IAD/ INFERN

 

·         Abatele Mugnier: „Cred, fireşte, în iad, de vreme ce aşa ne învaţă Biserica. Dar mai şi cred că nu e nimeni într-însul.”

·         Adrian Paunescu: ”Probabil drumul meu va duce-n iad

·         Amy Ama: "Sunt, genul' ăla de persoana, caRe daCa o s-ajunga in IAD o sa-l inebunesc, si pe "dracu"

·         Andreea C. Nisipeanu: ” Nu-mi lua Doamne umbletul până nu-mi iei Sufletul/ Doamne nu sunt vrednică poate de Rai, dar nici în Iad să nu mă dai 

·         Andrey Terente: ”Mai bine să domnești in iad,/ Decât să fii slugă în Rai!

·         Anonim: „Drumul spre infern este pavat de bunele intentii ale oamenilor.” 

·         Arthur Schopenhauer: "Este într-adevăr cea mai mare rătăcire de a voi să prefacem această vale de lacrimi într-un loc de desfătare, precum încearcă așa de mulți. Mult mai puțin greșește cine cu o privire prea posomorâtă vede în lumea aceasta un fel de iad și, prin urmare, se gândește numai cum să-și facă o chilie apărată de flăcări. Nebunul umblă după plăcerile vieții și se vede înșelat; înțeleptul se ferește de rele. Dacă totuși nu izbutește, este cel putin din vina soartei, nu din propria sa nebunie. Dar întrucât izbutește, nu este înșelat, căci relele, de care s-a ferit, sunt foarte reale. Chiar de le-ar fi ocolit prea pe departe și ar fi jertfit mai multe plăceri decât trebuia, totuși în realitate nu a pierdut nimic: căci plăcerile fiind toate himerice, ar fi ridicol de a ne întrista de lipsa lor."

·         Bisanne de Soleil: ”Dacă tot ai ajuns în iad, cel puţin străduieşte-te să fii şef.

·         Bordeianu Virgil: ”Adevaruri Profunde Ignorate ADANC/ ca sa iesi din iad trebuie sa il strabati in intregime...

·         C.S.Lewis: " - Cum ai trimis în iad atâtea suflete?? Bătrânul diavol: - Prin frică!! Cel tânăr:
- Bravo... de ce le era frica... razboi.. foamete..?? Bătrânul: - Nu.. de o boală!! Cel tânăr: ..- nu s-au îmbolnăvit? nu erau pe moarte? nu a existat nici-un leac..? Bătrânul: -.. s-au îmbolnăvit.. au murit.. exista un leac.. Cel tânăr: - Nu înțeleg.. Bătrânul: - Au crezut din greșeală că singurul lucru pe care trebuie să-l păstreze cu tot prețul este - VIAȚA!! Nu s-au îmbrățișat.. nu s-au salutat, s-au departat unul de celalalt! Au renunțat la toate contactele umane... tot ce este uman! Au rămas fără bani... și-au pierdut locul de muncă.. și încă s-au speriat pentru viața lor chiar dacă nu aveau nici măcar pâine. Au crezut tot ce au auzit, au citit ziare, și au crezut orbește tot ce au citit.. Au renunțat la libertate... nu au plecat de acasă... nu au mers... nu s-au dus la rude și prieteni. Lumea s-a transformat într-un mare lagăr de concentrare, cu prizonieri voluntari Au acceptat totul!!! Doar pentru a supraviețui unei alte zile mizerabile... Nu au trăit, au murit în fiecare zi!!!"

·         Cătălin Dan Cârnaru: "Planeta noastră albastră devine cu viteză fantastică un iad... Unii spun că dacă animalele ar avea religie, omul ar fi diavolul lor... Aldoux Huxley se-ntreba retoric : „Poate că lumea asta este infernul altei planete ?”... Eu aș spune că este infernul nostru... este raiul unui pământ prosper, transformat de om în iadul unui pământ pe moarte... Și totul datorită lăcomiei nemăsurate a celor care conduc destinele omenirii, și care au impus, prin puterea banului și a armelor, întregii omeniri, aceiași lăcomie nesimțită. De aceea spunea Mahatma Gandhi că „există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu și pentru lăcomia lui”

·         Charles Bukowski: ”Iadul e cum ti-l faci tu. *** ”Ne creem propriul infern și, apoi, dăm vina pe alții.

