PARADOXURI - Pagina de biblioteca

 Albert Camus: „Modestia mă ajută să strălucesc, umilinţa să înving şi virtutea să asupresc.

Andrei Plesu: ”Avem un coeficient imens de poluare (în aer, în apă şi pe pământ), fără să avem o mare industrie. Industria noastră este sublimă, dar imperceptibilă altfel decât prin cantitatea de toxine pe care o emană. Ne otrăvim, aşadar, fără otravă sau, mai exact, obţinem otravă din te miri ce. (**avem medici foarte buni şi spitale foarte proaste.. E inexplicabil cum poţi avea medici de calibru, când mai tuturor le lipseşte instrumentarul necesar pentru a-şi face meseria onorabil. Şi totuşi şi-o fac. Medicul te salvează, “sistemul” te omoară. ***  avem o mare concentrare de “atracţii turistice” şi n-avem turism. Turismul n-ar da rezultate la noi decât dacă s-ar generaliza un mod de teleportare a turiştilor, aşa încât ei să ajungă în faţa frumuseţilor patriei fără să aibă nevoie de drumuri, de hoteluri şi de servicii în general. Paradox colateral: suntem ospitalieri, dar umflăm grosolan nota de plată, pe baza ideii că “străinul” trebuie jumulit. *** *ne lăudăm cu elevi eminenţi, foarte bine calificaţi la felurite olimpiade internaţionale, dar ştim cu toţii că învăţământul autohton e în criză, că profesorii s-au descalificat, că şcolile sunt delabrate şi salariile sunt mici. ***Avem tradiţii agrare incontestabile, pământ fertil, mână de lucru, dar nu prea mai avem agricultură: mâncăm pâine turcească, fructe şi legume comunitare, iar carne şi produse din carne importăm din toată lumea. ***Suntem săraci, dar am umplut Bucureştiul de automobile pretenţioase, cârciumile sunt pline, călătorii români se înghesuie prin avioane trans-europene şi trans-atlantice cu bagaje de apocalipsă  **** Suntem patrioţi, dar n-avem patriotism: adică nu ne preocupă grădinăritul limbii strămoşeşti, viitorul imediat şi concret al ţării, istoria ei, monumentele ei, instituţiile ei. Avem la chefuri romanţioase suspinuri naţionale, dar primul gând când ne amintim de ţărişoară e s-o delapidăm. ***Pe măsură ce avem elite mai puţine, dezvoltăm faţă de ele un dispreţ tot mai mare. ****Avem şomaj, dar muncim la negru **** N-avem bani, dar ne descurcăm ****suntem creştini, dar la câte un hram sau la câte o sărbătoare ortodoxă ne îmbulzim, ne ocărâm şi vociferăm ca o hoardă fără istorie şi fără credinţă.****ori avem evoluţii interminabile, care nu culminează niciodată într-un scop atins, ori avem împliniri care nu se justifică prin nici o evoluţie.Ori drum fără ţintă, ori ţintă fără drum.

 Anonim: ”Oamenii sunt pur si simplu caraghiosi: ei cheltuiesc bani pe care nu-i au, ca sa cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe altii pe care nu pot sa-i sufere. *** Cu certitudine că în natură nu este nimic paradoxal; doar în rațiune și în produsele ei apar contradicții demonstrabile ca atare și atrag atenția fiindcă se manifestă împotriva adevărului unanim acceptat, ceea ce plasează un fapt în planul absurdității. Paradoxurile, așadar, țin de reflectare și de manifestare fiindcă rațiunea atinge absurdul atât în reprezentare cât și în factualitate. În consecință, un paradox nu poate trece neobservat, fiindcă altfel nu ar exista. ***Paradoxul românului “pro-occidental”.Românul “pro-occidental” are stimă de sine zero: tot sau aproape tot ce-i românesc îi pute.Românul “pro-occidental” se consideră superior compatrioților săi care nu-i împărtășesc opiniile, fiindcă el are standarde mai înalte, “civilizate”.  Românul “pro-occidental” se consideră inferior genetic, sau măcar bolnav: (“hoția e în sânge”, “nu ne mai facem bine”, samd) Românul “pro-occidental” consideră absolut normal să își denigreze țara, cultura, etnia, samd și să accepte și să aprobe senin un discurs denigrator de la un străin.Românul “pro-occidental” consideră că Romania trebuie să execute absolut orice dispoziție vine din vest.Românul “pro-occidental” consideră că subordonarea necondiționată față de interesele occidentului, chiar și atunci când acestea sunt contrare propriilor interese, este obligatorie.Românul “pro-occidental” consideră că e absurd, periculos, contraproductiv și total ne-occidental să ai opinii, acțiuni și interese diferite de cele ale occidentului.Românul “pro-occidental” consideră că este absolut normal ca libertatea de expresie, democrația, drepturile și libertățile INDIVIDUALE să fie limitate celor care au opinii diferite de cele care susțin interesele occidentale.Românul “pro-occidental” consideră că auto-demonizarea și ignorarea realității, când aceasta contravine intereselor occidentale, sunt obligatorii. Românul “pro-occidental” este de acord cu orice aberație (“liste cu ne-adulatori”, poliție politică, presă aservită, comportament gregar, samd.), câtă vreme servește intereselor occidentale. (NU ale lui) Românul “pro-occidental” consideră orice jaf comis în Romania de o companie occidentală ca fiind “modernizare”, “profitabilitate”, “piață liberă”, sau în cel mai rău caz, “românii-s de vină, fiindcă i-au lăsat să fure”. (de parcă există furt fără hoț, oricât de incompetent ar fi paznicul) Românul “pro-occidental” este de acord cu orice crimă, jaf, atitudine nedemocratică, câtă vreme e utilă pentru occident. Românul “pro-occidental” consideră că urmărirea pragmatică (fie și neconsecventă) a interesului național este o abordare primitivă, “necivilizată”, rușinoasă, ridicolă și, mă rog, ce lături îi mai ies din gură.Acum înlocuiți sintagma “Românul pro-occidental” cu “Franța”.sau “Marea Britanie”.sau “SUA”.sau “Olanda”.sau “Germania”.sau absolut orice altă țară din occident.Stimați români “pro-occidentali”, n-aveți absolut nimic occidental în voi.Sunteți ultimii iobagi, nătărăilor.Țara aceasta, dacă vrea să ajungă vreodată la un nivel de dezvoltare similar cu cel din occident, trebuie, înainte de orice, să-i scoată din politică pe românii “pro-occidentali".

Charles Lindbergh: ”Nu este ciudat ca vorbim cel mai putin despre lucrurile la care ne gandim cel mai mult? 

 Dalai Lama: “Paradoxul vremurilor noastre este că avem clădiri mai mari, dar temperamente mai mici; autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste, cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puţin.Avem case mai mari şi familii mai mici, mai multe facilităţi, dar mai puţin timp, avem mai multe diplome, dar mai puţină înţelepciune, mai multe cunostinţe, dar mai puţină logică, mai multi experţi, dar mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbuit, râdem prea puţin, conducem prea repede, ne supărăm prea repede, ne culcăm prea târziu, ne sculăm prea obosiţi, citim prea rar, ne uităm prea mult la televizor şi medităm prea rar.Ne-am multiplicat averile, dar am redus propriile noastre valori. Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des. Am învăţat cum să trăim, dar nu cum este o viată, am adăugat ani la viaţă şi nu viaţă la ani.Noi am facut drumul până la lună şi înapoi, dar avem probleme când traversăm strada pentru a-l întâlni pe noul vecin. Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi spaţiul nostru interior, am făcut lucruri mai mari, dar nu lucruri mai bune.Am curăţat aerul, dar ne-am poluat sufletul, am divizat atomul, dar nu şi prejudecăţile noastre.Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin, ne-am propus mai mult, dar realizăm mai puţine. Am învăţat să ne grăbim dar nu şi să aşteptăm, avem venituri mai mari dar morală mai puţină, avem mai multe alimente dar linişte mai puţină, am construit mai multe calculatoare pentru a deţine mai multe informaţii şi a produce mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm mai puţin; am devenit mult mai interesaţi de cantitate şi nu de calitate.Acestea sunt vremurile fast-food-urilor şi ale digestiei lente; bărbaţii sunt înalţi dar au caractere mici; ne interesează profiturile rapide şi relaţiile superficiale. Acestea sunt vremurile păcii mondiale în care există războaie interne; avem mai mult timp liber, dar mai puţină distracţie, avem mai multe tipuri de alimente, dar mai puţină hrană.Acestea sunt zilele în care avem câte două salarii, dar avem mai multe divorţuri, avem case mai frumoase, dar cămine destrămate. Acestea sunt zilele excursiilor rapide, a scutecelor de unică folosinţă, a aruncării la gunoi a moralităţii, a pierderii nopţilor, a trupurilor supraponderale şi ale medicamentelor bune la toate, de la bucurie la linişte dar si care ucid.Există momente când oferim mai mult spectacol dar nu avem nimic în depozite, există un timp în care tehnologia ţi-a adus această scrisoare şi un timp în care poţi alege fie pentru a face diferenţa, fie pentru a atinge tasta ….“delete”

 Dan Ioan Popp: ”Paradoxul Roman la ...români. Pe de o parte se afirmă că locuitorii din bazinul carpatic se considerau în evul mediu urmași ai ...romanilor , numindu-se "rumâni" organizați în "romanii", dar pe de altă parte au refuzat peste 600 de ani autoritatea bisericii papale de la Roma , chiar după anul 1700 când catolicii (papa) au făcut compromisul acceptării bisericii rutene și române de rit ortodox să se ...unească cu Roma, numite de atunci greco-catolice. Azi românii , cu un lexic de peste 70% latin ,se mândresc cu sângele Roman chiar în imnul național ,dar se distanțează categoric de biserica (latină) catolică de la Roma....Este acesta un paradox ?Statul medieval occidental avea la bază feuda agricolă și avea trei clase sociale : cavalerii, prelații și lucrătorii. Prin încreștinarea Ungariei ( catolicizarea regelui Istvan - Ștefan la anul 1000 ) regatul a primit misiune apostolică, adică sarcina de a încreștina sub autoritatea Papei de la Roma toate popoarele din regat și de la estul regatului Ungariei , ocazie cu care regii (proveniți din familii occidentale regale catolice) anexau teritorii pas cu pas , inclusiv Transilvania, Banatul și Cumania ( ce peste 100 de ani includea teritoriile Valahiei și Moldovei timpurii-adică încă nestatale) . Misiunea apostolică dată în mod repetat de Papa de la Roma , a determinat un accent exagerat după 1300 pe apartenența la biserica catolică a tuturor locuitorilor regatului maghiar , astfel încât organizarea socială a fost făcută tot în 3 clase, dar în Ungaria regală ele au fost numite ... națiuni (catolice) : maghiari, secui si sași. Românii rămași ortodocși (considerati schismatici adică necatolici - dar nici (!!) de rit ortodox greco-bizantin ...deoarece până mult după 1400 nu aparțineau de Patriarhia imperială de la Constantinopol) au fost astfel excluși din societatea medievală maghiară, deposedați de bunurile proprii urmare a lipsei de documente oficiale (primatul înscrisului) de proprietate asupra terenurilor și pădurilor , fără a avea ulterior acces la educație (organizată doar !! de biserica catolică) și fără a participa serios la economia orășenească/burguri , devenind izolați și tolerați (!) de noua administrația catolică maghiară alterior calvină, până după 1700, când austriecii au preluat Transilvania de la otomni și au inițiat înființarea Bisericii Unite cu Roma (greco-catolică) pentru lărgirea bazei catolice însoțită de acordarea de drepturi (proaspăt acceptați de Vatican) ortodocșilor români si ruteni , care a determinat apariția târzie intelectualilor români și a Școlii Ardelene...Oare poporul ar fi fost mai câștigat (educat , nu mistic !) dacă biserica din Transilvania ar fi fost de la început de rit latin și nu ...slavon (limba de citire a liturghiei fiind esențială pentru temeiul credinței creștine, o religie scrisă nu ... orală) ?Mai jos se văd episcopiile greco-catolice din Regatul Ungariei în anii 1900....Dacă amintesc aspirația către occidentalizare de aproape 175 de ani și bucuria intrării în clubul occidental al Uniunii Europene de 15 ani, în contrast cu fobia de "ursul" de la răsărit declarat ca ortodoxul care a înființat a treia Romă ,pozitia "crăcănată" între Occidentul romanizat și Orientul orotoxo-slavizat pare cel puțin obositoare, deci istovitoare.PS. Comentariile la această postare mă determină să listez Cine și Când din Europa s-a încreștinat...Puțină comparație cu alții poate genera o imagine mai obiectivă despre noi înșine, în spațiul creștin (european...)Încreștinarea noastră a fost mai târzie și nu "ca la carte" făcută, în comparație cu alte popoare europene : (explicații mai jos, pe teritoriile țărilor actuale. Grecia: Secolul 1 Biserica Ortodoxă greacă provine din bisericile pe care apostolii le-au fondat în Balcani și Orientul Mijlociu în primul secol .Armenia: 301-314 Regele Tiridat IV a făcut creștinismul religie de stat , care nu era o religie nouă în Armenia, deoarece aceasta pătrunsese în țară cu cel puytin un secol înainte.Albania: 325 Creștinismul a fost stabilit pe teritoriul Albaniei; în secolul 12 misionarii bizantini sunt prezenți, iar în sec. 13 Franciscanii.Georgia: 337 Conducatorul Kartli al Iberiei se convertește la creștinism; biserica Georgiana devine autocefală ,traduce biblia în sec V , întrucât au dezvoltat un alfabet georgian special pentru acest scop.Scoția: 401...Creștinismul a fost introdus în Scoția de sud fiind extinsă de misionarii din Irlanda fiind asociată cu St. Ninian, St. Kentigern și St. Columba .Franța: 496 Remigius se botează ca Clovis I, el fiind considerat fondator al Franței și protector al papalității.Spania: 587 Regele vizigot Reccared , pe actualul teritoriu al Spaniei ,abandonează arianismul în favoarea Ortodoxiei.Anglia: 601 Augustin din Canterbury îl converteşte pe Sfântul Rege Ethelbert din Kent şi înfiinţează scaunul episcopal din Canterbury.Croația: 601...899 Împăratul Bizantin Constantin Porphrogenitus afirmă că în vremea împăratului Heraclius ,care i-a condus și pe croați , acesta a adus episcopi și preoți de la Roma ca să boteze pe croați și mai ales pe conducatorii lor Porga, Porin, Vojnomir, Višeslava, Borna, Ljudevit , Posavski și alții.Italia de nord: 650 Înfrângerea finală a arianismului prin convertirea lombarzilor din nordul Italiei la creştinismul ortodox.Tara Galilor: 768 Biserica Țării Galilor adoptă Pascalia ortodoxă, după învățătura lui Elbodug.Germania de nord: 772 Carol cel Mare își începe campaniile împotriva Frizilor și Saxonilor; Saxonia e cucerită și convertită la creștinism.Danemarca : 826 Sfântul Ansgar ajunge în Danemarca şi își începe propovaduirea; Regele Harald Klak al Danemarcei se converteşte la creştinism.Cehia: 862 Ratislav al Moraviei se converteşte la creştinism.Bulgaria: 865 Este convertită Bulgaria aflată sub Hanul Boris I la creştinismul ortodox.Portugalia: 868 A fost anul in care crestinismul a asigurat liantul cultural si religios necesar recuceririi orasului Porto de la mauri de catre Vimara Peres, fondatorul primului tinut independent si a nasterii natiunii portugheze.Serbia: 870 Convertirea sârbilor.Franta de nord :912 Normanzii devin creştini; Nicolae I Misticul devine Patriarh de Constantinopol (901-907, 912-925).Germania centrala: 948 Sfântul Împărat Roman Otto I cel Mare fondează eparhiile misionare din Brandenburg, Havelburg, Ribe, Aarhus şi Schleswig.Danemarca :962 Danemarca devine o naţiune creştină prin botezul Regelui Harald Blaatand ("Dinte Albastru").Polonia: 966 Mieszko I primul conducator al Poloniei este botezat si prin aceasta intreaga Polonie se considera convertita la crestinism.Rusia, Ucraina: 988 Botezul Ruşilor începe cu convertirea Sfântului Vladimir al Kievului, care este botezat la Chersones, locul de naştere al Bisericilor Ortodoxe rusă şi ucraineană; Vladimir se căsătoreşte cu Ana, sora împăratului bizantin Vasile al II-lea.Norvegia: 995 Sfântul Olaf al Norvegiei proclamă Norvegia regat creştin; moaştele Sfântului Cuthbert sunt mutate, împreună cu obştea, la Durham.Islanda: 1000 Creştinarea Groenlandei şi Islandei.Ungaria: 1000-1 Vajk, fiul lui Geza ,este botezat su incoronat rege al Ungariei asumându-și misiunea apostolica de a increștina toata Ungaria si teritoriile de la estul ei.Suedia: 1008 Convertirea Suediei.Macedonia: 1019 Ortodoxia bizantină a avut o lunga istorie în Macedonia , fiind religia majoritară in evul mediu. În 1019 Arhiepiscopia de Ohrid a fost stabilită.Finlanda: 1171...1323 Convertirea la creștinism in Finlanda a fost o lupta continua intre influenta catolică de la Roma și ortodoxă de la Moscova.Bosnia: 1252 Creștinii au fost prezenti înainte de aceasta data. Deoarece Papa Innocent IV a decis sa pună episcopia Bosnei sub jurisdictie Ungară , creștinii bosniaci au decis să se rupă de biserica Romei , au devenit independenti si au îmbrățișat orientarea Bogomila socotită eretică atât de catolici cât si de bizantini.România: 901...1399 Introducerea liturghiei slave la români datează din perioada secolelor al X-lea - al XII-lea, dar in sec XIV ortodoxismul românesc a căpătat o factură aparte, preluând motive atât ale catolicismului, cât şi, mai cu seamă, ale ortodoxiei constantinopolitane sub rit slavon pana dupa jumatatea secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, va fi capabilă să păstreze, destul de puternic, unele obiceiuri şi tradiţii păgâne, într-un sincretism specific.

 Emil Cioran: „Nu explici un paradox, precum nu explici un strănutat. De altfel, nu-i paradoxul un strănutat al spiritului?”

Gaius Plinius Caecilius Secundus: ””Ce este atât de limitat, atât de scurt, ca viaţa cea mai lungă a omului?

 Gilbert Cesbron: „Paradoxurile se ofilesc repede. Îmbătrânind, ele devin prejudecăţi, păreri preconcepute.”

Lozincă a Revoluţiei franceze: „Fiţi realişti, cereţi imposibilul!”

Magna Dacia: ”Mediul haotic în care trăim, este o provocare pentru fiecare dintre noi, și totuși tocmai în aceasta perioadă de haos apar oportunităţi noi. Cele mai bune soluţii iau naştere şi se dezvoltă în haos. Haosul este în fond o nouă șansă! În haos se naște posibilitatea apariţiei unor personalităţi extraordinare, capete noi, luminate și șansa unei noi perspective, unui drum nou!Dacă mergem pe acelaşi drum, vom ajunge tot acolo. Dacă vrem să ajungem altundeva, mergem pe alt drum şi nu ne vom mai repeta greşelile!

 Marcel Proust: „Paradoxurile de astăzi sunt prejudecăţile de mâine.” 

Mircea Eliade: „Paradoxul – afară de cazul când e o anticipare, o întrecere a conştiinţei contemporane – e falsă originalitate. E dovada dezechilibrului forţelor, a confuziei valorilor.” 

Mirel Surugiu Rotaru: Trăiesc românii sacrul paradox/ De-a pedepsi ce cântă totodată.

Monica Abuzaid: ”Paradoxul prezentului: sa fii sclav intr-o lume libera, cu voia ta.

 Montaigne: „Plângem şi râdem de acelaşi lucru. 

Silvia Uscov: ”Când protestează AUR, e atentat la democrație. Când protestează USR, e democrație. Când face live-uri Dna Sosoaca, e un senator care face Parlamentul de rusine. Când face filmulețe pe TikTok dl Danilet, e un judecator care face Justiția mândra. Când romanii vor RoExit, sunt extremiști, rusofili. Când britanicii au vrut Brexit, erau suverani occidentali. Cand curțile constituționale din state ca Franta sau Germania dau o decizie contra sistemului, nu se cere desființarea lor pe motiv ca si acești judecători sunt numiți politic. Când CCR da o decizie contra sistemului, CCR trebuie desființată pentru ca judecătorii sunt numiți politic.Aceleași situații, doua perspective, in funcție de agenda politica si pentru manipularea maselor.

 Simone Weil: „Cel mai teribil paradox al libertăţii creştine este că a fi ales de Dumnezeu înseamnă a fi părăsit de el.”

 Valeriu Butulescu: ”Paradoxul democraţiei. Prin alegeri libere, oameni fără demnitate devin demnitari.