NOROCUL - Pagina de biblioteca

 

Aldo Busi (1948 - ): ”Norocul ține o clipă, restul e viață.

Alexandru Vlahuta:  ”Cei rai pot avea noroc, insa doar cei buni pot fi fericiti. ”*** ” Norocul? De când alergi după el, ţi-l făceai singur.

Anonim: “Dacă norocul ți-a întors spatele, dă-i un șut în fund! El neaparat se va întoarce să vadă cine i-a făcut asta.” ***destinul nu este legat de noroc, ci de alegere. nu a fost niciodata noroc, mereu a fost Dumnezeu. *** „Sunt oameni care nu-si simt norocul decat atunci cand si-l acopera cu nenorocul altora.” ***” increderea a devenit cel mai periculos joc de nenoroc.”

 Arthur Schopenhauer: ”Foarte nimerit spune un antic că sunt trei puteri care domină lumea: inteligenţa, puterea şi norocul. Eu cred că ultimul este cel mai puternic *** Nici celui bolnav nu-i foloseste un pat de aur, nici celui fara minte un noroc deosebit

Calderon de la Barca: ”Norocos e omul care stie sa isi gaseasca timp sa astepte.

Charles Baudelaire: ”Dacă te urmăreşte norocul, e că-ţi lipseşte ceva; bagă de seamă ce-şi studiază jocul voinţelor vecine pentru a-ţi strămuta cu uşurinţă sfera dincolo de hotarele norocului. 

Charles Dickens (1812 - 9 iunie 1870) norocul, ca și nenorocul, rareori vine singur.

Cicero: „Nimic nu poate fi mai insuportabil decât un prost norocos.

Deepak Chopra: Voința ne dăruiește oportunități pe care, culegându-le din zbor, ajungem să putem afirma că am avut noroc.

Epictet:  „Norocul, ca si roadele toamnei, trebuie cules la timpul lui.”

Erasmus: „Norocul îi iubeşte pe oamenii puţin înţelepţi, el îi iubeşte pe cei curajoşi şi pe cei care nu se tem să spună: zarul a fost aruncat.”  

Eric Tabarly: ”Norocul poate fi şi un om care te obligă să-ţi schimbi soarta.

Francois de La Rochefoucauld: ”Nu suntem niciodată atât de norocoși sau nenorocoși cum ne închipuim.*** „E nevoie de virtuţi mai mari pentru a suporta norocul decât pentru a suporta nenorocul.”

George Mihalcea: ”Niciodată veacul n-a fost mai năprasnic/și mai năruite morile de vântcăci se vede iată cum sub talpa vremii/sânge nu Lumină curge din Cuvânt/apele ciumate au ieșit din matcălupii destrămării stau la pândă-n zori/ cad dodecafonic negre lănci de gheață/ ce se-nfig în gâturi albe de cocori/ găuri largi de șarpe se deschid în tâmpla/ zeului pe care l-am gonit cântând/ și de bucurie știmele se scaldă-n/ iazuri de otravă nemaidându-și rând/ niciodată șoapta nu ne-a fost mai arsă/ ca acum când ninge cu piatră și foc/niciodată mamă  nu am fost mai singuri/ pe lichefiatul drum către noroc/ niciodată tată dormitând în lutul/ ce ne tot cuprinde a nimic urlând/ n-am fost mai aproape de cutremurarea/ lacrimii de ceață prăbușite-n gând/ care gând nu vine să ne izbăvească/ nici de istovire nici de cai uciși/ ci să ne despice-n jumătăți de stane/ împietriți în larma anilor promiși

Georges Duhamel: „Noroc: ăsta-i numele pe care cei slabi îl dau curajului.” 

Giacomo Casanova: ”Nu sta prea mult pe gânduri atunci când vrei să faci ceva, dar nu uita niciodată să îi acorzi norocului ce e a lui.

Gracian „Fiecare are atata noroc si atata nenoroc cata intelepciune sau nechibzuinta.”

Guillaume Musso (1974 -): ”Norocul nu e altceva decât amestecul dintre voință și împrejurări favorabile.

