Bunul-simț

 

A.P.Cehov: ”O educaţie bună nu te împiedică să verşi sosul pe faţa de masă, dar te opreşte să observi greşeala dacă o face altul.

Adrian Popescu: ” 𝙈𝙤𝙖𝙧𝙩𝙚𝙖 𝘿𝙤𝙢𝙣𝙪𝙡𝙪𝙞 𝘽𝙪𝙣 𝙎𝙞𝙢𝙩̦ „𝕋𝕠𝕥𝕦𝕝 𝕤𝕖 𝕡𝕣ă𝕓𝕦ș𝕖ș𝕥𝕖 î𝕟 𝕛𝕦𝕣𝕦𝕝 𝕟𝕠𝕤𝕥𝕣𝕦 𝕡𝕖𝕟𝕥𝕣𝕦 𝕔ă 𝕒 𝕗𝕠𝕤𝕥 𝕔𝕠𝕟𝕤𝕥𝕣𝕦𝕚𝕥 𝕡𝕖 𝕟𝕖𝕒𝕕𝕖𝕧ă𝕣, 𝕡𝕖 𝕓𝕦𝕟ă𝕧𝕠𝕚𝕟ță 𝕡𝕣𝕠𝕤𝕥𝕖𝕒𝕤𝕔ă, 𝕡𝕖 𝕡𝕠𝕝𝕚𝕥𝕖ț𝕖 𝕫𝕒𝕕𝕒𝕣𝕟𝕚𝕔ă, 𝕡𝕖 𝕡𝕣𝕚𝕟𝕔𝕚𝕡𝕚𝕚 𝕗ă𝕣ă 𝕧𝕝𝕒𝕘ă.” (𝔼𝕞𝕚𝕝 ℂ𝕚𝕠𝕣𝕒𝕟) Există momente în care tăcerea devine complice, iar bunăvoința – vinovată. Ne-am obișnuit cu degradarea lentă a valorilor, cu dispariția lucidității, cu înmormântarea decenței în aplauze pentru vulgar. Într-o societate în care totul se negociază, Bunul Simț a devenit neprofitabil. N-a murit deodată. A fost împins spre ieșire, marginalizat, ridiculizat și, în cele din urmă, uitat.Această pagină nu este un omagiu. E un proces verbal întocmit în fața propriei noastre demisii.Fiecare paragraf este un diagnostic. Fiecare rând, o oglindă.Poți râde. Poți ofta. Dar dacă simți un fior de jenă, înseamnă că nu e totul pierdut. 𝙈𝙤𝙖𝙧𝙩𝙚𝙖 𝘿𝙤𝙢𝙣𝙪𝙡𝙪𝙞 𝘽𝙪𝙣 𝙎𝙞𝙢𝙩̦ – 𝙞̂𝙣 𝙨𝙩𝙞𝙡 𝙘𝙞𝙤𝙧𝙖𝙣𝙞𝙖𝙣. A murit. Nici nu știu dacă merită lacrimi. Domnul Bun Simț n-a fost ucis. A fost abandonat — ceea ce e infinit mai grav. A fost cândva o regulă nescrisă, o pudoare firească în fața prostiei și a excesului. Acum, e o glumă proastă. O nostalgie de pensionar. O relicvă de muzeu moral.Nu l-au plâns filozofii – pentru că l-au părăsit de mult –,nici poporul – căci l-a trădat cu fiecare glumă vulgară și fiecare like pe nimic.L-au uitat toți. L-au înlocuit cu „opinii”. Cu „autenticitate”. Cu „fii tu însuți” – adică fii orice, chiar și ridicol, dar cu tupeu.