·         Circu Diana Elena: "Mintea este rai, mintea este iad, și are capacitatea de a deveni oricare dintre ele. " ***„Dar oamenii încă cred că există undeva, în afara lor. " *** „Raiul și iadul nu sunt sfârșitul vieții, sunt aici și acum. " *** În fiecare clipă ușile se deschid... și într-o secundă poți ajunge din rai în iad, din iad în rai. Dacă cauți în tine, vei descoperi că întotdeauna, toate gândurile tale te creează pe tine și viața ta. „Creează-ți iadul, creează-ți raiul. Creează-ți nefericirea și bucuria, negativul și pozitivul din tine. "

·         Constantin Costel Enescu: "IADUL=loc unde smoala nu se racește niciodată

·         Constantin Dan: "Știu că RAIUL poate mă exclude/ iar IADUL...poate m-ar răbda"

·         Cosmin Moşneagu: "Caz real. Un preot din noua structură religioasă autocefală ucraineană s-a văzut pe sine şi toată parohia sa în iad

·         Cristian Marieta: "Mă-nnebunește ideea de dreptate... de adevăr/ Chiar e absurd la timpul ăsta,/ O himeră!!!(...)/ O mână de femeie răstoarnă multiversuri/ Dereticând năvalnic printre galaxii/ Da... ar trebui să-mi văd de treburi!(...)/ Doar să arunc priviri sumare prin peșteri neumblate.(...)/ Sa sigilez acele uși ascunse/ care-ar putea să scoată la iveală cutii nenumărate ale Pandorei(...)/ Să spulber praful adunat pe stele si luceferi/ Să-mprospătez gradina cu arome de magnolii și liliac/ Să pun alături cioburile sparte/ întregind trofee ale iubirii cu ,,picătura"/ în rafturile golite de timp/ Și câte și mai câte.../ Asta-i femeia doar !/ Ce-mi trebuie filozofie și metafizică?(...)/ Dar.../ Mintea mea e iadul.../ fac din toate o "judecată de apoi"/ nu/ mă pot bucura cu adevărat, total,/ pentru că alunec de la alb la negru,/ mă prinde vârtejul/ și mă aruncă în prăpastie, în haos(...)"

·         Dante Alighieri: "Te iubesc și te voi iubi întotdeauna, iar dacă și după moarte oamenii iubesc, te voi iubi și eu, și mai bine cu tine în iad, decât fără tine în Paradis.” *** "Cele mai intunecate locuri din iad sunt rezervate celor care isi mentin neutralitatea in perioade de criza morala.

·         Dany Stylle: ”Nu-ti vreau rau cat de jos ar fi sa cad .... Daca vreau doar intr.o zi Raiu tau se face Iad

·         Emil Cioran: "Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii. De-abia s-au deschis şi începe drama. Să priveşti fără să înţelegi, acesta-i paradisul. Infernul ar fi deci, locul în care înţelegi, în care înţelegi prea mult...***" Infernul nu cunoaşte bunele maniere.” *** "Suntem cu toţii pe fundul unui iad unde fiece clipă e un miracol."

·         Emil Mihai Cioran: „Suntem cu toții în fundul unui iad, unde fiecare clipă este un miracol.

·         Fiodor Dostoievski: ”Ce este iadul? Susțin că este suferința de a nu putea iubi.”

·         George Colțea: M-am născut în Iad. M-au crescut îngerii!!

·         George Petrovai: ”De-abia când are de-a face cu oamenii, Dumnezeu ştie că infernul este o realitate cutremurătoare;

·         H. de Balzac:  „Iadul nu reprezintă oare chinurile infinite ale durerilor noastre din care putem face opera poetică, întrucât toate durerile sunt atât de deosebite între ele?” 

·         https://www.facebook.com/hashtag/iad

·         I.Stone: „Poate căîn iad omul e nevoit să facăîn veci ce i-a fost mai urât în viaţă.” 

