-ar fi altcineva decât Dumnezeul din
Vechiul Testament. P.S. 1. Interesant este că și Petrache Lupu din Maglavid în
tot ce a relatat îl descrie pe „Cel Bătrân” care i s-a arătat din neant în acea
poiană, unde l-a vindecat pe acest păstor care suferea de surzenie, muțenie și
”ceva idioțenie” și căruia apoi i-a vorbit și i-a transmis nu numai unele
mesaje profetice pentru români, dar l-a și înzestrat cu multe puteri
tămăduitoare asupra semenilor săi, el îl identifică ca fiind ”Moșu”, respectiv
Divinitate pe care ierarhii vremii, care aveau cunoștință de acea descriere
apocrifă din „Cartea lui Enoh” ca fiind Dumnezeu. Poate că nu întâmplător
descrierea înfățișării lui Moșu care i s-a arătat este identică cu descriere
referitoare la „Cel Bătrân”, adică a înfățișării lui Dumnezeu din „Cartea lui
Enoh” 2. Pentru toți cei care continuă să amenințe omenirea cu distrugerea ei
totală, cât și a planetei Terra, ființe umane rămase în stadiul de primitivism
și neevoluate, dar care nu au fost în stare să facă nimic constructiv și
benefic pentru omenire, le reamintesc fragmentul spus de patriarhul biblic Enoh
în Capitolul 45: „ … fără rost am distrus pe toți locuitorii pământului
(referire la Marele Potop biblic n.r.). Și El a făcut legământ pe marele Său
nume zicând: Nu, eu nu mă voi mai purta așa cu locuitorii pământului. Mai mult,
iată ce am hotărât: ”dacă îi voi mai prinde păcătuind, mă voi servi de îngeri
ca de niște unelte ale răzbunării, în ziua de durere și de tulburare și mânia
mea va apăsa greu asupra lor”. Cred că acest pasaj este esențial să fie adus la
cunoștința celor care nesocotesc forța Divinității și să încerce să se
conformeze, căci numai asupra lor și a popoarelor lor se va abate toată mânia
Celui care ne-a creat pe noi, Pământul și acest miracol ceresc pe care îl numim
VIAȚA.”
·
Mirel
Surugiu Rotaru:
"Vai de acea biserică/ al cărei Dumnezeu e minciuna"
·
Mirela
Duma: "Te-am
întrebat încă o dată: Unde Te duci? Şi am înțeles Cuvântul care se întoarce la
Tine cu mult rod, când pășesc peste ploi şi zăpezi spre un lan de bujori în
care mi-ai lăsat Evanghelia şi de atunci nu mă tem de nimic, căci Tu ești cu
mine! Nu m-ai întrebat niciodată unde mă duc! M-ai trimis doar după acest
poem"
·
Mirela
Mosneagu: "A
ajuta, a iubi necondiționat, a respecta, sunt adevaratele valori ale omului,
sînt manifestări ale Dumnezeirii.
·
Monahia
Siluana: “Să ne purtăm
de parcă am fi în fața Lui Dumnezeu… De fapt, suntem mereu în fața lui, dar să
ne purtăm de parcă ne-am da seama că suntem în fața Lui.”
·
Nichita
Stanescu: ”Poezia nu
este într-o limbă anume/ ci într-un suflet anume” *** ”Ia-ți pruncul în brațe,
înzeiește-te!”
·
Nicolae
Geanta:” Dumnezeu nu a
promis zile fara osteneala, realitate fara mahnire, soare fara ploaie si nori.
Dar a promis putere pentru fiecare zi, mangaiere pentru fiecare lacrima si
lumina pentru fiecare drum. Dumnezeu nu a promis raspunsuri pentru fiecare
intrebare, vindecare pentru orice boala si imunitate la esec. Dar a promis
iesirea din orice labirint, pace in orice furtuna si reabilitare pentru orice
risipitor. Dumnezeu nu a promis o cale fara spini, o mantuire fara pocainta, un
cer fara oameni. Dar a promis ca ne va astepta in toate cuptoarele de foc, a
promis harul nemeritat al crucii si iubirea care poate inghiti toate inimile. ”
·
Nicolae
Iftene:
"Logica"...ilogicii...si ilogica...logicii ...in religiile
creationiste...daca ar fi fost un "creator" al universului
atotputernic, omniprezent atotcunoscator si omnipotent datorita caruia nici
frunza nu se misca decat cu voia lui...atunci ar fi avut puterea sa-l faca pe
om identic ca el perfect si atotputernic...dar el alege sa-l faca pe om
imperfect si-l ameninta pe om sa nu manance din pomul cunoasterii si al vietii,
ca sa nu ajunga ca el...pt ca el este un d-zeu gelos si razbunator...deci el
fiind atotcunoscator stia ca omul imperfect va gresi...dar tot el din
"dragoste" a ales sa-l faca imperfect pt al pedepsi cand omul sigur
va gresi ...el fiind atotcunoscator stia tot ce va urma...ori nu avea nici o
putere si o facea pe d-zeu asa ca si ignorantii de azi cu experimentele
genetice...ori avea putere dar atunci sigur era malefic... deci un maniac
malefic/demonic si egocentric a facut "creatia" lui exact pt a se
razbuna pe propria lui impotenta spirituala ...si azi alta aberatie mai
monstruoasa...spun unii ca am fi venit din "sursa" perfecta si din
lumina am fi coborat in materia imperfecta pt a invata din greseli
si...prostie...pt a ne "ridica" inapoi in "sursa" perfecta
si luminata...noaptea mintii...gnosticii stiau ce spun cand au explicat ca
d-zeul din biblie este demiurgul/maleficul...adevarul are minim 5 trepte..
.informatia + cunoasterea informatiei + intelegerea cunoasterii + propria
experienta + equanimitatea/echidistanta care iti da propria intelepciune...+
armonia perfecta intre gandire + vorba + fapta ... pe scurt...ce tie nu-ti
place/con-vine ...altuia nu-i face...spor la adevar...namaste...”
·
Nicolae
Paulescu: ”Fara
Dumnezeu viata nu poate fi explicata.”
·
Nicolae
Steinhardt: „Un singur lucru nu poate Dumnezeu: să ne
mântuiască fără de consimţământul nostru.”
·
Nicolae
Tudor: "mă lipesc
de lumină şi mă îndes -poate devin peste aceste privelişti/ un mic
Dumnezeu"**"prezentul este înşfăcat de puternicii clipei,îmi
împresoară vorbalgiii păturica de supravieţuire./ atotmuritor sunt,/ mă predau,
domnilor… mă predau, Doamne! "**"nişte uf-uri m-au aruncat pe
necuprinsul fericirii cunoscute-n genunchi./ am teama că Dumnezeu aşteaptă-n
zadar/ acea înflorire. as putea risipi norii,/ aş putea scrijeli nelinişti pe
ape…/ prin spărtura bocancului privesc,/ să aflu dac-a găsit/ vreun perfect
pentru Facerea zilei./ Noidoiule, Noidoiule?/ nu mă satur
strigând."**"Dumnezeu se uită la veveve cu/ eve goale,/ mă fac că
nu-L observ -/ e aniversarea noastră: 53 de pagini,/ 3 rânduri şterse şi un
punct ochit de/ când L-am îmbrăţişat ultima oară." **"mi se părea
fără noimă când mă certa, deseori, mama:„lasă-le-n colo de cărţi, de ce tot/
gândeşti? trăirea este o mămăligă, aceasta/ aurie şi aburindă, pe care
o-nfuleci, nu înainte de a o/ frământa cu sudoare, să capete gust...”/ (mi-a
rămas de la ea o cheiţă pitită pe tocul unei uşi/ putrezite şi o fereastă,
dincolo de care mă tot aştepta.)/ Dumnezeu carnea îmi strânge, mă îndeasă
într-o/ matriţă, să-i semăn. sunt deja pătrăţele izolate de apă,/ calciu şi
fier, nepătrăţele de sânge./ una din ele e plină cu arsura de la
ceaunu-aşteptat/ să dea-n foc de trei ori, arsura treiburicelor mâinii/ de la
tot ce-am atins şi-nchinat."*** ”a fi El e ca şi cum ai opri această
ninsoare/ dinlăuntrul fereastrei pe care/ degetul meu înfierbântat primu-a
aflat-o./ lucrurilor nici că le pasă.***Am urmarit zilele trecute o
contrazicere despre Dumnezeu. Participantul care conducea discutia credea
intr-un Dumnezeu-energie, pe care l-a numit Constiinta, credea ca oamenii sunt
creatii ale extraterestrilor iar Constiinta s-a spart in infinite farame cu
viata care au rolul de a experimenta niste trairi pe timpul cat sunt vii.