> „𝕊𝕦𝕟𝕥𝕖𝕞 𝕡𝕚𝕖𝕣𝕕𝕦ț𝕚 𝕟𝕦 𝕕𝕚𝕟 𝕝𝕚𝕡𝕤ă 𝕕𝕖 𝕤𝕠𝕝𝕦ț𝕚𝕚, 𝕔𝕚 𝕕𝕚𝕟 𝕡𝕣𝕖𝕒 𝕞𝕦𝕝𝕥ă 𝕝𝕚𝕓𝕖𝕣𝕥𝕒𝕥𝕖 𝕡𝕣𝕠𝕤𝕥 î𝕟ț𝕖𝕝𝕖𝕒𝕤ă.” Bunul Simț a murit de rușine. A tăcut prea mult.S-a sufocat într-o lume în care fiecare impostor are dreptul să vocifereze. A fost jignit de oameni fără vocabular, contestat de idioți cu diplomă, batjocorit de agramați cu microfon.Nu i-au făcut înmormântare. Nici nu era nevoie.S-a scufundat în uitare, exact cum dispare ultima fărâmă de lumină într-un ochi orb. A trăit decent. A murit absurd.A fost înlocuit de stridență, de furie și de glorie de carton.> „ℂ𝕖 𝕟𝕖-𝕒 𝕡𝕚𝕖𝕣𝕕𝕦𝕥 𝕟-𝕒 𝕗𝕠𝕤𝕥 𝕡ă𝕔𝕒𝕥𝕦𝕝, 𝕔𝕚 𝕖𝕩𝕔𝕖𝕤𝕦𝕝 𝕕𝕖 𝕠𝕡𝕚𝕟𝕚𝕖.” Rămâne un gust amar.Nu pentru că s-a stins — ci pentru că n-a fost apărat de nimeni.Pentru că ne-am acomodat fără el. Mai ușor. Mai liber. Mai gălăgios.Poate o să ne viziteze în vis, ca o rușine tăcută. Poate o să-l regretăm târziu, când totul va fi deja haos cu acte în regulă. Sau poate nu. Poate ne vom adapta complet și vom râde și de rușine, și de conștiință. Și atunci, Bunul Simț nu va mai fi o pierdere. Va fi un lux arhaic, ca liniștea sau adevărul. 𝙉𝙤𝙩𝙖̆ 𝙙𝙚 𝙛𝙞𝙣𝙖𝙡:Domnul Bun Simț nu a murit pentru că n-a fost apărat. A murit pentru că n-a mai fost dorit. Nici depărinți, nici de copii, nici de cei care se bat cu pumnul în piept că „știu mai bine”.Nu există parastas pentru el, nici zi de comemorare. Pentru că, în esență, moartea lui nu doare. Deranjează doar.Nu se va întoarce cu forța. Nu va urla, nu va da în judecată, nu va face vloguri cu lacrimi false.Dar te va părăsi fără să te anunțe dacă alegi confortul ipocriziei în locul incomodului adevăr.Și acum, la final de text și început de luciditate, întrebarea e simplă:Tu când l-ai văzut ultima dată pe Domnul Bun Simț? Și, mai ales...Ai încercat să-l oprești să plece?> „𝕊ă 𝕟𝕦 𝕗𝕚𝕚 𝕕𝕖𝕔â𝕥 𝕝𝕦𝕔𝕚𝕕 — 𝕚𝕒𝕥ă 𝕦𝕟 𝕡𝕣𝕚𝕧𝕚𝕝𝕖𝕘𝕚𝕦 𝕤𝕥𝕖𝕣𝕚𝕝, 𝕠 𝕧𝕚𝕔𝕥𝕠𝕣𝕚𝕖 𝕗ă𝕣ă 𝕤𝕡𝕝𝕖𝕟𝕕𝕠𝕒𝕣𝕖.” — 𝔼𝕞𝕚𝕝 ℂ𝕚𝕠𝕣𝕒𝕟, 𝕃𝕒𝕔𝕣𝕚𝕞𝕚 ș𝕚 𝕤𝕗𝕚𝕟ț𝕚