·         J. Cronin: ”Iadul e starea celor care au încetat să spere.

·         Jean Jaques Rousseau: ”Ce nevoie este să căutăm Iadul pe lumea cealaltă? El există încă în viaţa aceasta, în inima celor răi.

·         Jorge Luis Borges: ”Pământul e un rai. #iadul e să nu observi asta.

·         Khalil Gibran:  „Teama de iad este deja un iad."

·         Laura Cristina: Fetele mici de statura sunt mai #rele, pentru ca sunt mai aproape de #iad!

·         Lauriel Ernst: ”Ne învață azi/Să plătim tribut pentru a ajunge în rai/Dar nu e adevărat/Nu există iad" 

·         Leonard Ancuţa: ”Am fost în iad și m-am întors / și nu e mare lucru de zis, și acolo e tot la fel/ ca pe aici, o lume în care nu poți privii oamenii / în ochi, unde durerile sunt aceleași, iar singurătatea e focul/ pe care fiecare îl aprinde în speranța că va fi văzut însă / la fel ca pe aici, nici acolo focurile nu comunică între ele, / dar așa cum spunea bukowski, dacă te duci în iad e bine să te întorci / și să nu vorbești cu nimeni, să nu spui nimic / pentru că lumea te crede nebun. / nu știu cîți din iad vin în lumea noastră și se întorc înapoi / dar am băut odată cu unul și spunea că e pe drumul de întoarcere / că fiecare are iadul lui și de ce ar sta aici, în iadul altora/ cînd, se știe, acasă e cel mai bine, în iadul de acasă / în iadul din viața ta e cel mai bine. / am fost în iad și m-am întors la fel / de beat de suferință de parcă m-aș fi întors de la crîșmă. / că nu te duci la crîșmă să lași durerea acolo, să scapi de iad / cum ai scăpa de un cîine răpciugos care se tot ține după tine, nu / te duci să vezi că iadul e același pentru toți și fiecare îl cară după el / cu un soi de mîndrie biblică, toți spun stai să vezi ce-am pățit eu / și îți arată iadul cum s-ar lăuda fără să-și dea seama că suferințele / sunt aceleași pentru toți. / am fost în iad și m-am întors / cu o floare de foc pentru tine, singura floare care nu se ofilește / și te face să te ofilești în locul ei. de aceea n-am îndrăznit  / să-ți dau floarea asta din iad, pentru că și tu ești tot un fel  / de floare a iadului, mă faci să mă ofilesc fără tine. / am fost în iad și m-am întors / fără prea multe de spus. atîta doar că în iad cerul era atît de sumbru și  / întunecat de suferință încît pentru cîteva clipe am crezut / că m-am întors în timp, în ziua în care ai plecat, / cînd mă uitam de la fereastră cum te pierzi pe alee și / cerul era inflamat cu puroiul singurătății și ploua cu durere din aceea grea / de rămîneau gropi în cer, pe care fără să vreau le respiram,  / le înghesuiam în mine. / am fost în iad și m-am întors / și am crezut că sunt nebun, dar știu că nu are nici o importanță / toate iadurile sunt la fel fără tine. *** ”fiecare dintre noi are iadul lui, se știe, iadul e de la început / în mintea noastră. iadul se construiește nivel cu nivel, etapă cu etapă și pe măsură / ce înaintăm în vîrstă, se transformă. eterna schimbare își pune amprenta și / asupra lui, iadul înaintează în vîrstă odată cu noi. / iadul de acum 25 de ani nu seamănă deloc iadul de acum. Aproape / că-ți vine să spui pușca și cureaua lată, ce mai iad aveam odată. și privești galeș / în memoria ta și zîmbești cînd îți dai seama că durerile de odinioară / sunt un fel de pistol cu apă sfințită pe lîngă suferințele din prezent. / cum spune tranströmer, înmormântările trec tot mai dese / ca indicatoarele pe șosea când te apropii de un oraș. / și amorțeala îți intră în oase ca stațiile radio care acum se aud / din ce în ce mai bine / am scuipat sînge cînd am înghițit un ceas, rotiță cu rotiță, îmi spuneam că așa / o să înghit timpul. acum fumeg, ca un iglu în care se încălzesc zece suflete / la o lumînare din seu de focă. zece suflete și un singur iad, eu tușesc bucățele / de plămîn de zici că limbile ceasului sunt săbii de samurai care mă fac sushi. / are omul suflet, îmi zic, are, că doar așa are un iad. eu am zece suflete / dar parcă trăiesc în iadul călăilor, cu zece suflete aprinse ca jarul sub pietre / să creadă și cerul că strălucirea lor sunt stelele de pe pămînt. / el nu spune ca sartre, iadul sunt ceilalți. el spune călăul devine primejdios / cînd se plictisește. / uite iadul, o femeie a spălat bărbatul. apoi i-a întins cămașa de pe care n-au ieșit / urmele durerii.  / și am mai aflat că nu te poți muta dintr-un iad în altul, ca dintr-o mansardă în alta. / nici ca dintr-un demisol în altul. de fapt iadul e grupa ta sangvină, e ranița ta / o iei în spate și pleci. / uite-mă pe mine, lividul, care și-a colorat unghiile cu ojă neagră / să nu i se vadă cît de mult a săpat cu mîinile goale în sufletele cuprinse / de o magnifică profunzime neagră. / uite iadul. mai întîi luna deasupra pădurii, așezată pe frunze ca o pisică uriașă  / neagră, cu blana strălucitoare. apoi tu, sub pădure, unde lumina coboară prin copaci / pînă în rădăcini, pînă la tine. uite iadul. tu, incapabil să mai vezi, să mai înțelegi cerul.