Heinrich Heine: ”Zeiţa norocului e o fată uşuratică; ei nu-i place să rănână în acelaşi loc; ea îţi dă la o parte părul de pe frunte, te sărută iute şi-şi ia zborul. În schimb, doamna nenorocire te strânge cu iubire la pieptul ei; spune că nu e grăbită; se aşează lângă tine pe pat şi împleteşte.

Henrik Pontoppidan: "Nu există alt noroc pe care să te poţi bizui decât acela pe care îl smulgi singur din mâinile sorţii."

Ileana Vulpescu: „La orice trebuie să ai noroc în viaţă, dar mai ales la oameni.” — 

Ilie Cleopa (1912-1998): ”În urma sa au rămas multe fapte bune și povețe, dar și explicații despre lucrurile ce ne înconjoară. Părintele Cleopa a povestit la un moment dat de ce nu e bine ca cei ce vin la biserică să-i ceară lui Dumnezeu să aibă… noroc. „Am văzut pe unele pomelnice pe care le aduceţi, că pomeniţi pe dracul Noroc, zicând : ‘pentru norocul fetei, pentru norocul băiatului, pentru norocul familiei’. Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic? Voi ştiţi cine a fost Noroc? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete”, se poate citi în lucrarea „Ne vorbeşte părintele Cleopa” (o colecție de 17 volume). De unde vine expresia „o întorci ca la Ploiești”? Părintele Cleopa mai spune: „Voi vedeţi că până la venirea lui Iisus Hristos, China care se închina la idoli, India şi Japonia şi Insula Java şi atâtea state care se închină încă la diavoli, lui Brahma, lui Buda, lui Krishna, lui Zoroastru şi la toţi dracii? Voi ştiţi că până la venirea Domnului, oamenii sălbatici şi nebuni pentru fiecare păcat aveau un zeu?”. Se pare că pentru a avea șansă, romanii se rugau la Moloh, zeul fericirii, pe care noi îl numim astăzi Noroc. „Cum era acest zeu Moloh sau noroc, cum îi zicem astăzi? Îi purta statuia într-o căruţă cu două roţi, făcută din aramă sau din argint. În spatele zeului Noroc era un cuptor de aramă şi în faţa lui o tigaie de aramă; şi-i dădea foc lui Noroc pe la spate, până se înroşea şi tigaia şi el. Popii lui purtau în mâini nişte securi mari, ascuţite”, mai povestește Părintele Cleopa. De ce taxiurile sunt galbene? De unde vine denumirea de „taxi”? Se pare că acest zeu primea drept jertfă numai copii sugari de la mamele lor. „Cine vrea să aibă noroc, să aducă jertfă lui Noroc! Cine vrea să aibă noroc, să aducă jertfă lui Noroc !…”, strigau romanii pe străzile Romei Antice. Și, pentru a avea noroc, femeile își dădeau pruncii de la sân. „Lua muierea copilul de la țâță, îl dădea în mâna slujitorului idolesc, îl tăia bucăţi şi îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă. Până la 40-50 de copii punea odată în tigaia aceea. Mirosea în urma lui numai a friptură de copii proaspeţi. Aşa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor în fundul iadului! Acolo stau în vecii vecilor că au dat jertfa lui Noroc”, se mai poate citi în cartea „Ne vorbeşte părintele Cleopa”. La final, părintele Cleopa atrage atenția asupra faptului că salutul „Hai, noroc!” nu este altceva decât invocarea diavolului. În literatura engleză, termenul „Moloh” sau „Howl” se folosește pentru a se referi la o persoană sau un lucru care cere sau care necesită un sacrificiu foarte mare."

Ion Luca Caragiale (1852 - 1912) Norocul e prea puțin și lumea e prea multă.

Jean de la Bruyere: „Norocul nu dă nimic, el doar împrumută pentru un timp.”

Jim Rohn: ”Ezitarea e tâlharul norocului.

Joseph Conrad (1857 - 3 august 1924); ”Numai oamenii fără experiență de viață nu cred în noroc.