Spunea ca acest Creator a tot si toate cate sunt nu face diferenta intre bine
si rau. Ortodoxia crede ca Dumnezeu este in toate cele din jurul nostru, ca noi
trebuie sa dam seama despre cum am trait si vom primi pedeapsa vietii vesnice
in rai sau iad. Papa Francis neaga
iadul, zice ca oamenii rai vor disparea pur si simplu. Eu cred ca Dumnezeu este
in mine. Stiinta se pare c-a descoperit in corpul fiintelor vii celula lui
Dumnezeu in care Creatorul are un permanent mesaj scris prin care isi confirma
existenta. iar aici cred ca avem o manipulare religioasa. Dumnezeu este in mine
si in fiecare fiinta vie, dar este sensibil la bine, face diferenta dintre bine
si rau. Astfel, creatia lui poate avea puteri dumnezeiesti, dar acestea se
manifesta doar in spiritului binelui, respectiv poti face miracole, daca
doresti intens aceasta, dar numai in masura in care le meriti, si merita doar
cei care au o constiinta inalta. Am mai observat ca Dumnezeul din fiecare are
grija de gazda sa, fara ca aceasta sa i-o ceara. Scriu aceste randuri iritat de
afirmatia ca Dumnezeu nu face diferenta dintre bine si rau, intrucat omul cel
rau nu are constiinta. Daca Dumnezeu este in mine si este Constiinta iar eu nu
am constiinta deloc, sunt contra Lui, la nivel absolut, fiindca actiunile mele
nu vor avea drum comun cu ale Lui lipsind numitorul comun - valorile
constiintei. Daca eu nu am facut nimic din constiinta, dupa moartea mea, farama
mea de Dumnezeu va ramane cu albul patat, pentru ca trairea animalica nu poate
avea pic de frumusete spiritula, la fel cea neimplicativa sau parsiv
acaparatoare. Personajul evoluat din povestea mea condamna biserica deoarece a
facut din oameni fiinte supuse si fragile, altfel omul nu ar permite nimanui sa
i se confiste drepturile sau sa se bata cat de putin joc de el. Intr-o lume
fara biserica modele ar fi nu prostii, smecherii, hotii. Societatea a facut
reguli, dar vedem cu totii ca regulile nu sunt pentru toti, si nu de ieri, iar
omul credincios este invatat sa stea drepti, sa stea cu frica, in loc sa sara
la bataie, cu riscul vietii, pentru a restabili pulsul trairii pe linia normala
a constiintei. A nu te implica, iti reduci singur posibilitatile de a experimenta,
exact motivul pentru care existi. A experimenta inseamna a cunoaste toate
experientele oamenilor si a forta limitele inspre necunoscut. A construi o
casa, a planta un pom si a procrea este ceva banal pentru Dumnezeu. El asteapta
ca Tu, Omule, sa-L duci, prin constiinta, la un punct nemaiatins si sa te
manifesti acolo ca fiinta inzestrata cu ratiune.*** totdeauna se ajunge la El./
e aici, în detalii,/ se lasă de un deget/ atins.*** unde e Dumnezeu?/ de ce
pleacă/ mereu?// am fost sunat azi noapte de Dumnezeu,/ era îngrijorat ca n-am
mers la El, ca la paris,/ pentru orişice flecuşteţ.”
·
Nicolae
Vălăreanu Sârbu:
"cred în același Dumnezeu/ pe care-l reclădesc/ permanent în suflet/ și-l
păstrez viu/ crucea o duc pe umeri/ și în genunchi mă rog pentru viață"
·
Nicu
Gavrilovici:
"Plânge Dumnezeu privind rebuturi,/Oameni doar la trup, la suflet
draci"
·
Nikos
Kazantzakis: "Era
un turc batrân, vecin cu noi. Tare batrân, tare sărac, fără nevastă, fără
copii, singur cuc. Hainele îi erau jerpelite, dar sclipeau de curăţenie. El le
spăla, el îşi gătea şi curăţa podeaua. Seara venea la noi. Se aşeza în curte cu
bunică-mea şi alte babe şi împletea ciorapi. Acest Hussein-aga era un sfânt.
Într-o bună zi m-a luat pe genunchi şi mi-a pus mâna pe creştet, ca şi cum m-ar
fi binecuvântat: "Alexis, mi-a zis, am să-ţi destăinuiesc ceva. Eşti prea
mic să pricepi, dar ai să pricepi când oi fi mare. Ascultă-mă, fiule: pe bunul
Dumnezeu, vezi tu, nici ăle şapte caturi ale cerului, nici ăle şapte caturi ale
pământului nu-L pot cuprinde. Dar inima omului Îl cuprinde. Aşa încât, ia
seama, Alexis, să nu răneşti niciodată inima omului!" (frag. din romanul
Zorba Grecul)”
·
Norman
Vincent Peale: ”Nu
permit sa ma deranjeze nimic. Nu permit sa ma sperie nimic. Toate trec, cu
exceptia lui Dumnezeu. Dumnezeu singur imi ajunge sa ma simt complet.”
·
Oana
Frențescu:
"Dumnezeu e mai vechi decât timpul,/ Dumnezeu e în nori risipit în
albastru,/ ascuns în ființe și neființe,/ e aici, / e acolo și nicăieri,/ e în
bezna din ochi,/ e în aer atunci când respir/ sub copacul mirat că exist./
Dumnezeu e-n cuvintele limbii materne,/ cuvinte prelungi aflate sub gene,/
cuvinte de frunze,/ cuvinte cu dinți,/ de înaltă trezire,/ de gheață și frig./
cuvinte în care te chem și m-alinți,/ Dumnezeu e-n cuvânt.”
·
Osho:
” Cand Buddha a fost
intrebat dupa iluminarea sa. ”ce ai realizat” a ras si a spus: ”nu am rea lizat nimic. , De fapt, am pierdut mult. Mi-am pierdut
ignoranta si mi-a, pierdut ego-ul si mi-am pierdut mintile si nu am realizat
nimic.”.Oamenii au fost nedumeriti. Ei au spus: ”dar noi am crezut intotdeauna
ca spiritualitatea este o realizare grozava si tu spui ca nu ai realizat
nimic”. Si buddha a spus: ”nu. Orice am realizat a fost mereu acolo, asa ca nu
o pot numi realizare. Era deja cazul .Numai eu nu ma uitam la ea, atat. Asa ca
m-am uitat a ea. Nu este o descoperire, este o redescoperire. Mi-a fost dat. A fost
cu mine de milenii, de la bun inceput. Nici macar o clipa nu l-am pierdut. Tocmai
pierdusem o amintire. Deci este o recunoastere, o recunoastere. e ca si cand ai
bani in buzunar si ai uitat de ei si dintr-o data te faci cersetor ca nu ai
bani.si apoi, dupa cativa ani, intr-o zi cautand altceva bagi mana in buzunar
si banii sunt acolo. Nu a fost niciodata nicaieri, a fost mereu acolo. Tocmai ai
uitat de asta. Deci dumnezeu nu este pierdut, ci doar uitat. Dumnezeu nu
trebuie gasit, doar amintit.***"Care
e diferența între Dzeu și Existenta, cuvintul care îl folosești de obicei ?
