ONOAREA

AKHENATON: ”Onoarea este vestmântul interior al sufletului; primul lucru pus de el laolaltă cu trupul, și cel din urmă aflat la separarea lui de trup.

Anonim: ”Cine are onoare... nu calca peste oameni pentru un avantaj” *** ”Daca cuvantul tau nu este de onoare, nici tu nu esti.”

ARISTOTEL: ”Nu poţi reuşi nimic fără curaj. Este cea mai mare calitate a omului, după onoare.

ARTHUR  SHOPENHAUER: ”Onoarea este conştiinţa exterioară, iar conştiinţa este onoarea interioară.*** „Onoarea, luată obiectiv, este opinia altora despre valoarea noastră, iar subiectiv – frica noastră de această opinie.

AXEL OXENSTIERNA: ”Onoarea este o piatră preţioasă, în care cel mai mic defect îi scade mult preţul. Ea este o comoară ce nu se poate redobândi, odată ce, din nenorocire, a fost pierdută. 

bartolomeu anania, printre noi se instaureaza incetul cu incetul un duh perfid care rastoarna valorile. Anormalul devine normal. Viciul devine virtute. Minciuna devine adevar. Furtul intelligent devine profesie onorabila.

BOGDAN VASILE: ”DOAR ONOAREA…Dușmanii românimii au toate resursele necesare pentru a ne strivi și a ne ține în sclavie. Un singur zid mai există între acești dușmani și românime iar acest zid se numește absoluta și nelimitata curățenie sufletească a celor educați, care nu mint, nu se fac frate cu dracul pentru a trece puntea și nu sunt nedrepți cu camarazii lor. Doar ONOAREA acestor eroi naționaliști ne mai poate salva. Nu banii. Nu compromisul. Nu fofilatul. Onoarea se naște din educație, din exemplu personal și din curaj.Onoarea nu face compromisuri. Onoarea nu acceptă nedreptățirea camarazilor. Onoarea nu poate trăi în minciună. Doar onoarea absolută dusă până la capăt mai poate salva românimea de la dispariție. Doar onoarea poate ține steagul sus cu orice preț. Doar onoarea poate râde în fața mitei, a micilor ambiții electorale și a aranjamentelor de culise. Am cunoscut ce este onoarea și am înțeles puterea ei nemăsurată la fel cum am înțeles și frica paralizantă pe care o au dușmanii atunci când au în fața lor un om onorabil. Pentru onoare sunt neîndurător cu impostura. Pentru onoare sunt gata să înghit insulte. Pentru onoare sunt gata să rămân singur. Mă comport așa dur cum mă vedeți pentru că am văzut cu ajutorul tatălui meu cum arată iadul trădării și am învățat în ultimii 34 de ani că dacă nu găsesc oameni onorabili oricum voi rămâne singur pentru că toți ceilalți vor fi măturați din istorie de sionismul mondial sprijinit de toți politicienii și servitorii lor din România care mint, care se fac frate cu dracul să treacă puntea și care își nedreptățesc camarazii. Sunt un om de onoare și prin asta sunt atotputernic. Sunt un om de onoare și de aia statul paralel nici nu a îndrăznit vreodată să mă abordeze în vreun fel pentru că știu cu toții că sunt fiul generalului Vasile. Sunt un om de onoare și știu că doar onoarea ne mai poate salva. Nu sunt al naibii cu alții în mod gratuit ci pentru că știu cât de imposibil de înaltă este calitatea morală necesară unui om pentru a avea onoare și de aceea oamenii aceștia sunt extrem de rari dar dacă-i găsești atunci poți clădi cu ei o frăție românească de la pământ la cer. Cunosc toate formele hidoase ale trădării. De aia sunt inflexibil. De aia sunt agresiv. De aia tai în carne vie. Pentru că mai degrabă tai eu decât să taie dușmanii neamului meu. Așa sunt eu. Asta caut. Asta poate salva neamul meu. Numai asta …

BOSQUET: ”Onoarea este ca ochiul, n-ar putea suferi nici cea mai mică necurăţenie fără ca să nu-i facă rău.

C.S. LEWIS: "Ne batem joc de onoare, dar suntem şocaţi atunci când descoperim trădători printre noi."