·         Livia Radu: ”Fericirea din Rai şi nefericirea din Iad ne sunt înfăţişate limpede în Noul Testament.  Cei dinRai (numit şi Împărăţia ce­ru­rilor, bucuria Domnului, casa Tatălui ceresc etc.) aflăm că vor trăi veşnic (Mt. 2 46; Lc. 20, 36) contemplând pe Dumnezeu (Mt. 5, 8); vor avea corpuri cereşti asemenea lui Hristos (Filip. 3, 21); vor fi îmbrăcaţi în haine al­be şi vor fi scrişi în cartea vieţii (Apoc. 2, 5); vor lua parte la os­peţe cu patriarhii (Mt. 7, 11); vor gusta din pomul aflat în mij­locul Raiului (Apoc. 2, 7); nu vor mai fi flămânzi, înseta sau plânge (Apoc. 6, 16-17); vor fi asemeni îngerilor (Mc. 12, 25); vor şedea pe scaune judecând cele do­uă­­spre­­zece seminţii ale Iui Israel (Mt. 19, 28); vor fi înfiaţi de Dum­nezeu (Apoc. 21, 7); vor cu­noaş­te în chip desăvârşit toate tai­nele (I Cor. 13, 12); vor fi pu­ru­rea cu Hristos (I Tes. 4, 17) şi vor domni împreună cu El (II Tim. 2, 12); vor vedea slava lui Dumnezeu (In. 17, 24); vor ve­dea ceea ce ochiul n-a văzut şi vor auzi ceea ce urechea n-a auzit (I Cor. 2, 7).  Cei din Iad în­să (numit şi foc nestins, gheenă, întunericul cel mai din afară etc.) vor fi îndepărtaţi de la faţa lui Dumnezeu (Mt. 7, 23), arun­caţi într-un loc unde va fi în­tu­ne­ric, plângere şi scrâşnire a din­ţilor (Lc. 13, 28) şi vor suferi în foc veşnic (Mt. 25, 41). Rai şi Iad - mărturii ale Sfintei Tradiţii. Sfinţii Părinţi ne învaţă că sufletele merg îndată după moar­te în Rai sau în Iad, după cum au făcut binele sau răul în viaţa pământească. Starea din Rai şi Iad, de după Judecata par­ticulară, nu este însă aceeaşi cu cea de după Judecata universală; prima este provizorie, iar cea de a doua este definitivă.  „Întrebarea unde se află sufletele oamenilor ieşiţi din lume - scrie Sfântul Atanasie cel Mare - este o întrebare minunată şi tai­nică pentru oameni, căci Dum­nezeu n-a îngăduit nimănui să se întoarcă de acolo la noi şi să ne spu­nă unde şi cum se află sufletele care s-au dus de la noi.