Existența spiritului nemuritor este ceva ce există, Dzeu este ceva ce NU
EXISTĂ. Existenţa este REALITATE... Dzeu este FICȚIUNE .Existenţa se dezvăluie
numai oamenilor care meditează si se conecteaza cu ei insisi, oamenilor
tăcerii... Dzeu este o CONSOLARE pentru mințile bolnave. Existenţa- NU este
ceva produs de tine, Dzeu... da. De aceea, există o SINGURĂ Existenţă aici si
acum și mii de " Dzei".Fiecare după nevoile, suferinţele sau
aşteptările lui, creează un DZEU sau acceptă o credinţă veche despre Dzeu.Dzeu
este o alinare falsa, deci NU o vindecare. Existenţa însă nu este o alinare.
Existenta inseamna valoarea de sine si putere interioara benefica manifestata
plenar in planul fizic. A fi acordat la Existenţă înseamnă a fi SĂNĂTOS şi
ÎNTREG. Toate religiile lumii te învaţă
despre DZEU; eu te învăţ despre EXISTENȚA . Te învăţ să fii acordat la lumea
înconjurătoare, la ceea ce este ÎN TINE... şi la ceea ce este în afara ta. Odată
ce eşti acordat astfel, pentru tine NU MAI EXISTĂ MOARTE, suferinţă, tensiuni
sau griji. O pace deplină te învăluie, o mulțumire la care nici n-ai visat.
Dzeu este pentru cei care nu-și pot crește nivelul conștiinței, care sunt
înapoiaţi din punct de vedere spiritual.
E un fel de jucărie, de care aceștia au NEVOIE. Şi când spun că e o
jucărie, spun de fapt că depinde de tine cum vrei să arate: ca o maimuţă... sau
ca un elefant. Poți alege să-l faci cu patru... sau cu o mie de mâini. E creaţia ta... ! Mi se pare ciudat faptul că
omul crede că Dzeu a creat "TOTUL".
Adevărul e că însuși acest ipotetic zeu, DZEU este o creaţie a
Imaginaţiei omului. DZEU... este cea mai mare MINCIUNĂ care s-a spus vreodată,
pentru că de minciuna asta depind MII de alte minciuni. Bisericile, organizaţiile religioase si de
orice fel, manipulatoare si opresive continuă să inventeze minciuni după
minciuni, doar pentru a PROTEJA o singură minciună. Trebuie să înţelegi
psihologia celui care minte... Primul lucru pe care trebuie să-l ştii despre
mințit este că ai nevoie de o memorie bună, ca să-ți amintești ce-ai mințit.
Dacă minţi pe cineva în legătură cu ceva... și pe altcineva în legătură cu
altceva, trebuie să-ţi aminteşti ce i-ai spus fiecăruia. Adevărul N-ARE NEVOIE
de ținere de minte. El este întotdeauna acolo, mereu LA FEL. Nu trebuie să ţi-l vâri în memorie. Memoria e
o capcană, te închide ca o închisoare.
Se prinde de tine și te acoperă încet-încet, încât până la urmă dispari
cu desăvârşire. ADEVĂRUL TE ELIBEREAZĂ
de toate minciunile. Şi brusc ai
revelaţia că faci parte din IMENSUL adevăr pe care eu îl numesc Existenţă...
N-ai nevoie de nicio biserică, de niciun templu sau moschee... N-ai nevoie
decât de o inimă iubitoare și recunoscătoare. Acesta este TEMPLUL TĂU ADEVĂRAT,
care-ţi va transforma întreaga viaţă. Acest templu te va ajuta nu numai să te
descoperi pe tine, ci și PROFUNZIMEA acestei imense existenţe. Noi suntem ca valurile oceanului, care se
manifestă numai la suprafaţă, în timp ce oceanul poate să aibă mii de kilometri
adâncime. Oceanul Pacific are și 10 kilometri adâncime. Dar un mic val de la
suprafaţă... nu-i va cunoaşte niciodată adâncimile, pentru că el nu e separat
de ocean. Valul se va agăţa de mica lui
entitate, se va TEME de moarte, se va teme să nu se piardă în imensitatea
oceanului. De fapt, moartea valului nu e
o moarte, ci ÎNCEPUTUL UNEI VIEȚI VEȘNICE . "Dzeu"... a fost inventat
pentru că oamenii aveau nevoie de el; aveau nevoie de un protector. În imensitatea Universului, omul se simte
atât de SINGUR, atât de MIC... ”
·
Ovidiu
Grosu: ”Crezul meu
religios. Rog pe cei care il considera bun sa se exprime iar cei care au
critici de adus , sa o faca in mod decent si constructiv. Cred in: -Dumnezeul
Trinitar :Tatal, Fiul si Duhul Sfant ca fiind trei fiinte de aceeasi si unica
esență dupa cum apa se afla in trei stari de agregare :solida(gheață ),
lichida( fluidă), gazoasa(vapori)Tot asa Dumnezeu este unul singur in trei
fiinte raționale cu atribute si misiuni diferite.-Botezul in apă: Este un act
de vointa personala, de marturisire
inaintea ingerilor si inaintea oamenilor si de aceea cel ce se boteaza trebuie
sa aiba discernamant si sa nu fie interesat sau obligat de cineva. -Botezul cu
Duhul Sfant: In momentul in care crezi din inima ta si ai primit iertarea de
pacate Duhul Sfant te inundă,te acopere si te ia sub protectia Sa.La unii se
manifesta in exterior prin semne si minuni iar la altii prezenta Sa este in
atitudinea inimii fata de oameni si Dumnezeu.Botezul cu Duhul Sfant se vede
prin aceea că nu mai simti placere pentru pacatele in care traiai anterior si
poti sa distingi intre rau si bine. -Semnul crucii:Fac semnul crucii ca simbol
al crestinismului dar nu face nici rau si nici bine celui ce il foloseste ,nu
te duce in rai daca il faci si nici nu te opreste sa intri in rai daca nu il
faci.-Iertarea pacatelor :Este obtinuta doar prin mijlocirea Fiului intrucat
doar El a fost fara de pacat. O mana murdara nu poate sa spele o fața murdara. -Fecioara Maria: O
cinstesc dar nu o venerez, o respect mai mult decat pe orice femeie din cer si
de pe pamant dar nu ma inchin ei intrucat doar lui Dumnezeu ne putem inchina.
-Moastele sfintilor: Cinstesc memoria sfintilor si invat din modul lor de
vietuire dar nu ma inchin lor , nu ma rog lor si nu sarut ramasitele lor
pamantesti intrucat ei sunt vii in vecii vecilor in spirit care este superior
trupului putrezitor. -Icoanele: Le admir ca opere de arta dar nu simt nevoia sa
ma inchin unei sculpturi sau picturi cand eu am originalul viu si zilnic
vorbesc cu el. L-as jigni pe Cel Viu daca as folosi un simbol,un chip cioplit
ca sa mi-L imaginez in timp ce eu convietuiesc cu originalul ;as arata ca sunt
orb spiritual, că nu il vad sau că nu am o relatie directa cu originalul .
-Parastasele:"Imparatia cerului nu este mancare si bautura" ..deci spiritele
nu consuma mancare .De aceea dincolo mostenim ceea ce noi facem aici , nu ce
fac altii pentru noi dupa plecarea noastra. -Casatoria: este un act de uniune
in trup si spirit doar intre un barbat si o femeie biologic atestati si cu
convingeri spirituale similare. Intrebare:Carui cult religios apartine acest crez?”
·
Oxsana
Mira: ”Cand ai mai
multe amintiri decat vise inseamna ca distanta de la tine la Dumnezeu s-a
micsorat.”
·
P.
Pandrea: „Numai un
Dumnezeu găsit în stare de libertate, fără pistolul nevoii în piept sau la
tâmplă, este valabil. Eu caut un Dumnezeu al omului euforic şi feeric, iar nu
un Dumnezeu găsit în stare de suferinţă, în nenorocire şi în dezastre.” *** „Nu
ştiu dacă există Dumnezeu, dar ceea ce este cert este că nu poţi trăi fără el.”