Jules Benard: ” Dacă ar fi să ne gândim la tot norocul, pe care l-am avut fără să-l merităm, n-am îndrăzni să ne mai plângem de noroc.

La Fontaine: „Norocul orb ajută îndrăzneala oarbă.”
Miguel de Cervantes: „Cel ce nu ştie să se bucure de noroc atunci când îl află n-are dreptul să se plângă când acesta îl părăseşte.”  

Louis Pasteur: „Norocul îi ajută pe cei care sunt pregătiţi.”

Luchino Visconti (2 noiembrie 1906 - 1976): ”Norocul nu vine la tine, dacă nu îl chemi tu.

Mark Twain: „Norocul bate la uşa fiecărui om, dar în multe situaţii omul este plecat în vecini şi nu aude ciocănitul.”  

Martial: „Norocul a dat multora prea mult, însă nimănui destul.”

Mihai Eminescu: „Ocazia e iute la fugă şi leneşă la întors.”

Napoleon Bonaparte: ”Când te paşte norocul, te pasc şi prietenii.

Napoleon Hill: ”Adesea norocul apare camuflat sub formă de nenoroc sau de scurtă înfrângere.

Niccolo Machiavelli:  ”Norocul este arbitrul unei jumătăţi din activitatea umană, lăsându-i pe indivizi să se lupte singuri pentru cealaltă jumătate.*** Norocul și natura țin socoteala cu balanța; ele nu ne fac niciodată un bine, fără ca în schimb să nu se ivească un rău.
Nicolae Iorga: ”Doi oameni se'ndreptau către noroc/ Dar fiecare cu o altă minte:/ Unul din ei stătea pândind pe loc,/ Celalt fugia să-i iasă înainte. / Și n'au avut. La urmă nici o parte./ Îl cați ? L-aștepți. El nicăire nu-i:/ Norocul întâlnise, hăt departe,/ Pe unul ce-și căta de drumului lui.

Oliver Goldsmith: ”Vai, bucuriile pe care le aduce norocul sunt neînsemnate și trecătoare; iar cei care prețuiesc lucrurile de nimic sunt încă și mai neînsemnați.

Oxenstierna:  „Cine risca prea mult, rareori are noroc.” *** „Meritul si norocul nu se pot impaca.”  

P. Cervantes: ”Fiecare își făurește norocul său.

Paul Valery: ”Toate jocurile de noroc sunt interzise, numai căsătoria nu.

Plutarchus: „Norocul invidiaza izbanzile mari.” *** „Cheama norocul in ajutor, dar da si din maini.”

Proverbe: „Prost să fii, noroc să ai.”

Ralph Waldo Emerson: ”Oamenii slabi cred în noroc, cei puternici, în cauză și efect.” 

Ray Kroc (1902 - 1984): ”Norocul e un rezultat al strădaniei: cu cât te străduiești mai mult, cu atât devii mai norocos.

Rumi:  „Unul avea un măgar, dar n-avea samar; făcu el rost de samar, dar lupul îi mâncă măgarul.”

Syrus:  „Norocul ne da spre folosinta multe lucruri, dar nu ne daruieste nimic.” *** „Norocul e ca şi sticla: când străluceşte mai bine, se sparge.” *** „Norocul ne da spre folosinta multe lucruri, dar nu ne daruieste nimic.”