Adrian Rugina: "Sa ne obisnuim ca trebuie luata atitudine? A te obisnui sa fii calcat in picioare e usor. Ba chiar poti sa ai impresia ca duci o viata buna, amagindu-te pana cand mizeria te loveste iar si iar si nu mai poti s-o ignori. A impune bunul simt, e mult mai greu. Dar trebuie!"

Anonim: ”Bunul simt nu se demodeaza niciodata *** Cum ar trebui să se comporte un om educat Educația nu se reflectă doar în diplome sau cunoștințe academice, ci mai ales în comportamentul de zi cu zi. Un om educat își arată valoarea prin respectul pentru ceilalți, prin atitudinea echilibrată și prin dorința de a contribui la o societate mai bună. Iată câteva trăsături esențiale care definesc comportamentul unei persoane educate:1. Respect pentru ceilalțiUn om educat tratează fiecare persoană cu respect, indiferent de vârstă, statut social sau opinii. El ascultă cu răbdare și răspunde fără a ridica tonul, chiar și atunci când nu este de acord. Respectul începe cu empatia și dorința de a înțelege perspectivele altora.2. Manierați și politicoșiUn comportament educat înseamnă să folosești expresii precum „te rog”, „mulțumesc” și „îmi pare rău” atunci când este cazul. Manierați nu doar în gesturi, dar și în cuvinte, un om educat evită limbajul vulgar și agresiv.3. Răbdare și toleranță. Educația presupune răbdare în relațiile cu ceilalți și toleranță față de diferențele de opinie, cultură sau stil de viață. O persoană educată nu judecă rapid și oferă spațiu fiecăruia să fie cine este.4. Onestitate și integritateUn om educat este sincer, nu doar în cuvinte, ci și în fapte. Integritatea înseamnă să rămâi fidel valorilor tale și să îți respecți promisiunile. O astfel de persoană inspiră încredere și respect.5. Modestie și dorința de a învățaO persoană cu adevărat educată nu se laudă cu realizările sale și înțelege că mereu este loc de mai bine. Modestia este semnul unui suflet mare, iar dorința de a învăța arată o minte deschisă.6. Grijă față de mediu și comunitate. Educația se vede și în felul în care o persoană se raportează la lume. Grija pentru natură, pentru cei mai puțin norocoși sau pentru curățenia din jurul nostru sunt gesturi care demonstrează responsabilitate socială.ConcluzieUn om educat nu este doar un individ cu multe cunoștințe, ci unul care știe să aplice aceste cunoștințe în viața de zi cu zi, aducând valoare celor din jur. Comportamentul său reflectă bunătate, respect și o dorință constantă de a face lumea un loc mai anonim: Educația nu este un privilegiu, ci o responsabilitate pe care fiecare dintre noi ar trebui să o asumăm cu demnitate.

Benjamin Franklin: „De bun simț toată lumea are nevoie. Puțini îl au și totuși fiecare crede că îl are.”

Camelia Căpușan: ”Contrariul prostiei nu este inteligența, ci bunul simț. Bunul simț e un cumul de virtuți morale ca: echitatea, măsura si autocontrolul. Îmi place aceasta afirmație. De aceea nu cred zicerea: "Un om inteligent nu poate fi rău". Un om inteligent poate fi rău (vezi Hitler, Stalin, dr Mengele, etc). Prefer bunul simț și smerenia, inteligenței. Pentru că știu că oamenii cu bun simț au un înalt nivel de inteligență emoțională… Ce credeti?”

Charles Dickens: ”În lumea mică în care îşi duc existenţa copiii, indiferent cine i-ar creşte, nimic nu este observat şi simţit mai bine ca nedreptatea.

Dalai Lama: ”Fiti amabili ori de cate ori este posibil. Intotdeauna e posibil

Dionisie din Siracuza: ”E de bun simt ca în timp ce visam la lucruri mari sa avem grija de lucrurile mici.

Emil Cioran: ”Pentru nebun, oricine și orice e bun de țap ispășitor, descumpănirile și le rezolvă dând vina pe alții, oameni sau obiecte: delirul îi dă sufletului putința să se gospodărească prin extindere. Noi, zdraveni la minte, siliți să procedăm cu discernământ, ne repliem asupra înfrângerilor noastre, ne agățăm de ele, din neputința de a găsi în afara noastră cauzele lor și sursele ce le alimentează: bunul-simț ne obligă la o economie închisă, la o autarhie a eșecului.

Erasmus din Rotterdam: ”Când #aurul vorbește, #bunul simț se micește.

Evola: ”Viața trebuie să fie voința condusă de bunul-simț. (1898 - 11 iunie 1974)

Fred Astaire: ”Cel mai greu le este copiilor astazi sa invete bunele manière fara sa le vada puse in practica.

George Petrovai: ”Raportul dintre calitate și cantitate este în inseparabilă legătură cu bunul simț *** ”Simptomul cel mai evident al degenerării rasei umane este acela că în lume nu se mai tipăresc manuale de decenţă şi bun simţ, aşa că tiparului îi este tot mai ruşine de ceea ce-i silit să facă;

Goethe: "Bunul simt este geniul umanitatii

Gustavo Cerati: "Dacă cineva îți recomandă o melodie, trebuie neapărat să o asculți, pentru că acel cineva împarte cu tine un strop din fericirea lui."-

Ionel Marian: ”Societatea se „zbate” într-o continuă imoralitate. Nu putem fugi de noi înşine şi de timp.Instabilitatea este provocată de răutatea unor „personaje” certate cu legea, cu bunul simţ,cu omenia.Bunul simţ deşi… un bun comun, a intrat în derivă.  Dacă nu luăm atitudine corectă, de nu ne ţinem unii de alţii întru dragoste,se adânceşte şi mai mult criza acestuia.