·
Parintele
Pantelimon de la Manastirea Oasa:
"Visam, aproape toti, la o iubire mare, care sa ne tina toata viata. Si
totusi, realitatea ne arata ca iubirile mor... De ce se stinge dragostea?-
Moare pentru ca nu exista si Dumnezeu in ecuatie. Si atunci noi nu avem de unde
sa ne alimentam, sa ne regeneram iubirea.Fara Dumnezeu nu exista principiul
generator de iubire. Omul singur e o fiinta limitata. Harul e cel care il face
infinit de adanc. Harul e de la Dumnezeu. Fara har, omul e in stare cazuta.La
fel e si cu iubirea. Ea se stinge daca nu exista raspuns. Daca o intorci catre
Dumnezeu si catre oameni, ea primeste raspuns din infinitatea Lui Dumnezeu.Daca
o intorci catre tine, catre trup, catre materie, ea se cheltuie, se epuizeaza,
pentru ca lucrurile astea sunt limitate.Trebuie sa invatam sa-L vedem in
celalalt pe Dumnezeu. Trebuie sa iubesti cu Dumnezeu din tine, pe Dumnezeu din
celalalt!"
·
Pascal: ”Daca tu crezi in Dumnezeu si el nu
exista, nu ai pierdut nimic.”
·
Paul Valery: „Dumnezeu a făcut totul din nimic. Dar nimicul este
pretutindeni.”
·
Paul Feval: "E prea frumos
cerul ca Dumnezeu sa nu fie acolo."
·
Paul
Purea: "România
are nevoie de fapte dumnezeieşti.
·
Paul
Spirescu:
"Parcă-mi umblă Dumnezeu prin oase/ cântându-și veșnicia la vioară"
·
Paulo
Coelho: "Frica de
a suferi e mai rea decat suferinta insasi. Nici o inima n-a suferit cand a
plecat in cautarea visurilor sale, fiindca orice clipa de cautare e o clipa de
intalnire cu Dumnezeu si cu Vesnicia."*** „Ca să-l întâlnim pe Dumnezeu, e
destul să privim în jurul nostru. Întâlnirea aceasta nu e uşoară. Pe măsură ce
Dumnezeu ne face să participăm la misterul său, ne simţim şi mai dezorientaţi.
Pentru că El ne cere permanent să ne urmăm visele şi inima. E greu să facem
asta, fiindcă suntem deprinşi să trăim în alt chip.” *** „Cum ai putea şti ce
L-ar bucura pe Atotputernicul? Fă ceea ce-ţi porunceşte inima, şi Dumnezeu va
fi mulţumit.”*** „Dacă tu trăieşti, Dumnezeu va trăi cu tine. Dacă tu refuzi
să-ţi asumi riscurile, El se va întoarce în Cerul Lui îndepărtat.” ***„Dumnezeu
a scris în lume drumul pe care fiecare om trebuie să meargă. Trebuie numai să
citeşti ce a scris El pentru tine.”
·
Petre
Tutea: ”Nu e bine sa
fii plin de tine, ca nu mai incape Dumnezeu; *** „Fără Dumnezeu, omul rămâne un
biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri”***
trebuie sa ne golim de prea plinul Eu, ca sa mai intre in noi un pic de Dunezeu
·
Pico
della Mirandola (24
februarie 1463 - 1494): ” În om Dumnezeu a pus semințe de toate felurile și stă
în puterea lui să le dea rod celor mai bune.”
·
Platon (428 î.C. - 348 î.C.): ”Dumnezeu ne-a
creat cu două urechi și o gură ca să înțelegem că trebuie să ascultăm dublu și
să vorbim pe jumătate.”
·
Pr.
Constantin Necula:
"Ceea ce are omul dumnezeiesc în el este putinţa de a face bine."
·
Proverb: „Cel căruia Dumnezeu i-a descoperit
locul unde se află o comoară trebuie s-o scoată singur din locul acela.”
·
R.
Tagore: "Fiecare
copil aduce mesajul că Dumnezeu încă nu a fost descurajat de om."
·
Ralph W. Emerson: „Cea mai sublimă revelaţie este că Dumnezeu e în fiecare
om.”
·
Răzvan
Constantinescu:
"Sunt ortodox. Nu habotnic. Respect datinile, dar merg rar la biserică.
Cuvântul care caracterizează relaţia mea cu religia ăsta este: respect. Cea cu
Dumnezeu consider că nu are nevoie de intermediere. Nici de explicaţii publice,
este o chestiune de intimitate. Dar cum aş putea să-mi bat joc de religie sau
să-l iau în râs pe Dumnezeu când îmi amintesc cum se ruga bunica mea, în
semiîntuneric, înainte de a se culca, sau pe tatăl meu care-mi explica de ce
credinţa este fundamentală pentru sănătatea societăţii? Pentru mine, cei care
m-au crescut şi cei care m-au ajutat - aceia sunt Dumnezeu!”
·
Rene
Descartes: "Ma
indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist; exist, deci Dumnezeu este."
·
Rudyard
Kipling (1865 - 18
ianuarie 1936): ”E greu să fii om, dacă te crezi un dumnezeu.”
·
S.
Chamfort: „Un
mizantrop a spus: „Doar inutilitatea primului potop îl împiedică pe Dumnezeu
să-l trimită pe al doilea”
·
Samuel
Butler: „Un argument
în favoarea diavolului. Nu trebuie să uităm că am ascultat doar una din părţile
aflate în proces. Dumnezeu a scris toate cărţile.”
·
Santideva: ”Uneori, când închizi uşa în faţa
iubirii divine, Dumnezeu îi pune lacăt.
·
Sf.
Grigorie de Nazianz:
"Se povesteşte că un om a fost acuzat, odată, de o faptă pe care n-o
făcuse. Pentru a scăpa de pedeapsă, cineva trebuia să depună mărturie că omul
acesta este nevinovat.S-a dus el la cei trei prieteni pe care îi avea şi i-a
rugat ca, a doua zi, să meargă împreună cu el la judecător şi să-l scape astfel
de pedeapsă.A doua zi, primul prieten s-a scuzat că nu mai poate veni. Al
doilea l-a urmat până la uşa tribunalului, însă acolo s-a răzgândit şi a făcut
cale întoarsă. Cel de-al treilea prieten, pe care omul contase cel mai puţin, a
intrat, a depus mărturie pentru el şi l-a salvat, redându-i astfel
libertatea.La fel se întâmplă cu fiecare dintre noi.Cei trei prieteni pe care
îi avem în viaţă şi care ar putea vorbi despre noi, aşa cum suntem cu adevărat,
sunt averea noastră, rudele noastre şi toate faptele bune pe care le-am făcut,
însă, când murim, realizările noastre, fie ele cât de mari, rămân aici, fără să
ne ajute cu ceva.Rudele ne urmează până la groapă, dar rămân şi ele tot aici,
în lumea aceasta.Doar faptele noastre bune, cel de-al treilea prieten, sunt
cele ce ne urmează şi dincolo de moarte, arătându-I lui Dumnezeu adevărul
despre sufletul nostru.De aceea, valoarea unui om este dată de faptele bune pe
care le-a făcut."
·
Sfantul
Atanasie cel Mare:
”Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator
de duh.
·
Sfantul
Grigorie de Nazianz:
”Ceea ce are omul dumnezeiesc in el este putinta de a face bine.” *** ”Sa
devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina
noastra.
·
Sfantul
Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina: ”Inainte de a ti trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu
a masurat curajul tau.
·
Sfantul
Irineu: ”Fara Dumnezeu
nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu.
·
Sfantul
Maxim Marturisitorul:
C”el ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se
imblanzeste; cel bland pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se
lumineaza; cel luminat se impartaseste de tainele Cuvantului dumnezeiesc.