CERVANTES: „Invingatorul e cu atat mai onorat cu cat invinsul este mai renumit.”

CHRISTIAN FRIEDRICH HEBBEL: ”Este trist să nu poţi onora propria ta fiinţă. 

COȘTIINȚA ÎN STAGNARE: "Birocrația, contractele- o formă de evoluție sau involuție a conștiinței umane?Cândva onoarea unui om era mai presus de propria-i viață. Era suficient o strângere de mână pentru a fi finalizată o înțelegere, o tranzacție, era suficient cuvântul dat, onoarea persoanei în cauză, fiind garanția înțelegerii finalizate. Un ridicat nivel de conștiință nu permitea încălcarea cuvântului dat, onoarea fiind cel mai de preț bun al omului. A fi desconsiderat din această cauză, însemna dezastru total, cuvântul dat, onoarea și demnitatea umană erau inseparabile, erau trăsături ce defineau ființa umană. De preferat ar fi fost moartea decât dezonoarea, uneori moartea era considerată mai onorabilă decât o viață trăită în dezonoare.. Nu numai nobilii puneau mai presus de orice- onoarea, conștiința - dar chiar și oamenii din pătura de jos a societății își respectau cuvântul dat în cazul unei translații de proprietate, teren, locuință. Recunoșteau că au primit bani pentru un teren vândut și după ani și ani de zile, zeci de ani, în lipsa unor documente doveditoare, nimic nu le putea altera conștiința, deși nu se bucurau de bunăstarea de care se bucurau nobilii, dar preferau să fie săraci și curați decât necinstiți.Ce s-a produs în conștiința omului, odată cu industrializarea și tehnologizarea avansată, astfel încât să îi clatine sistemul de valori? Sărăcirea continuă, în nici un caz, ba din contră, ridicarea standardului de viață și pentru cei din pătura de jos a societății, i-a determinat să fie mai puțin buni și responsabili și mai mult oportuniști, să profite de neatenția semenilor, pentru a se pricopsi cu bunuri materiale nemeritate. Mentalitatea s-a schimbat, societatea nu numai că numai funcționează după principiul "Unul pentru toți și toți pentru unul", dar s-a și pervertit după principiul "Fiecare pentru el". Dacă a fost prost, de ce să nu-l înșel? Ai văzut ce deștept am fost? El este vinovat, că a fost prea naiv, a crezut în mine și lipsit de experiență în relație cu șmecherii.În momentul în care predai un bun, trebuie să întocmești proces verbal, dacă ai participat sau organizat o întâlnire sub formă de ședință, deasemenea proces verbal. Dacă ai desfășurat o activitate la locul de muncă, trebuie iarăși întocmit proces verbal. De ce??? Nimeni nu are încredere în mine că pot să îmi duc la bun sfârșit responsabilitățile și în lipsa unei hârtii? Nu este suficient cuvântul meu, relatarea mea? Măi cetățene, nu pricepi nimic? Acum totul se bazează pe dovezi palpabile, procese verbale, semnături de participare, acte notariale, contractuale, nu mai merge așa cum știai tu odată.Atât un copil cât și un adult se simt onorați pentru încrederea acordată, încât devin și mai conștiincioși în ceea ce privește responsabilitățile ce le au, dar tare mâhniți vor fi dacă pui accent mai puțin pe cuvântul și onoarea lui și mai mult accent pe dovezi scrise, ca și cum acestea nu pot fi falsificate și semnate în lipsa activității ce urma a se desfășura. Ca urmare a psihologiei inverse, conștiința omului se pervertește și nu își mai face complexe de vinovăție când fabrică dovezi mincinoase, când este imperios necesar a se apela la ele.Așa am ajuns ca omenire să ne desfășurăm diverse activități sub un maldăr de hârtii care mai de care mai legale și mai doveditoare, dar cu toate acestea judecătoriile și tribunalele sunt pline de litigii între părți contractante, sub pretextul neîndeplinirii de bună voie și nesilit de nimeni a clauzelor contractuale, ale contractelor întocmite numai de către o parte, după bunul plac al acesteia și cu modificări aduse unilateral de către partea contractuală ce deține puterea economică și financiară și culmea, întotdeauna sau aproape întotdeauna, câștig de cauză are partea contractuală care a fixat toate condițiile și clauzele abuzive. Cum așa? Nu miroase cumva a escrocherie afacerea cu hârtiuțe, hârtioare, doar pentru maximizarea profitului, parafate pe toate paginile, dar nefuncționale decât pentru o parte? Măi cetățene ești cam prost? Tu nu ști că totul este legal pentru profesionist în relație cu clienții, nu știi că își rezervă dreptul de a modifica unilateral contractul după cum se învârt interesele? Ești de-a dreptul incult economic și financiar! Adică abuzurile legalizate anulează drepturile omului cele mai elementare? Aaaa... aveți dreptate și sclavia și iobagismul și inchiziția și feudalismul și nazismul și comunismul, toate au fost legale, dar mi se pare mie , nu și legitime? Atunci cum să nu fie legal și capitalismul de pradă, că doar toate au același părinte fondator, ce să-ți fac cetățene dacă nu ești decât o resursă umană, nu ai decât să te conformezi multiplelor legalități de care se folosesc ai tăi stăpâni, întotdeauna victima este cu un pas în urma excrocului legal.Bancherii în goana lor după profit, au neglijat principalul capital și cel mai important- capitalul de încredere, dar sunt vizibil deranjați dacă li se aduce atingere onoarei lor, ca si cum ar mai avea-o. Dar cu onoarea nereperată a neprihănitelor băncuțe cum rămâne?"