Nicolae Iorga: ”Daca un lucru nu-ti place, sa nu crezi ca l-ai putea face mai bine. Si de aceea fii cuviincios cand vorbesti de dansul.

Nicolas Chamfort: ”Nicio lege nu impune bunul-simț, dar persoanele oneste și-o emit singure și o respectă.

Oxana Mira: ”Intre un orasean de la tara si un taran de la oras nu exista diferente la capitolul bun simt.”

Păstorel Teodoreanu: ”1. Când inviți pe cineva la masă, nu-i faci un serviciu. De aceea, trebuie să-i dai tot timpul impresia că te simți onorat că a primit să petreacă un ceas sau două sub acoperișul dumitale. Expresia: a face cinste (a plăti) e grosolănie. Cinste îți face acel care acceptă. 2. Nu te așeza niciodată la masă inainte ca doamna gazdă să fi luat loc. Până atunci așteaptă în dreptul locului care ți-a fost indicat. Dacă nu ți-a indicat locul, informează-te. 3. Când te așezi, așeazăți scaunul în așa fel încât, răzimându-te de spetează, bustul să-ți rămâie perfect vertical. E oribil la vedere domnul care se află pe marginea scaunului. Doamna în această poziție e de neconceput.4. Tine-ti coatele lipite. Cand esti la masa, ca si cand esti calare, numai asa trebuie sa le tii. Pentru a tine darlogii, furculita si cutitul, miscarile antebratului sunt suficiente. Daca toti convivii ar tine coatele pe masa lasand la o parte latura estetica, pentru banchete ar trebui construite mese kilometrice, cu microfoane si haut-parleur.5. Du mancarea la gura, nu gura la mancare. Patrupedele se apleaca la nutret, e drept, dar n-au ce face 6. Nu sorbi supa, chiar daca te-ai familiarizat cu zgomotul si nu-l mai auzi. Daca nu poti manca prea fierbinte, asteapta putin. Asteptand insa, nu-ti trece vremea sufland in farfurie sau vanturand lichidul cu lingura: fa conversatie. 7. Daca cineva iti pune intrebari cand esti cu gura plina, fa-l sa astepte 8. Nu duce paharul la gura inainte de a te fi sters (servetelul nu-i un ornament) si cu atat mai putin daca n-ai terminat mestecarea. Urmele de alimente pe pahar sunt dezgustatoare.9. Nu introduce cutitul in peste (afara de cazul ca ti s-a pus tacam special), nici in tocatura. In ambele cazuri furculita si o bucatica de paine sunt suficiente.10. Nu taia coaja oului cu cutitul. Urmele lasate strica apetitul celorlalti. Serveste-te de lingurita cu care ai sa mananci oul. 11. In nicio imprejurare si sub niciun motiv nu baga cutitul in gura: e fioros! Branza, dupa ce o tai, o asezi pe paine si-o duci la gura (cearca numai, si sa vezi daca nu poti). 12. In afara de paine, crenvursti, sparanghel, prune, ridichi de luna si inca vreo cateva alimente care se bucura de privilegii, nu manca nimic cu mana. A decupa o pasare sau a curati un fruct se invata intr-o singura sedinta (in cateva luni de dresaj invata o maimuta de specie inferioara). 13. Daca sticla de vin e pe masa, ai grija ca paharul vecinei din stanga sa fie intotdeauna plin. Daca cea din dreapta sta alaturi de un mojic, trebuia sa ai grija si de ea. 14. Daca esti servit inaintea persoanei despre care crezi ca ar fi trebuit servita inainte, nu interveni in ordinea stabilita sau dezordinea practicata, complicand serviciu. Asta nu te priveste. E treaba amfitrionilor. 15. Imediat ce amfitrioana s-a pregatit sa paraseasca masa, ridica-te, avand grija sa faci loc vecinei. 16. Daca nu esti foarte intim intr-o casa, nu cere voie sa fumezi imediat ce s-a terminat masa, Daca altii mai in varsta nu si-au aprins tigarile, rabda! 17. Nu cere untdelemn cand se serveste unt topit, si nici unt topit cand se serveste untdelemn. Poate ca lipseste.18. Daca nu poti rezista nevoii de a te scobi in dinti, nu-ti fa paravan din mana: e ostentativ si inelegant.19. Cand ti se ofera ceai, pune intai lingurita pe farfurie si pe urma du ceasca la gura.20. E bine sa multumesti gazdei la plecare pentru clipele pe care le-ai petrecut in casa ei, dar nu spune cum te scoli de la masa: merci! Nu-i chic.21. Comporta-te, cand esti singur la masa, ca si cum ai fi la un dineu de gala.