·
Sfantul
Vasile cel Mare:
”Dumnezeu nu se uita la fapte, ci la dragostea cu care au fost facute, nu e
nimic mult, cand oamenii iubesc putin, asa cum nu este putin, cand oamenii
iubesc mult.”
·
Sfântul
Ignaţiu: „Să ai
încredere în Dumnezeu, dar să lucrezi ca şi cum izbânda ar depinde de tine, nu
de Dumnezeu.”
·
Sfântul
Nicolae Velimirovici:
”A fi om puţin este. "Fă binele şi-l îngroapă sub piatră, el îşi va face
limbă din piatră şi va vesti lumii. Dacă eşti în temniţă pentru dreptate, toate
stelele vor străluci deasupra închisorii tale şi vor lucra pentru libertatea
ta. Dacă eşti la spânzurătoare pentru
dreptate, toate cerurile nu vor avea astâmpăr şi vor lucra ca să preschimbe
moartea ta în viaţă. „Fii om” este puţin spus. „Fiţi dumnezei,” zice Sfânta
Scriptură. „Fii om” este un program
scurt. „Fiţi dumnezei” este programul cel mai înalt. Flămânzind pentru
Dumnezeu, niciun program nu vă va sătura, în afară de cel mai înalt. Însetaţi
pentru Adevarul dumnezeiesc, niciun program nu vă va adăpa, în afară de cel mai
înalt. Cei ce vă şoptesc la ureche „fiţi oameni,” de fapt vă şoptesc „fiţi ceea
ce sunteţi,” dar în alt chip. Iar Dumnezeu, cu încredere în voi, vă şopteşte
taina cea mai înaltă şi cea mai dragă: „fiţi dumnezei!” Şi nimic mai mult decât aceasta nu se poate
spune.Dincolo de aceasta, cuvintele se pierd, iar tăcerea se face
grăitoare."
·
Sima
Ion: "1 De când
eram copil mi s-a spus/ să te caut Doamne,/ să mă închin ție,/ să te rog să mă
ajuți în viață./ Eu te-am căutat peste tot,/ prin școli și manuale,/ în
biblioteci și-n psaltiri/ dar cel mai des/ mi s-a spus să te caut/ prin
biserici și mănăstiri./ dar nu te-am găsit !/ Mai târziu te-am căutat/ printre
oameni/ dar mi s-a spus că nu te voi găsi,/ că tu nu ești om./ Am strigat după
Tine/ și-n gând și-n glas/ dar nu mi-si răspuns !/ Pentru ce stai Doamne,
retras ?/ Te-am căutat dar nu te-am găsit !/ Ți-am închinat războaie,/ multe
războaie,/ am înecat pământul cu sângele nostru/ dar nu te-am găsit !/ Ți-am
ridicat altare mărețe,/ biserici, catredale, palate/ să te primim omenește/
când vei răspunde chemării noastre/ dar nu ai venit !/ Ne-am ridicat până la
Lună/ iscodindu-i fața ascunsă/ dar nu te-am zărit !/ Am spart atomul în cuante
de lumină/ dar n-am găsit nici urmă de Tine !/ De ce te ascunzi Doamne, de mine
? 3/ Poate nu te-am căutat unde trebuie,/ poate că ești în adâncul meu,/ în
inima mea,/ poate că eu sunt una cu Tine/ ( o, Doamne, ce blasfemie !/ dar n-am
spos-o eu primul ). Sub carapacea mea/ încă nu am pătruns,/ te-am căutat doar
pe afară/ dar n-a fost îndeajuns ! 4 Tu ai fost întrebările mele/ pe când
așteptam doar un răspuns./ Ai crescut odată cu mine/ și-n zi și-n noapte,/ m-ai
urmărit pretutindeni/ și-n gânduri și-n fapte./ Eu nădăjduiam să te întâlnesc
cândva/ dar Tu erai chiar în casa mea./ Acum știu/ că ai fost permanent alături
de mine ! **/ De ce te-am găsit Doamne,/atât de târziu ?”
·
Sorin
Cerin: "Nimic nu
poate fi mai maret decat sa-ti fie dor iubind cuvantul. Atunci il simti cu
adevarat atat pe Dumnezeul Primordial ca lipsa eterna din neantul infinit cat
si pe Dumnezeul tau, care este iubire.
·
Sorin
Salau: "eu nu mai
cred demult in D-zeu." (com: Costel Stancu: Crede el în tine)
·
Stone: „Îl admir pe om, dar îl venerez pe
Dumnezeu, pentru că a fost în stare să-l creeze.”
·
Străjerul
Tenace: ”Bunul
DumneZău (Domnul Real, Adevărat, El este, Desigur, Afirmație clară, Domnul Cel
ce Este, Zău) vine de la cuvântul Zău, al străbunilor noștri,
Tracii-Pelasgo-Geto-Daci și Khazarii l-au înlocuit cu un ZEU, ca să bage FRICA
în omenire și au creat dumnezeul din actuala biblie. În limba engleză și
germană, se folosește, pentru afirmație, cuvântul Zău, chiar dacă se scrie
altfel. Zău (română), So (engleză), So (germană) adică, “AȘA”, “AȘA ESTE”, nu
este jurământ sau blestem, ci este adevăr (așa este, zău, afirmație) iar când
spunem DumneZău, ne referim la Adevăratul Domn Creator, nu la zeul (dumnezeul)
din biblia khazarilor.” Georgeta Boureanu: chiar noi în Moldova așa rostim
Dumnezău, că se zice că moldovenii au limba mai lată, dar cred că este limba
adevărată ! Pe această temă mi-aș dori să fie ample dezbateri la nivel național
,că lumea nu are de unde să știe, toți iau de bun ce li s-a transmis din
generație în generație!” Crina Ichim
Roban: ”Si de ce bunul dzău nu face nica pt liniștea omenirii!?” Străjerul
Tenace: ”Ți-a da viața, ca să faci ce vrei tu cu ea, nu s-o dai la alții să
devii SCLAV. Ce vrei mai mult de-atâta?” Crina Ichim Roban: ”E nevoie sa stii
doar cine ești !! Restul e bla bla bla.....” Crina Ichim Roban: ”ajută,
ajută .... De.atata ajutor s-a ajuns aici !! Suntem pe cont propriu și asa am
fost mereu.... restul a fost furt de energie de la suflete.”
·
Ștefan
Moldovan: "De
când m-am pierdut în uitare și-n vânt/ copacii cresc cu crengile-n jos/ iar
rădăcinile li se înalță spre cer/ de parcă ar vrea pe Dumnezeu să-l strângă/ de
gât." **"doamne, m-ai încătușat/ în mahalaua asta/ ce o numești
pământ.”
·
Tarkovski: «Doamne, am obosit așteptându-te!» ...
·
Teodor
Dume: "sub
albastrul decupat/ se vede Dumnezeu aplecat peste o carte/ zadarnic mă
prăbușesc pe genunchi/ și-l rog/ să-mi spună/ de ce nu mai am timp"
**"Dumnezeu a aţipit dincolo de lumea ta.”
·
Thales
din Milet: ”Ce este
divinitatea? Ceea ce n-are început nici sfârșit.
·
Tincuta
Sava Borsan: "Apoi
mă așez și eu, să vorbesc, cu Dumnezeu./ Știți Părinte, respir greu, să fie de
la păcate? / Căci mă-năbuș si de aerul curat, / Iar de multe ori o lamă îmi
taie înăuntrul, / Toate astea se petrec/ Când pe-aproape este moartea? /
Dumnezeu mă asculta și vedeam în ochii lui / Tot ce-n mine adâncea, / Frici,
durere, alb și negru amestecat/ Toate pe un cer albastru. / El privea și, fără
nimic să zică,/ M-a atins încet pe umăr și s-a îndreptat spre ușă.”
·
Traian
Abruda: "nici nu/
mai știu câte cereri de prietenie/ pe facebook eu/ i-am trimis lui
dumnezeu"
·
Umberto
Eco: "Dacă
Dumnezeu ar exista, el ar fi o bibliotecă.”