DALAI LAMA: ”Traieste o viata onorabila. Atunci cand imbatranesti si te gandesti in urma, vei putea sa te bucuri a doua oara de ea.

Emil Cioran: ”Să mă țin deoparte a devenit într-adevăr regula mea de comportare, o chestiune de onoare intelectuală.

FRIEDERICH NIETZCHE: ”Aceasta să fie onoarea voastră; să iubiţi tot mai mult decât sunteţi iubiţi şi să nu fiţi niciodată al doilea.

G.L.L. BUFFON: ”Nu te abate niciodată din calea virtuţii şi a onoarei; este singurul lucru să fii fericit.

GRIGORE VIERU: „Onoarea merge desculţă prin tăciunii aprinşi fără să-i pese dacă lasă ori nu urme.”

GUILLAUME APOLLINAIRE: ”Onoarea noastră depinde adesea de ora indicată de ceas.

HENRY LOUIS MENCKEN: ”Onoarea este pur si simplu moralitatea oamenilor superiori.

HOWARD SCOTT: ”Chiar de-am pierde toată averea noastră, să ne păstrăm neatinsă onoarea.

IRINA BINDER: ”Este mai onorant să pierzi decât să câștigi trișând.

LOIS M. BUJOLD: ”Reputația e ceea ce știu alții despre tine, onoarea e ceea ce știi tu.

N. BOILEAU: „Onoarea este ca o insulă prăpăstioasă şi fără ţărmuri; odată ce ai ieşit din ea, nu te mai poţi întoarce.”

NICCOLÒ MACHIAVELLI: „În luptă poţi pierde totul, în afară de onoare.” 

P. DOUMER: „Onoarea este singurul bun care nu se respectă niciodată, dacă cineva a avut nenorocirea de a o fi pierdut.”

P. PANDREA: „Într-un sat de tip vechi, onoarea este valoare intangibilă şi inatacabilă.”

PITAGORA: Mulţi cinstesc pe cel puternic şi se împrietenesc cu cel darnic.

ROMULUS VULPESCU: ”Sunt absențe mai onorante decât prezența.

SOCRATE: "Cea mai buna cale de a trai in onoare in aceasta lume este sa fii doar ceea ce pretinzi ca esti."

SOFOCLE: ,,Onoarea nu inseamnā sā faci alegerile potrivite, ci sā ai de-a face cu consecințele alegerilor tale"

TANTRAKHYAYIKA: „Propriile fapte te fac insemnat sau neinsemnat.”

VOLTAIRE: ”Pierdem destul de puțin #dacă ne păstrăm în orice împrejurare onoarea. *** „Onoarea este un amestec natural de respect faţă de oameni şi faţă de sine însuţi.”

W. SHAKESPEARE: „Ce este onoarea? Un cuvânt.”