·         Liviu Armin Avram: ”Odată ce ai atins iluminarea poți dormi alături de un câine abandonat poți dormi alături de un criminal poți fi totul. Mulți cred că iluminarea este un proces anevoios sau că trebuie să înduri iaduri... Nu.. Iluminarea este credința simțirea iubirii care trăiește în tine.. Regăsirea divinului, sufletului din tine! Iubești totul, primești totul, accepți totul. Asta nu înseamnă că trebuie să suporți nedreptatea. Dimpotrivă îndrepți cât este permis, ajuți cât este permis. Și iubești.. Iubirea vindecă tot.

·         Lucian Tătar: "Dintr-un pântec viața naște și minciună și-adevăr(...)/capăt nu are pământul, ci un iad asociat,/doar cuvântul încă strigă spre o rază de-adevăr". 

·         Marcel Antohi: ”Faptele bune nu-ți vor smulge sufletul din iad!

·         Mark Twain: ”Du-te in Rai pentru climat, in Iad pentru companie. *** ”Nu e bine să fii obligat să alegi între rai şi iad. Prieteni buni găseşti în ambele locuri.

·         Mihaela Borzea: ”Între strugure şi vin se zdrobeşte-n miere bobul/ Şi se pierde scurs pe lobul Iadului cu îngeri plin.*** ”Tic-tac, se-ntoarce frunza-n măr și îndoiala-n adevăr își țese invective,

·         Mihail Drumes: ”E de preferat iadul cu o femeie desteapta decat paradisul cu una proasta.

·         N. Steinhardt: „Nimic nu e mai amarnic şi mai aproape de iad decât amintirea faptelor urâte, rele, meschine. Paradisul nu-i decât o sumă de fapte bune, de acţiuni nobile ori eroice, de purtări mărinimoase a căror aducere aminte e o sobă veşnic dulce şi caldă.”

·         Narcisa Varga: ”Nu îmi pasă dacă mă îndrăgostesc de un DRAC atât timp cât el mă va iubi că pe propriul lui IAD

·         Nicolae Iorga: ”Ce monstruozitate, Doamne, sa mai faci dupa suferintele vietii, un iad si dincolo de marginile ei.

·         Nicolae Mareș: ”Când omul nu mai are-n el nimic demn – e semn că se află-n infern.

·         Nicolae Tudor: "scrie... ceva, scrie despre negarduri,/ nu vezi că te menţin în viaţă doar scrijelite cuvinte?/ scrie despre cum se împuşcă valul vârtej/ în curgătoarele râuri sau despre stâlpii de ţară/ - profesioniştii/ ce-şi zornăie lanţuri din aur visând noile chei!/ scrie despre burţile lor pline cu rachiu distilat în alambicul/ urcării spre inutil, ori, mai bine, haide să ne pierdem în/ sălbăticie, lasă naibii spusul şi ţara, dă-le foc pe-nserat/ şi aprinde cu ele ţigara.../ ştiu, după strigăt, urmează porţia/ de surghiun, dincolo de limita acestui estetic înjugător,/ sau... pârjolul. ai vrea să verşi nişte sânge din maci în/ visul-tăietură-de-lamă al refacerii lumii? dar, iată, a trecut/ şi „sfânta ana şi-achim” şi n-am devenit cât o filă de carte/ niciunul mai bun. neapărat mai trebuie să respiri,/ chiar dacă nu se trăieşte-aşa mult, până vei arunca-n vânt, / ca pe-n fluture ce nu vrea să zboare, o concluzie stupidă şi tremurătoare. / ştiu, pentru bestii, cuţitul niciodată nu este / destul de-ascuţit. aruncă cerneala şi udă chibritul – focul / nu-nseamnă lumină, cum, nici pleoapele-nchise, tăcerea. / pentru-un ochi de melc târâtor renunţarea e grea, / pentru punctul viu, transparent, nestrăpuns de săgeţi. însă, mâine, fi-vei înconjurat, nicolae, cu... „frânghii de lumină”,/ legat - dacă asta ţi-e dorinţa din urmă-, apoi împins cu/ piciorul, să-nţelegi noile funduri de iad. doar luna va rămâne încremenită/ o clipă, în zâmbetul său, / că nici n-o să se afle, măcar, în st. louis sau buzău.