·
Valeriu
Cîmpeanu: "Azi e
ziua mea aniversară/ nu mai știu a câta căci e milenară/ Sunt dintotdeauna/ Vin
dintr-un mereu numit Dumnezeu/ ce nu e al tău dar nu-i nici al meu/ e al
nimănui și al tuturor/ E trecut fără viitor/ Dar ce mai contează/ Contează ce
am făcut și fac/cât pot să strig și să tac/ câtă lumină am respirat/ câtă
beznă-am vomitat/ cât am trăit și am murit/ cât m-am mințit c-am fericit/ în
infinitul ăsta zvârcolit/ implozat în mine și prea irosit…/ Sunt călăul
propriilor mele haruri/ pentru asta, Doamne, merit/ să-nfund o mie de
iaduri…"**"...Și treceau pe dincolo de cer/ nori grei hurducăind a
jale/ era pesemne Dumnezeu/ ce se îndrepta de șale.../ Aș merge să-i dărui un
toiag/ să mai coboare în tenebre/ dar El se vrea tot tânăr/ nu moșneag"
·
Vasile
V. Voiculescu: 1. “Am
căzut, fiindcă m-ai smuls tu din tine,/ Pentru că m-ai svârlit, am căzut.../
Aşa strigă toată eternitatea din mine./ Umple-mă cu păcat, umple-mă cu ruşine,/
Sfânt am fost, sfânt rămân, ca la început,/ Vina mea s-a iscat în lut./ Eu, a
patra ipostază, ţip de ruşine:// Cine, Doamne, mă va pune la loc? Cine?/ Nu
dragoste, nu milă, nu iertare,/ Vreau dumnezeiasca mea stare,/ Dă-mi-o, dă-mi
înapoi ceea ce am avut,/ Întregeşte-mă şi întregeşte-te, Doamne, iar cu
mine.”2. “Cu ce adânc să Te masor? de unde / Atâta înalţime, să Te ating? / Mă
urc în cer şi cerurile-s scunde, / M-afund în mări, amare, funduri ling.// Bat,
pân'ce fruntea de întrebări îmi crapă, / Cer, se-ntorc goale aprigile-mi rugi.
/ Cât îmi rămân în mâini noroi şi apă... / Ca un vampir tot sufletul îmi
sugi.// Mi-e dor de Tine, Doamne, ca de-o fată, / Intâia dragoste... Cât am
iubit! / Dar într-o zi s-a mâniat deodată / Făr'un cuvânt de atunci m-a
părăsit.// Un fir din taina-i nu mă strabatu: / Si mă întreb de n-ai fost,
Doamne, Tu?”3.“a sleit misteriosu-Ti joc, / Tu stai de faţă-n tot ce se
petrece, / Nu Te ascunzi, dar nu Te pot găsi deloc. / Căci depărtările de Tine
nu-s departe, / Eşti pretutindeni - ierţi, îndrepţi, mângâi-, / Un fir de păr
de Tine mă desparte / Si, totuşi, dincolo de orice fel de dincolo, rămâi.”4.
“te iubesc cu ură, întreg şi numai eu; / Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu
Dumnezeu.”5. “Te iubesc, o Doamne, mai presus de toate / Pentru-aşa iubire-i
prea puţin o viaţă”6. „Credeam că aşa trebuie: poeţii / Să-şi poarte inima mai
presus de greul vieţii!/ Dar iată, acum mi-e plină de toane şi nazuri, / Stă
numai de dragoste, îmi face doar necazuri./ Sare, s-aprinde, o apucă atacuri /
Ca nu-i dau raiul, scări la cer, punţi peste veacuri!/ Doamne, eu nu mai
izbutesc s-o îndrept./ Numai singur Tu de-acum poţi. Te aştept./ Intră, Doamne,
acolo, la ea în piept.” 7. “- Oh, Te-am prins,/ Doamne, nu mai scapi, / te ţin
prizonier... / - "Bine, zâmbi El, / ţine-Mă o clipă" / - Ah, gemui,
pier... / O clipă, inima mi se făcuse / Cer.” 8. “Dumnezeu, deşi ascuns, nu-mi
este necunoscut. Îl aştept. Şi suprema aventură cu care se izbândeşte visul şi
basmul unei vieţi este că are să vie. Sunt singur, în fundul grădinii noastre
de câteva pogoane, care mi se părea atunci uriaşă… Stau pe un mal cu flori şi
mă uit în zare. Şi simt şi acum fericirea acelei singurătăţi copilăreşti plină
de o mare, de o nespusă, aş zice de o mistică aşteptare. Aşteptam de atunci
ceva ce aştept şi acum, ceva care să-mi împlinească un dor nehotărât, şi
aşteptam cu siguranţa, atunci, că va veni… “ 9. “Nu e dumnezeirea suprema
disperare, C-un univers potrivnic rotind în jurul său?” 10. „Căci te iubesc cu
ură, întreg, şi numai eu; / Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu Dumnezeu.”
·
Victor
Deleu: ”YHWH e
Dumnezeu și are definiție științifică. Creația acestei lumi e datorată unei
munci care nu poate fi înțeleasă de om. De aceea, în istoria omenirii există
două concepții despre proveniența universului, una - prin Evoluție naturală,
alta, - prin Creație divină. Fie, ca acestă problemă a Creației sau Evoluției
să rămână pe marginea temei definiției științifice a Creatorului nostru.
Procedeul dat, nu va susține sau nega nici una din teoriile abordate despre
apariția lumii. Important e urmărirea logică a explicaților aduse despre
cunoașterea acestei lumi.. În natură, mereu se crează construcții armonioase
insuflănd încrederea că ele prezintă o perfecţiune, fără smecherie. Apoi se
dovedeşte că un truc, deşi mic, totuşi există. Elipsele, în care planetele
gravitează în jurul soarelui, se deosebesc foarte puţin de cercuri. Aproape
sunt cercuri. De ce natura face diferenţe atât de mici de la ”forma corectă” ?
Sau, luăm în considerare un alt fapt: orbitele tuturor planetelor se află
aproape într-un singur plan. Aproape, dar nu destul. Iată ce e interesant
... Soarele este o sferă aproape perfecta, doar un pic e aplatisată, cu
5/1000 la sută. Dacă astrul n-ar avea acest mic ”defect”, pare-se, puţine s-ar
schimba în lumea din afara. Cu toate acestea, dacă vom săpa mai adânc, nu va fi
surprinzător faptul că toate fenomene nu sunt destul de perfecte. Este mult mai
surprinzător faptul că ele sunt atât de aproape de perfecţiune (dacă înţelegem
perfecţiunea ca o formă geometrică regulată). În fine, toate aceste fenomene au
loc din cauza legilor stricte ale naturii şi coincidenţelor, pe care fizicienii
le numesc ”condiţii iniţiale”. E de neconceput, ca aceste fenomene ar putea da
ceva simplu si geometric corect, ideal. Dar, dacă natura a urmat, evident,
această cale în direcţia simplităţii aparente şi corectitudinţii, atunci de ce
nu merge până la urmă, iată în ce consistă problema. Cu aceste probleme sau
întâlnit și oamenii din antichitate. Ei au determinat că perfecțiunea și
idealitatea sunt lucruri diferite. Astfel, de la perfect și până la ideal
există o lacună, un defect, un impuls pentru gândire sau o forță motrică
ascunsă. Acel duh al mișcării neîntrerupte a panetelor, care se manifestă prin
materie și mișcăre, se află ascuns anume sub acoperirea acelor forme fizice pe
care omul le poate vedea și aprecia. Deci, forța mistică necunoscută și
tainică se va găsi în toate lucrurile din natură, iar acest duh e Dumnezeul.