Ralph Waldo Emerson: ”Bunele maniere constau în sacrificii mici.

Remus Raclau: ”Nu am găsit nicăieri o definiţie scurtă şi atotcuprinzătoare a bunului simţ, ci doar cugetări despre acesta. Şi asta, probabil, pentru că bunul simţ pare un concept filozofic prea vast şi complex pentru a putea fi enunţat în mod clar şi concis. Vina aparţine în întregime celor care se ocupă cu studiul limbii române, pentru că nu au ieşit în fața naţiunii spre a ne edifica asupra înţelesului ce rezultă din asocierea celor două cuvinte şi cum trebuie să le punem în practică. Am pus această întrebare în spaţiul virtual românesc şi ajutat de prietenii din diverse grupări de pe internet, am recoltat o serie întreagă de răspunsuri, din care le-am selectat pe cele care mi s-a părut că au reuşit să comprime cât mai mult înţeles în cât mai puţine cuvinte. Bunul Simţ înseamnă rațiune, Bunul Simţ înseamnă compasiune, Bunul Simţ înseamnă bună înţelegere, Bunul Simţ înseamnă altruism, Bunul Simţ înseamnă armonie, Bunul Simţ înseamnă grijă pentru viitor, prin acţiune în prezent. Bunul Simţ înseamnă conștiință, acea parte a memoriei care păstrează înregistrările faptelor noastre, fie ele bune sau rele. La încălcarea unei reguli de bun simţ, faci pe cineva să sufere, îl jigneşti, îl deranjezi, îi creezi o stare de disconfort. De-a lungul evoluţiei sale, societatea umană a stabilit o serie de reguli absolut necesare pentru o bună convieţuire între membrii săi. Aceste reguli au fost şi sunt modificate şi adaptate periodic în funcţie de stadiul de evoluţie al societăţii. Regulile de convieţuire pot fi de diverse tipuri: de la cele scrise, adunate în legi, regulamente şi coduri, până la cele transmise oral din generaţie în generaţie, reprezentate de tradiţiile şi obiceiurile locului (sau “ale pământului”). „Bunul Simţ s-ar putea defini ca fiind atitudinea de a respecta regulile de convieţuire, gândite pe principiul: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!”. „Bunul Simţ ne cere ca în orice situaţie să ne comportăm cu respect, față de noi înşine, față de toţi cei din jur, față de natură şi de mediu, față de tot ceea ce înseamnă viaţă şi suport al vieţii”. „Bunul Simţ este o măsură a bunei creşteri, a bunei cuviinţe, a respectului pentru cei din jur. Acest lucru depinde de educaţia primită în familie şi este o moştenire de la cei care te-au conceput”.„Bunul Simţ constă în nişte norme în conformitate cu care acţionezi; acestea depind de “background-ul” social din care provii”. Prima definiţie a lui Descartes – ”puterea de a judeca bine şi de a distinge adevãrul de fals, care este tocmai ceea ce se numeşte bunul-simţ sau raţiunea, este în mod natural egalã la toţi oamenii”. „Bunul Simţ este o sintezã de aspiraţii ce implicã în sine o întreagã filosofie de viaţă care îmbinã dimensiunea cunoaşterii cu cea eticã, cerând şi promovând un cumul de virtuţi morale precum înţelepciunea, onestitatea, echitatea, compasiunea etc. Bunul-simţ amendează întotdeauna aberaţiile inteligenţei precum infatuarea, vanitatea, egocentrismul, autosuficienţa sau intoleranța, oferind bunului-simţ o valoare moralã”.„Se vorbeşte de Bunul Simţ tradiţional, de cuviinţă şi respectul omului simplu fațã de obiceiuri şi tradiţii, criteriile de evaluare reducându-se numai la evidenţierea calităţilor, fãrã a pomeni nimic, însă, despre defecte”.„Bunul Simţ reprezintă un etalon al valorilor şi implicit, al criteriilor de apreciere în toate domeniile vieţii sociale ale unei ţări”. „Bunul Simţ reprezintă capacitatea omului, bazată pe experienţa cotidiană, de a judeca şi de a aprecia just oamenii, lucrurile şi evenimentele”. „Prin Bunul Simţ noi înţelegem educaţie-respect-politeţe, deci Bunul Simţ nu se poate reduce doar la respect”. „Bunul Simț înseamnă să ne trăim frumos viața, fără ca prin asta să o facem urâtă pe a altuia!”. „Bunul Simţ este armonizarea gusturilor, adică ceea ce este bun pentru fiecare parte şi pentru sistem, în ansamblu. Pentru ca ceva să fie de bun simţ trebuie să fie bun atât pentru mine, cât și pentru tine şi întreaga comunitate.” Alexandru Paleologu spunea că „Bunul Simţ este contrariul prostiei, mai mult chiar decât inteligenţa”. Avem tendinţa să complicăm atât de mult lucrurile simple, încât reușim să le facem să-şi piardă sensul. Putem să afirmăm că un om are Bun Simţ printr-o înşiruire imensă de cuvinte: Iubeşte sincer, se oferă total, se comportă cu demnitate şi e demn de încredere, e cinstit, e sincer, e modest, e onest, e integru moral, e corect, se ţine de cuvânt, se poartă Omeneşte, onorează promisiunea, e plin de consideraţie, e intact sufleteşte, are ţinută Nobilă, e incoruptibil, e conştiincios, repară greşelile făcute, e punctual, e justiţiar, e veridic, e fidel, are stimă, e onorabil, e statornic, e devotat, e loial, e neprihănit, e cuminte, e mândru, e pur, dăruieşte din Suflet, e folositor, e nevinovat, știe să aprecieze, învaţă permanent, e binevoitor, e milos, e amabil, face bine tot timpul, e cuviincios, respectă Legile, respectă totul și pe toată lumea, e agreabil, e apropiat de semeni, e îngăduitor, e cumsecade, e blând, etc…„Bunul Simţ reprezintă eternul mod de a se manifesta frumos a Omului”. „Bunul Simţ este o formă frumoasă de manifestare a lui DUMNEZEU, prin Oameni, sau forma frumoasă de manifestare a Omului, faţă de DUMNEZEU”. „Cine are Bun Simţ înţelege oamenii, îi iubeşte şi îi ajută, întrucât aceştia sunt făcuţi după Chipul şi Asemănarea lui Dumnezeu!”. „Bunul Simţ este o atitudine, o manifestare a calităţilor individuale, măsura culturii şi implicit gradul de civilizaţie”. Bunul Simţ=Bun Simţ=Simț Bun=Să Simţi Bine=Să Simţi Natural. Bine în sensul de Corect, de Natural, din firea OM-ului. Un OM cu Simţ Bun, ştie din instinct sau mai bine zis Intuieşte cu ajutorul acestui Bun Simţ când şi cum trebuie făcut, când și cum trebuie zis….E posibil ca Bunul Simţ să fie strâns legat de Intuiţie…Bunul Simț = Instinct de conservare = bine faci, bine găseşti = lumea nu conştientizează acţiunile de bun simţ înscrise în matricea individuală a subconştientului = mulţi nu le respectă = mulți dintre cei care le respectă o fac inconştient-involuntar, din instinct de conservare şi de perpetuare a speciei. „Bunul Simţ este acea trăsătură a omului care îi permite armonizarea cu NATURA, cu societatea, cu tot ceea ce îl înconjoară”. „Bunul Simţ, este capacitatea de integrare optimă a fiecărui individ în parte, cu lumea înconjurătoare.” „Bunul Simţ este un Simţ atât de Simplu/Natural /Firesc încât a-l explica înseamnă deja să ne depărtăm de sensul său real, … este ca o esenţă preţioasă şi are o „valenţă” atât de subtilă încât nu se poate identifica cu societate de azi.”

René Descartes: „Bunul simţ este lucrul cel mai repartizat din lume, căci fiecare crede despre sine că este foarte bine dotat.”

Robert G Ingersoll: ”Este de o mie de ori mai bine sa ai bun simt fara educatie decat sa ai educatie fara bun simt.”