·         Oana Elena: ”Sunt genul de persoană care dacă într-adevăr își dorește un lucru, e capabilă să treacă și prin #iad ca să-l obțină.

·         Oxana Mira: ”Dumnezeu a creat femeile (barbatii) ca sa ne obisnuim cu iadul.”

·         P. Claudel: „Am încheiat un pact cu iadul. Acolo nu mai încape libertate, nu mai încape decât Legea, o precizie, o dreptate în acelaşi timp penalăşi matematică.” 

·         P. Coelho: „Dacă şi Dumnezeu are un infern, şi anume dragostea lui pentru oameni, orice om are un infern la îndemână, şi anume dragostea pentru propria-i familie.” *** „Dumnezeu a ascuns iadul în mijlocul paradisului.” 

·         Precept România: "Ce te așteaptă dincolo de pragul morții? Află răspunsurile Bibliei în ce privește moartea și ce urmează după aceasta. În timp ce te confruți cu faptul că moartea este inevitabilă în contextul promisiunii cerului și al realității iadului, vei fi provocat să-ți cercetezi inima - făcând acest lucru, vei descoperi că, apucând nădejdea vieții veșnice, boldul morții va fi înlocuit de pace.

·         Radu Gyr: "N-ai jindui după frânturi de rai,/ de n-ai purta un strop de iad în tine.

·         Stoican Marius Stefanut: Mie nu-mi este frică nici măcar de Iad, mă duc până acolo și înapoi, nu mergând pe vârful degetelor, ci călcând hotărât și cu fruntea sus, i-aș spune râzând Diavolului în față: "Am trăit iubirea și nu n-am murit, acum nimic pe lumea asta nu mă poate distruge".

·         Tanith Lee: ”Și când sunt în iad tot eu sunt.

·         Teodor Dume: ”Frica de iad nu trebuie sa fie biciul care te mana spre credinta, ci frica de tine insuti

·         Violetta Petre: ”Dar în vene-aleargă moartea, cu veşminte cenuşii/ Pe sub piele ţipă iadul cu privirile saşii. Port la braţ un colţ de cer, pentru noaptea de-nviere Şi pe buze-un fir de iarbă, antidot pentru tăcere... Cum or mirosi caișii? *** "Miroase -a sânge şi a moarte şi-s monştri muţi aici în iad-/ La voi e ziuă,-aici e noapte şi peste mine geruri cad.(...)/ Clepsidra-şi cerne-n bernă timpul şi eu nu ştiu cât mi-a rămas/ Scânceşte-a moarte anotimpul acesta care n-are glas./ Se adânceşte groaza-n vene şi am orbit de-atâta plâns;/ Ce întuneric am sub gene şi ce de nopţi în mine-am strâns! (...)/ Nu-i pasă nimănui că tremur şi viaţa mi se scurge-ncet-/ Veniţi, s-a anunţat cutremur! De câte ori să vă repet?/ Se frânge viaţa ca o pradă, sub ghilotina unor surzi, / Ce dorm pe moarte şi pe stradă şi lamentându-se-i auzi,/ Că sunt nevinovaţi ca pruncii şi-ncarceraţi într-un sistem,/ Ce le-ngrădeşte isteţimea. Şi, Doamne, cum să nu blestem?"

·         Viorel Mitea: "Iadul este în noi, / Raiu-i pururea mască.

·         William Shakespeare: "Infernul e pustiu. Toți demonii sunt aici, pe pământ.

·         Winston Churchill: ”Daca treci prin iad, continua sa mergi.