Pefecțiunea e veșnică, iar idealitatea moare. Corpurile ideal simetrice repede
își pierd demensiunile inițiale. Prezența ritualului circumciziei în religia
iudaică și islamică, ar putea numai susține idea precum că perfecțiunea e
dotarea oricărui sistem fisic sau biologic cu un impuls energetic ascuns. La
om, el se mai manifestă ascuns ca lacună, defect, în forma hainei, feței sau
gândirii omului, spiritualității lui. Apariția religiei monoteiste, un singur
zeu, a afectat cunoștințele popoarelor păgâne unindu-le, prin simpla informație
despre evidențierea din toate popoarele al uni popor ales de Dumnezeu. Soarta
unui popor prigonit din secole și secole, poporul evreiesc o suporrtă și
astăzi. Prezentând un impuls ascuns al cunoștințelor, acest popor a generat
întotdeauna personalități, oameni de valoare de la conducerea civilizației
umane. Numind, științele religioase, domeniu întregdat al cunoașterii omului,
iar el a exista până la începutul sec. XVIII, să ne imaginăm un cerc ideal și
altul perfect. Cercul perfect se va deosebi de cercul ideal prin impulsul
motric ascuns după lacuna sau defectul lui. Fie ca acest defect să aibă forma
literei V. În acestă formă întegrată au existat științele religioase, de
credință, teoretice și practice. Științele ordinare contemporane, divizate de
religie, n-au apărut pe un loc gol, ci s-au născut din cele religioase. Așadar,
cercul perfect integrat al științelor religioase a fost divizat prin diametru
în două părți egale (dacă n-am lua în cont "defectul" lui semnat prin
litera V). Echilibrul social a cerut acestă divizare a cunoștințelor. Astăzi,
știința ordinară continuie să se dezvolte separat de mama sa, științele
religioase. Ea, le prezice frecvent dispariția ca superstiții vechi rupte de la
realitate, le apreciază ca povești pentru copii. Deoarece știința ordinară are,
și ea, al său impuls motric ascuns, impls care exprimă tendința spre bunăstarea
omului, v-om semna și acest fenomen al cunoașterii științifice ca lacună sau
defect, asemănător, prin aceiași literă V. Astfel, actualmente cunoștințele
omului se prezintă prin un cerc divizat în două de diametrul perpendicular. Curba
circumferinței e frântă sus de două ori, câte odată la fiecare din emisferile
cercului cunoștințelor noastre prin forma literii V, lângă diametru. Această
imagine este o axiomă a cunoștinței noastre moderne. Ea prezintă un început
care pretinde la veșnicie. Dacă, am nota în ambele semicercuri câte o literă H,
prin care liniile paralele prezintă două procedee de cunoaștere co-legate între
ele, adică, un procedeu rațional și altul - irațional, v-om fi surprinși de
următoarele coincidențe. Simbolul H prezintă, tot aici, și elementul chimic
hidrogenul, iar cercul întreg, - elementul chimic oxigenul, O. Doi atomi de
hidrogen, H și un atom de oxigen, O, formează o moleculă de apă, izvorul
vieții, cunoașterii. Se știe, că unghiul dintre atomii de hodrogen din molecula
de apă e de aproxomativ egală cu 105 grade. Această coincidență a construcției
moleculei de apă și simbolismul domenilor de cunoaștere, două emisfere cu
lacuna V, procedeul rațional și irațional al cunoașterii, H, are a sa
continuitate. Aceiași constantă aproximativă 105 se va găsi nu numai în
structura Materiei (apa), ci și în Spațiu, raportul volumelor - sfera înscrisă
în cub, Energie - constanta lui Dirac, compoziția Universului. materia
vizibilă, mareia întunecată și energia întunecată, unghiul de la baza
piramidelor (bipiramida). (Vezi în lucrarea autorului Victor Deleu,
"Suport pentru intelect", ed."Tipografia centrală",
Chișinău, 2013.) Aici, în acest șir al constantei relative 105, se include și
"Teoria științelor complementare". Rămâne numai de a o adapta în
cercul științelor în analiză, la simbolica domeniilor de cunoaștere științifice
și religioase, prin adiționare. E elementul al treilea, domeniu nou al
cunoașterii, știință complementară (suplimentară). Atunci, cercul actual al
cunoștințelor va fi divizat în trei părți egale (egalitatea e un simbol al
echilibrului social), iar constanta 105 se va evidenția prin constanta Pi
=3,14, raportul dintre lungimea circumferinței și diametru. 3,14 /3 x 100 =
104,66, iar numărul rotund, e 105. În așa mod, diametrul de pe suprafața
cercului de cunoștințe ordinare și religioase se modifică în simbolul literei
Y, care divide cercul în trei părți egale, iar cele două impulsuri simbolizate
prin litera V se unesc și formează literaW. Uimitor lucru: „tetragramă”,
semnul cuvântului „Iehowa” (Iahve) - e YHWH (unicul zeu) este numele lui
Dumnezeu (vezi, Biblia). E o cunoaștere eternă, pe care o putem afla și în
acest mod, rațional, aplicând domeniul științelor complementare, fapt care ne
demostrează că științele complementare au fost cândva știute și folosite.
Astfel, cercul real al cunoștințelor noastre conține trei domenii ale
cunoașterii. Cel de sus - al științelor complementare, "Teoria științelor
complementare", ca știință aximatică rațional conștientizată, cel din
dreapta - al tuturor religiilor Iubirii, ca cunoaștere irațională, cel din
stânga - al științelor ordinare practice, impulsive, revoluționare,
trecătoare. Dumnezeu este integritatea armonioasă și eternă din care face
parte și cunoștințele omului. Calitatea omului e determinată de cunoștințele
axiomatice și dogmatice, de explicațiile existenței lor. Iar constanta
universală 105, ca și Pi = 3,14, îl constrânge pe om prin o logică
generalizată, unică, la cunoașterea spațială a naturii și acceptarea Legilor
Lui Dumnezeu totalizate prin trinitate. Există oare Dumnezeu? Da, odată
ce numele Lui conține în sine semninicațiile elementelor chimice, hidrogenul și
oxigenul, descoperite mai târziu, cu peste 4 mii de ani de la scrierea Bibliei.
Da, pentru că Constanta relativă universală, numărul 105, poate fi cunoscută
numai acum, odată cu calcularea energiei unui foton de lumină prin constanta
lui Dirac, 105. Iar, datorită descoperirii materiei și energiei întunecate în
anul 1998, a devenit posibilă calcularea compoziției Universului din care 5 %
aparține materiei reale, un Impuls însușit ca cunoaștere generală, iar 100%
aparține materiei și energiei, ambele numite întunecate, deoarece sunt
invizibile. Da, pentru că științele complementare nu reprezintă o născocire a
autorului, ci un procedeu tehnologic de sincronizare a cunoștințelor naturii
reale. Procedeul cunoașterii și gândirii spațiale e bazat pe axiome cunoscute,
acceptate deja, iar acest fapt permite adaptarea tuturor limbilor conveniente,
subiective, realității obiective. Trebuie să te temi de Dumnezeu?
Nu! Cunoaște Legile universale ale Domnului Isus Hristos, folosește-le și
trăiește ca El. Aceste Legi sunt: Dualismul, Contradicția și
Complementaritatea. Cunoscând aceste Legi, Isus din Nazaret a devenit Zeu.
Imaginea Lui de pe icoane e mereu pictată cu literele O (omicron), (Legea
Dualismului); W (omega) (Legea Contradicției), N (Legea complementarității).
Omul reprezintă centrul acestei lumi, iar prin Procedeul gândirii
spațiale, trinitatea, omul îndumnezeit. Răspândirea Metodologiei date ar putea
salva planeta noastră, care tot mai mult și mai mult devine insuportabilă
pentru existență. Cunoscându-l pe Dumnezeu prin metode raționale se v-or putea
accepta și metodele iraționalului, credinței care astăzi nu mai este atât de
efecientă ca la acel moment când creștinismul avea argumentele științifice
convingătoare pentru răspândirea lui. Omul modern caută rațiunea sensului
existenței sale, iar tensiunea planetei și civilizației umane e în creștere. Impasul
social caută descărcare, anume, spiritual-rațională. Starea de unificare a
ființei prin gândirea spațială e în descoperirea Sinelui Suprem, descoperire pe
care misticii o numesc a doua naștere. Teoria științelor complementare promite
posibilitatea cunoașterii de Sine însuși și este fondată pe știință, fără
misticism și fără revelații psihice zguduitoare.”