Teodorescu Adrian: ”Despre idolul NOROC. Nu mai ziceti „noroc”, caci va inchinati la dracul cumplit MOLOH Ce zice Isaia ? ” Vai de cei ce fac masa dracilor si aduc jertfa lui Noroc” Noroc este tartorul demonilor, care a secerat milioane de suflete. Pana la venirea Domnului, oamenii salbatici si nebuni pentru fiecare pacat aveau un zeu. - Marte, zeul razboiului. Cand aduceau statuia lui, indata trebuia sa faca razboi sa omoare cat mai multi oameni, ca asa-i placea. - Venera, zeita discordiei. Cand ii aducea statuia, trebuia ca toti sa se sfadeasca si sa se bata, ca asa-i placea zeitei discordiei. - Nemfis, zeita frumusetii. De-acolo ne-au ramas cerceii si podoabele femeiesti. Cand o aducea, ii punea cercei de aur, ii punea in nas verigi de aur, ii punea margele de aur, si toti trebuiau sa fie pudrati, cu zorzoane si cu inele si cu cercei si sa joace in fata ei. Ca asa-i placea zeitei Nemfis. - Apoi Afrodita, zeita desfraului. Ii aducea statuia ei si o trageau intr-o padure deasa si acolo barbatii cu femeile faceau cele mai mari urgii inaintea ei, ca asa ii placea ei, desfraul si urgiile. Era Neptun, zeul apelor, Uranus, zeul pamantului. - Despre Zeul Moloh sau noroc Era si Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi.  Moloh apare în cartea Deuteronom și în Levitic ca o formă de idolatrie interzisă - (Leviticul 18:21: Să nu dai pe nici unul dintre fiii tăi să fie jertfiți lui Moleh, profanând astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul.). În Vechiul Testament, Gheena era o vale din Ierusalim, în care cei care se închinau diferiților zei Baal și canaaniți, inclusiv Moloh sacrificau copiii lor prin foc  - (2 Cronici 28:3, 33:6;; Ieremia 7:31, 19:2–6). Cum era acest zeu Moloh sau “noroc”, cum ii zicem astazi ?  Ii purta statuia intr-o caruta cu doua roti, facuta din arama sau din argint. In spatele zeului Noroc avea un cuptor de arama si in fata lui o tigaie de arama; si-i dadea foc lui Noroc pe la spate, pana se inrosea si tigaia si el. Popii lui purtau in maini niste securi mari, ascutite. Ce jertfa primea Noroc? Numai copii sugari de la mamele lor. Veneau in satul tau, de unde esti tu. Trageau caruta lui Noroc cu tigaia rosie, infierbantata si strigau, batand din palme :  ”Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc! Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc!…” Auzi nebunele de  femei, ziceau una alteia : ”Cumatra iti dai copilul? Il dau, ca sa am noroc !” Lua muierea copilul de la tata si il dadea in mana slujitorului idolesc, il taia bucati si il punea in tigaia lui Noroc sa se friga. Pana la 40-50 de copii punea odata in tigaia aceea. Mirosea in urma lui numai a friptura de copii proaspeti. Asa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor in fundul iadului ! Acolo stau in vecii vecilor ca au dat jertfa lui Noroc.- Situaţii când folosim cuvântul noroc Iată câteva situaţii în care este folosit:*La examen  *Când începi un job nou *În pomelnice *Când ciocneşti paharul în cinstea cuiva *Când e ziua cuiva *La obţinerea de câştiguri fară să munceşti pentru ele Mai auzi pe betivi la crasma zicand :  "Hai noroc, cumatre !" Uneori vezi crestini pe drum ca se saluta : "Hai noroc, vecine !". Daca l-ai  intreba cine-i Noroc, nu stie, dar stie sa-l pomeneasca. Spui asa:  "Buna ziua, cumatre! Buna ziua, vecine! Buna seara, matusa!" Cand zici, buna ziua, arati ca Dumnezeu e bun.  De aceea dragii mei, noi trebuie sa cerem binecuvantare de la Dumnezeu Creatorul, nu noroc de la diavol.

Thomas Jefferson: "Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult noroc.”

Tudor Arghezi: „Un leneș sau un incapabil se răzbună cu scuza morală că n-a avut noroc.” 

Vasile Voiculescu: “Sunt născut la ţară, ceea ce socotesc că e cel mai mare noroc din viaţa mea.”

Vauvernagues:  ”Norocul îi deprinde pe cei puternici să nu se numere decât pe ei pe pământ.” *** Săraci și bogați, nimeni nu e virtuos, nici fericit, dacă norocul nu l-a pus la locul lui.”

Vergilius:  „Norocul ajuta pe cei indrazneti.” ***„Norocul conduce totul.”

Walt Whitman (31 mai 1819 - 1892): ”Nu cer noroc, caci noroc eu însumi îmi sunt.”