·
Victor
Hugo (26 februarie
1802 - 1885): ”Dumnezeu a făcut un tron pentru bărbat și un altar pentru
femeie. Tronul exaltă, altarul sfințește. **"Ai curaj pentru marile
suparari din viata si rabdare pentru cele mici; dupa ce ti-ai terminat cu bine
treburile zilnice dormi linistit. Dumnezeu este treaz. Vastitatea îl sperie...
"
·
Violetta
Petre: "pun la
cale cu-alte eve ilegale o răzmeriţă-n edicte şi să răsturnăm o soartă a femeii
ce mai poartă, azi, jihaburi blestemate şi am scris la lampa lunii, când
se-mpercheau lăstunii, alte legi, în altă carte. Am ucis un Dumnezeu, ignorant
precum un zeu despre tainele femeii şi-am creat un tată sfânt, care vine pe
pământ să se-mpace cu ateii."**"Un ochi de cer, ca un reper stropeşte
raiul cu piper, să-nfricoşeze iude, ce s-au amestecat parşiv şi au muşcat din
rogvaiv, lăsând stelele nude. Şerpuitoare nostalgii, se-nchid în falsele chilii
şi scrijelesc pe ziduri, un semn satanic neştiut, de un blestem necunoscut cu
mii şi mii de riduri. Un sfânt îşi leapădă un strai, la umbra unui colţ de rai
şi aura şi-o frânge, rămâne chip cioplit de lemn, în frunte cu un singur semn,
din care curge sânge... Un bard cu glasul de oţel, sugrumă versu-ntr-un inel
desprins de o planetă şi doar câţiva poeţi blazaţi, de rimă dezinteresaţi, fac,
pentru crimă, chetă. Avea şi Poezia rai şi ochi albaştri, păr bălai şi îmi
umbla prin vene, acum e doar în gândul meu şi-n braţele lui Dumnezeu, o lacrimă
sub gene..."
·
Viorel
Boldis: "Au
câştigat cei care nu vor ţară,/Nu vor familii, cum le ştim, normale,/Nu vor
bătrâni şi nu vor catedrale,/ Ei vor atâta: toate ca afară!/ Au câştigat cei ce
urăsc eroii,/ Boia, Patapievici, Cetepopescu,/ Cei ce dau muie şi lui
Eminescu,/ Au câştigat vitejii fii ai ploii./ Au câştigat cei care nu vor
state,/ Cei ce aruncă la gunoi popoare/ În numele Unirii-universale,/ Dând
naţiuni pe falsă libertate./ Au castigat Siegfrid si Fritz si Klaus, Clotilde,
Arafat, Orban şi Cosette... Ce Ion? Ce Gheorghe? Gata rumänisch, raus... Marş
şi daţi cu subsemnatul la Parchet!/ Oh, naţie ce încă eşti română,/ Deschide
ochii... uită-te cu teamă/ Să-l vezi mergând spăşit şi trist spre vamă/ Pe
Dumnezeu, c-un paşaport în mână.**" între carnea ta/ şi carnea mea/ stă
doar dumnezeu" **"Am fost acasă și m-am întors tristAtâta pădure cât
taie semenii mei,/ că o să cadă cerul cu stele cu tot peste ei./ Răsuflă
pădurea dintr-un singur plămân,/ Muntele Șes e tot mai peticit și mai spân./
Din Harghita până la Beiuș,/ moartea, ca o drujbă, duhnește-a rumeguș./
Pământurile? Doamne, pământurile toate sînt de ocară,/ se răsucesc în ele
țăranii care au avut norocul să moară./ Numai spini peste tot... până și cerul
s-a înspinat./ Nu mai e mult și spinii s-or coborî peste sat./ Bat clopotele
din biserica cea nouă, goală și neterminată,/ cea veche de lemn stă tristă și
ea, aproape-nspinată./ Am fost acasă și m-am întors trist./ Oare Dumnezeu o fi
comunist?" **" Stăteam cu Dumnezeu la o cafea,/ Că nu l-am mai
văzut de o viaţă,/ Îi povesteam de mine şi râdea,/ Aşa, ca un bătrân, pe sub
mustaţă. / L-am întrebat: O, Doamne, poţi să-mi spui/ Cam ce scor am făcut de
astă dată?/ El mi-a răspuns: Eu nu spun nimănui,/ Vă las pe voi la dreapta
judecată. / Dar o spunea, aşa, zâmbind mereu,/ Făcând să pară treaba pozitivă;/
Stăteam la o cafea cu Dumnezeu,/ Şi-am înţeles că suntem deopotrivă.***In orice
limbă te-ai ruga lui Dumnezeu, te va înțelege, dar de răspuns îți va răspunde
doar în limba Lui... nu o căutați în dicționare ci în suflet.”
·
Viorica
Hagianu: ”Nu cred în
destin/ nu mă interesează smiorcăielile/ oamenilor superstiţioşi/ sau planurile
unui D-zeu fixist/ eu i-am transformat destinul/ în cenuşă./ D-zeul meu mă
iubeşte/ necondiţionat/ şi are obligatoriu simţul umorului/ că altfel nu
rezonez cu El/ nu mă regăsesc/ în planurile Lui/ doar sunt de capul meu/
liberă/ şi riscă să-şi piardă/ creaţia/ iar El în marea lui înţelepciune/ nu-şi
permite să fie ineficient/ şi să piardă timpul/ singura Lui constantă.”
·
Vlada
Adalva: "Am
planat/ spre întruparea cu dumnezeu./ Crezându-l un fluture,/ într-o seară s-a
veștejit./(...)dorindu-ne(...)/ dragostea/ unor alte suflete/ cu forme zvelte/
ce nu îngrădesc lumina între făpturi./ Idealitatea a făcut să ne privim
oglindirea,/ să ne ascultăm soarta sunetelor de izvor/ printre
zoaie.(...)"
·
Vladimir
Ghika: ”Dacă ştii să
pui pe Dumnezeu în tot ceea ce faci, îl vei regăsi în tot ceea ce ţi se va
întâmpla.”
·
Voltaire: "Dumnezeu este un comic care
joacă pentru un public căruia îi este frică să râdă.*** „Daca Dumnezeu nu ar
exista, ar trebui inventat.”
·
William
Makepeace Thackeray:
"Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele si in inimile copiilor.”
·
Wolfang
Johann von Goethe
(1749 - 1832)DUMNEZEIREA Cu cât mai mult vrei să fii om cu atât mai mult te
apropii de zei.
·
Xenophon Eu socot că a nu avea nevoie de nimic
este un lucru divin; iar a avea nevoie de cât mai puţin este cel mai apropiat
de divin.
·
Zaharia
Stancu: ”Nimeni nu
traieste cand vrea, ci cand ii vine randul.”
·
Zob
Gheorghe: ”Nu există
calități divine. Ceea ce este divin nu se poate discuta. Divinul fiind absolut
nu se cunoaște, ci se trăiește deoarece este perfect neputîndu-i adăuga nici
lua ceva.
·
Zoe
Dantes: ”Să pleci pe
un drum plin de hârtoape cu tălpile goale, în bătaia furtunii și tu să crezi și
să fii convins ca nu ești singur. Totdeauna de mână cu El!*** Nimic din ce dă
Dumnezeu nu e rău! Poate a fost mai bine așa! Până nu vom experimenta haosul
total, nu se va schimba nici un milimetru de istorie. Să lăsăm pe El să facă
voia Lui! Poate trebuie să traim dezastrul! Cine ne poate spune! Doar vremea
care trece și vremurile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu