ORGOLIUL/ VANITATEA - pagina de biblioteca

  A. de S.-Exupery: „Vanitoşii văd în fiecare om un admirator. Vanitoşii nu au urechi decât pentru laude.”

·         Adrian Păunescu: „Când dragostea ne doare / Uităm de vanităţi.”

·         Agostino d’Ippona: ”Mandria a fost cea care a transformat ingerii in diavoli; si smerenia care ii face pe oameni egali cu ingerii.

·         Ambrose Bierce: ”Este uimitor ce bine seamănă un om beat cu un om mândru. Fiecăruia i s-a urcat ceva la cap şi amândoi au impresia greşită că toată lumea se învârteşte în jurul lor.

·         Ana Maria Ducuta: ”1. Orgoliu nociv și nevoie de validare externă: "Doar eu am dreptate. Eu știu cel mai bine. Nu am nimic de învățat de la nimeni. Reacṭionez agresiv dacă primesc adevărul despre mine."versus Stimă de sine sănătoasă: " Învăț de la toți oamenii cu care interacționez și toate experiențele, atât cele pozitive cât și cele negative mă formează și îmi aduc ceva prețios. Recunosc atunci când nu am dreptate și nu mă supăr când mi se spune că este altfel decât cred eu." 2.Orgoliu nociv:" Celelalte persoane definesc cine sunt eu și nu mă bucur de succesul meu decât dacă el este recunoscut de ceilalṭi. Niciuna dintre realizările mele personale nu contează pentru mine dacă ele nu înseamnă ceva și pentru ceilalți. Părerea celorlalţi despre ce îmi aduce bucurie este la baza tuturor alegerilor pe care le fac, ţin cont exclusiv de ceea ce alege altcineva pentru mine şi copiez comportamentul altor oameni în ceea ce priveşte viața mea personală" versus Stimă de sine sănătoasă: "Valoarea mea nu depinde de alte persoane știu exact cine sunt și îmi sunt recunoscător pentru toate obstacolele pe care am reușit să le depășesc, chiar dacă nimeni nu ştie despre ele. Realizările mele personale nu constă în recunoașterea lor de către ceilalți ci în semnificația pe care o au pentru mine din punct de vedere emoṭional. Calitatea vieţii mele nu stă în ce cred ceilalţi că îi face fericiţi, ci în ce am verificat eu, prin trăirea mea, că înseamnă fericirea pentru mine. Nu am de demonstrat nimic nimănui, pentru că sunt mai ocupat să trăiesc cu bucurie tot ce vine către mine."3. Orgoliul nociv:" Sunt extrem de dezamăgit/ă de toate relațiile din trecutul meu și consider că au fost o pedeapsă pentru mine.Mă judec pentru toate deciziile personale și nu văd nimic bun în ceea ce am trăit în relația de cuplu sau în relațiile de prietenie.Consider că tot ceea ce nu a mers cum am dorit în relația cu ceilalți nu m-a ajutat cu nimic. Sunt furios pe mine și pe cei din jur pentru relațiile toxice din trecutul meu. Mă răzbun, sunt plin de resentimente şi nu mă despart cu adevărat de durerea pricinuită de nimeni, ci mă folosesc de ea ca să justific starea de victimizare în care aleg să fiu."versus Stimă de sine sănătoasă: "Sunt recunoscător pentru toate relațiile din trecutul meu și onorez fiecare lecție pe care am primit-o. Înțeleg că am făcut cum am știut și am putut mai bine în momentul respectiv și iau doar ceea ce a fost bun din fiecare relație în parte. Acolo unde nu am fost nimic bun am învățat cum să nu fiu eu și cum să nu îi tratez pe alți oameni pentru că am înțeles cât de tare doare. Nu mă identific cu trecutul meu, mă identific cu cine am devenit în momentul prezent din tot ce am învățat până acum. Nu sunt furios sau supărat pe nimeni, dar am înţeles exact cine îmi vrea binele, şi cine nu, şi respect ceea ce alţi oameni mi-au arătat prin faptele lor faţă de mine." 4.Orgoliu nociv:  "Nu le spun niciodată celorlalți ce îmi doresc de la ei, ci aștept momentul să greșească și apoi să îi pedepsesc, prin tăcere umilință sau manipulare. Nu mă interesează emoțiile celorlalți: fac doar așa cum îmi este mie bine și în clipa în care ceva nu îmi convine abandonez complet relația, fără să încerc să repar ceva. Sunt mereu în căutare de noi oportunități pentru mine şi dacă nu le găsesc devin complet rece și distant față de persoana de lângă mine. Toate interacțiunile mele au la bază exclusiv interesul meu personal și când așteptările mele nu sunt satisfăcute interesul meu dispare pentru orice ar putea celălalt să simtă sau să aibă nevoie de la mine. Versus Stimă de sine sănătoasă: "Comunic permanent ceea ce simt așa cum simt și dacă cineva greșește față de mine îi spun ce m-a deranjat fără să îl pedepsesc în vreun fel. Sunt mereu atent la emoțiile celorlalți și încerc să găsesc un echilibru între binele meu personal și binele celorlalți. Am limite emoționale clare și atunci când liniștea și echilibrul meu sunt puse în pericol reacționez, dar nu trec peste sufletele celorlalți în vederea interesului meu personal. În interesul meu personal iau în seamă și interesele celorlalți și sunt conectat cu nevoile emoționale ale oamenilor din viața mea. Îmi fac mie bine dar le fac bine și celorlalți fără să cad în vreo extremă: nu mă sacrific complet pentru ceilalți, dar nici nu ajung într-o zonă egoistă, de unde nu îmi pasă de nimic în afară de mine. Înțeleg că binele meu personal se întrepătrunde cu binele oamenilor pe care îi iubesc și care fac parte din viața mea.5. Orgoliu nociv: "Nu am răbdare cu trăirile mele, îmi  spun mereu că voi eşua, am o părere proastă despre mine, dar celorlalţi mă străduiesc să le arăt contrariul. Nu vreau să vadă nimeni cât de nesigur sunt, aşa că preocuparea mea este să par, nu să fiu. Le arăt celorlalţi o altă persoană decât sunt de fapt, disimulez permanent, chiar cu oamenii apropiaţi." Versus Stimă de sine sănătoasă:" Îmi dau voie să fiu vulnerabil, fără să mă victimizez. Înţeleg să fiu alături de mine, şi pricep că o zi sau o săptămână proastă nu mă fac un om prost. Împart cu oamenii apropiați trăirile mele, cer ajutorul când nu pot, primesc afecţiune când mă simt neputincios. Las garda jos ca să rămân cu starea de spirit sus şi nu îmi e ruşine să vorbesc despre ceea ce simt, de teamă că ceilalţi vor crede că sunt slab, pentru că eu ştiu exact cum să îmi folosesc puterea interioară." 6. Orgoliu nociv:" Investesc tot timpul şi toate resursele mele în dependențe care îmi fac rău şi mă ţin departe de sinele meu autentic. Am în jur oameni toxici pe care nu îi simt sinceri, dar la care nu vreau să renunţ pentru că nu mă fac să fiu mai bun, ci îmi validează convingerile limitative.  Versus Stimă de sine sănătoasă: " Îmi investesc cu grijă resursele de energie, efort şi timp în oameni şi activități care aduc un plus vieṭii mele. Observ ce îmi face rău şi lucrez activ să combat obiceiurile negative. Persoanele pe care le identific drept toxice aleg să nu le urmez în viața mea, ci caut mereu trăirea autentică a oamenilor lângă care stau. Mă înconjor de persoane care mă stimulează în noi direcţii de creştere, chiar dacă simt dinsconfort şi teamă, explorez mereu noi opţiuni de devenire emoţională."7. Orgoliu nociv:" Mă hrănesc cu durerea pe care o generez în trăirea  celorlalţi. Critic mereu, râd de slăbiciunile oamenilor, îmi construiesc un cult al personalităţii din defectele pe care le vânez în alṭi oameni. Nu am niciun fel de compasiune pentru suferință, ci lovesc în toţi cei pe care îi identific într-o postură vulnerabilă, pentru a-mi dovedi supremaţia. Versus Stimă de sine sănătoasă:" Am compasiune față de durerea celorlalți, încerc să ajut, vindec, cresc fiecare om care îmi permite asta şi care are nevoie de ajutorul meu. Când întâlnesc un om vulnerabil îi dau din trăirea mea ceva cu care poate să se ajute singur, fără să îl compătimesc sau judec. Privesc cu înțelegere către greşelile celorlalţi şi încerc să învăţ ṣi eu din ele. Nu mă poziţionez sub, dar nici deasupra oamenilor din viața mea, ci mereu lângă ei."

·         Andre Gide: ”Cât de drept este să ținem la noi înșine, e un lucru care de cele mai multe ori scapă logicii noastre, așa că am inventat orgoliul...

·         Anonim: ”Orgoliul te face mai puternic, dar niciodată fericit *** orgoliul te face sa pierzi ceea ce inima inca doreste. ***mandria – fii mandru de radacinile tale. *** ”Daca mandria ar disparea, n-ar ramane decat binele. ***Mandria atrage invidie 

·         Bisanne de Soleil: ”Mândria este o boală ciudată, ea face greaţă celor din jur,nu celui ce o are.

·         Camelia Opriţa: ”Vanitatea este frica omului slab de a recunoaşte în Dumnezeu imaginea cea mai intensă a vieţii şi implicit a universului.***

   E. Sabato: „Vanitatea – cred că nimeni nu-i străin de acest motor al Progresului uman.” *** „Chiar şi atunci când ai impresia că nu există absolut nici o vanitate, o descoperi totuşi deodată, în forma ei cea mai subtilă: vanitatea modestiei.”

·         Emil Cioran: ”A te mândri cu relațiile tale înseamnă a recunoaște cât valorezi fără ele***, Cu cât ne asaltează mai tare nenorocirile, cu-atât devenim mai ușuratici: până și mersul ni se schimbă. Ne fac să pășim altfel, mai făloși: înăbușesc în noi persoana, exaltând PERSONAJUL.*** De când mă știu, n-am făcut altceva decât să nimicesc în mine mândria de a fi om. Și iată-mă hoinărind la periferia Speciei ca un monstru timorat, lipsit de deschiderea necesară ca să invoc ca predecesor o altă ceată de maimuțe.*** Mandria e cea mai ridicolă formă de înșelare. Te umpli de importanță, când realitatea e că ești un accident biologic pe o planetă nesemnificativă, un fir de praf în derivă care își exersează „valoarea personală” în oglindă. Înaintea dezastrului, omul se umflă – așa cum o fac, de obicei, corpurile moarte. „In fiecare vanitatea se ascunde o disperare cre nu-si recunoaste numele. Așadar, când cineva îți spune că are „visuri mari”, „planuri” sau „setea de reușită”, întreabă-l simplu: de ce nu-ți ajungi? Ce cauți în avere, în funcții, în admirația celorlalți? Ce nu vrei să vezi în tine? *** „Cel care nu se adoră pe sine însuşi nu s-a născut încă.” *** „Degeaba se ridică nivelul nostru spiritual, nu ne schimbăm calitativ; rămânem prizonierii limitelor noastre: o consecință, cea mai supărătoare, e neputința de-a stârpi orgoliul spiritual.” ***Orgoliul e comparabil cu focul, cu sângele, cu respirația: el face mașina să funcționeze. Nu e deci superficial, frivol, efemer: e substanță. Unde orgoliu nu e, nimic nu e. *** Tot ce pleacă din orgoliu e de scurtă durată, dar intensitatea infinită răscumpără micimea vremii. *** Orgoliul se naște din tensiunea și oboseala conștiinței, din neputința de a exista pur și simplu, natural. *** ”Adevăratul orgoliu este atât de rar că merită să ne înclinăm în fața lui de fiecare dată când îl întâlnim. ***”Ați izbândit în viață? Nu veți cunoaște nicicând ORGOLIUL.*** Degeaba se ridică nivelul nostru spiritual, nu ne schimbăm calitativ; rămânem prizonierii limitelor noastre: o consecință, cea mai supărătoare, e neputința de-a stârpi orgoliul spiritual." ***În certitudinea de a fi neînțeles încape atâta orgoliu câtă rușine. ***  în ordine intelectuală, orgoliul nu e un defect. ***  Orgoliul unui om născut într-o cultură mică este totdeauna rănit. Nu este deloc comod să te fi născut într-o ţară de a doua mână.*** Orice om care vânează laude sau numai aprobarea celorlalți dovedește că nu e destul de orgolios." *** Tot ce pleacă din orgoliu e de scurtă durată, dar intensitatea infinită răscumpără micimea vremii.”  *** ''Intr-o zi, un om l-a dus intr-o casa bogat mobilata si i-a spus: ,,Ai grija sa nu scuipi pe jos,,. Diogene, care avea chef sa scuipe, l-a scuipat in obraz, strigandu-i ca e singurul loc murdar pe care l-a gasit si unde putea face asta' (Diogene Laertiu) Cine oare, dupa ce a fost primit de un bogatas, n-a regretat ca nu dispune de oceane de saliva ca sa le reverse peste toti bogatasii de pe lume?  Si cine nu si-a inghitit modestul lui scuipat de frica sa nu-i tasneasca in obrazul vreunui hot respectat si burtos?  Suntem cu totii ridicol de prudenti si de timizi; cinismul nu se invata la scoala. Nici mandria."

 Emile Gaboriau: ”Nu există nici un bărbat, oricât de neîncrezător, de puternic, de rece, de indiferent ar fi, a cărui vanitate să nu fie măgulită la ideea că o femeie e gata să moară pentru că el a părăsit-o.

  Epicur: ”Ingrijeste-te sa ai mai multa minte decat orgoliu.

    Ernest Bernea: ”Orgoliul te face mai puternic, dar niciodată fericit!

·         Euripide: ”Ne grăbim să ne expunem blazonul pe pereţii caselor noastre de nisip. 

·         Francois De Rochefoucauld: ”Noi ne opunem cu atâta încăpăţânare părerilor celor mai acceptate, mai adesea orgoliului decât din lipsă de cunoştinţe; noi găsim primele locuri ocupate de cei care au dreptate şi nu le vrem pe cele din urmă.

·         G. Cesbron: „Orgoliul este luxul săracilor.” *** „Vanitatea omului care a reuşit este odioasă; cea a omului care n-a reuşit este jalnică.”

·         George Budoi: "Orgoliul si trufia se instaleaza comod intr-o minte legera."

 George Eliot: „Jumătate din răul făcut pe această lume se datorează oamenilor care vor să se simtă importanţi.”*** „Era ca un cocoş care credea că soarele s-a înălţat ca să-1 audă pe el cum cucurigeşte.”

·         Georges Clemenceau: „Vanitatea omului e atât de mare încât şi ultimul prost se crede deştept.

·         Giami: „Craca fără rod îşi înalţă capul pentru a sta în sus; craca plină de rod se arcuieşte pentru închinăciune.”

·         Haruki Murakami: ”Diferența dintre o incredere sănătoasă în tine și un orgoliu bolnav e foarte fragilă.

·         Heinrich Heine: ”Orgoliul nu este decât o varietate a egoismului.”

·         Honore de Balzac: ”Voința poate și trebuie să fie un motiv de mândrie mai mare decât inteligența *** „Vanitatea este ca un vânt care usucă totul.” ***  „Aşa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decretează că este greşeală sau nebunie.” 

·         Ion Cristofor: "Orgoliul omului e atât de mare încât nu poate să accepte că nimic nu urmează vieţii sale, un fenomen unic şi irepetabil, o simplă, minusculă paranteză în vasta, muta, înspăimântătoarea eternitate.

·         Irina Binder: ”Dacă vrei să afli ce crede cineva cu adevărat despre tine, deranjează-l puțin... Nu trebuie să greșești grav, ci doar cât să-i atingi orgoliul, confortul sau așteptările. Și, dintr-o dată, masca de amabilitate cade. Vei fi uimit câte resentimente pot ieși la suprafață din oameni care, până atunci, păreau să te placă sincer.Nu e nevoie să faci nimic grav, e suficient să nu mai fii convenabil.Am fost deseori uimită să descopăr câtă iritare, cât dispreț și câte judecăți mocnesc în oameni care până nu demult îmi zâmbeau și îmi dovedeau că mă plac. Rămâne un mister de ce se prefac, de ce aleg să te țină aproape dacă în adâncul lor nu te mai plac deloc! Vi s-ar întâmplat și vouă?"-

·         Ivan Turgheniev: ”Mandria excesiva este semnul unui suflet lipsit de valoare

·         Jean Guehenno: ”Orgoliul omului puternic naşte nedreptatea.

·         Joseph Conrad: ”Mandria dauneaza grav vietii.

·         Khalil Gibran: ”Mandria este sa iei mai putin decat ai nevoie

·         Lauren Bacall: ”E bine să parcurgem propriul drum și să ne mândrim cu el.

·         Lucan: "Sa fii mandru numai atat cat iti ingaduie meritele."

·         Ludwig Tieck: ”Când ești prea atent cu tine riști să devii fudul.

·         Luis Landero: ”Nimeni nu e scutit de a fi orgolios. Orgoliul este marele rău împotriva căruia trebuie să luptăm, fie că suntem scriitori sau orice altceva.” 

·         Marin Preda: ”Orgoliul professional este singurul care e creator si care poate fi, din punct de vedere moral, justificat.

·         Matt Kahn: ”Mandria este rana din interior care nu poate sa se smereasca. Ea striga: am suferit prea mult, trebuie sa fiu vazuta! Cu cat un om este mai ranit interior, cu atat este mai mandru...Cu cat un om este mai vindecat interior, cu atat este mai smerit…”

·         Mihai Eminescu: ”Nu cunosc mandrie mai mare decat sa fii roman.”

·         Monica Sărăcescu: ”Orgoliul poate transforma momentele frumoase în conflicte care rănesc. Asta îmi spun majoritatea cuplurilor cu care lucrez în cabinet.De fiecare dată când orgoliul intervine, distanța dintre voi crește, iar relația devine tot mai fragilă. Fără să realizați, ridicați ziduri care fac comunicarea și apropierea imposibile. Imaginează-ți cum ar fi ca discuțiile voastre să nu mai sunt dominate de tensiuni și lupte de putere. În loc să vă îndepărtați, să vă regăsiți armonia și intimitatea, comunicând deschis și sincer. Fără orgoliu, iubirea devine mai autentică și mai profundă. *** De câte ori ai simțit că fiecare discuție cu partenerul se transformă într-o confruntare? Că, în loc să vă apropiați, sunteți mai degrabă două pietre tari, incapabile să renunțe la orgoliu? În adâncul sufletului, știi că iubirea este acolo, dar parcă orgoliul vă tot ține pe loc. Este frustrant, nu-i așa?”Orgoliul nu doar că distruge armonia din relație, dar te face să te simți neînțeleasă, singură și neputincioasă, deși sunteți doi. În timp, teama de a nu ceda devine mai puternică decât dorința de a vă regăsi, iar relația se transformă într-un câmp de bătălie emoțională. Știi cum e să te simți așa… să fii aproape de celălalt, dar sufletește să fii la kilometri distanță. Fiecare ceartă ridică un nou zid între voi, iar iubirea ajunge să fie sufocată de orgoliu.Nu trebuie să fie așa…

·         Nicolae Iorga: ”Nu eşti mândru când te gândeşti că zeii obişnuiţi cu lumina şi veşnicia, dacă s-ar coborî pe pământ n-ar putea suporta greul acestei vieţi, în vreme ce tu învingi şi năzuieşti spre culmi?

   Octavian Paler: ”Niciodata n-ai avut suficienta imaginatie pentru a-ti inchipui lumea fara tine. Chiar daca n-ai mers cu vanitatea pana la paranoia de a crede ca lumea se invarte in jurul tau, ca e nerabdatoare sa auda ce spui, ti-a lipsit inteligenta, sau puterea de a accepta ca nu insemni mai mult decat fotografiile ingalbenite pe care cineva, dupa tine, le va arunca la gunoi.

·         Oliver Goldsmith: ”Oriunde e geniu, acolo-i și mândrie.

·         Petre Tutea: ”Eu nu sunt orgolios deloc. Dar daca cineva ma calca pe nojite, mi-aduc aminte ce-am fost.

·         Proverb: ”Sute de animale mici se pot împăca între ele, iar doi tigri, nu.

·         R. Tagore: „Multul nu se sfieşte să meargă alături cu puţinul. Mediocritatea se ţine de o parte.”

·         Sf. Ioan Scararul: ”Sa nu te mandresti cand te rogi pentru altii si esti ascultat; pentru ca ceea ce a lucrat si a savarsit este credinta lor.

·         Ștefan Iuliu Stefan: ”Pentru omul orgolios- îngămfat ,,învățătorul firesc" este întotdeauna suferințaSuferința apare atunci când înțelegerea noastră diferă de realitate.Pentru o ,,minte îngustă" a ceda înseamnă slăbiciune,,Îngust la minte", nu înseamnă prost, ci înseamnă că o persoană a rămas blocat în tipare emoționale reactive și a construit unstil de viață din acesteaOmul care trăiește într-o zonă restrânsă de percepție și cunoaștere, nu are capacitatea de a înțelege ceea ce îi este superior, pentru că nu are termen de comparatie. Orgoliul nu este decât un aspect al vanității- egocentrismuluiOrgoliul este ,,dovada- rezultatul " unei conștiințe inferioare, fiindcă gândirea reflectă nivelul de evoluție al conștiințeiOmul îngămfat - extremist , fie își calcă propria Ființă în piciore , fie îi agresează pe alții.Îngâmfarea- mândria înseamnă pierderea liniștii sufletești Cum așa? Mândria dă naștere vinovăției. Vinovătia dă naștere fricii.Atunci când mândria nu este prezentă, atacul este absent Un ego ,,trufaș" înseamnă nu doar batjocură pentru oameni și impresia de superioritate, ci înseamnă și iluzia că deține adevărul absolut , incapacitatea de a ierta, impunerea propriei voințe altora ,nemulțumirea de viață , inflexibilitate și lipsa bunăvoinței de a face pace .Cu cât mândria omului este mai mică, cu atât el are mai multă iubire în Ființă, vibrația lui este mai armonioasă. Cauzele bolilor autoimune sunt un regret puternic al trecutului, tristețe și neîncrederea în sine în ceea ce privește viitorul, nemulțumirea față de prezent. Omul care crede că le știe pe toate și trăiește cu iluzia că deține adevărul absolut, îi critică permanent pe cei din jur, regretă trecutul, se victimizează și nu este capabil să ierte. A crede că deții adevărul absolut reprezintă o greșeală delirantă. O astfel de personă nu va putea niciodată să se schimbe, să- și îmbunătățească personalitatea și să evolueze la nivelele superioare ale conștiinței.Iar atunci când omul nu vrea să se schimbe , el nu este capabil să se adapteze la o situație, la cei din jur, sau să facă pace cu oamenii.Asta înseammă că el vorbește cu cei apropiați pe limbajul ultimatumului, ceea ce reprezintă calea spre destrămarea relațiilor .Omul ,,fixist", care crede că deține adevarul absolut și este ATAȘAT de adevărul lui, este tot timpul agresiv, mai ales energetic. Mai întâi el este agresiv la exterior, apoi la interior, iar agresivitatea interioară, subconștientă șubrezește pe neobservate relațiile de familie și în general cu oamenii. Când permiți sincer altora să câștige, din punct de vedere emoțional sau al dreptății, ceea ce ,,pierzi" tu, NU ESTE PUTEREA TA, ci renunți la ,,slăbiciuni" - ORGOLIU - MÂNDRIE- FRICĂ- RUȘINE A renunța la orgoliu înseamnă a conștientiza că ceea ce consideri ,,dreptatea ta" și o aperi, este doar propria ta percepție particulară, nicidecum adevărul absolut.Ce nu are nevoie de pază nu se apărăÎnțelepciunea înseamnă să consideri că întreaga cunoaștere este provizorie și pasibilă de schimbare, nu doar în ceea ce privește interpretarea, ci și semnificația și valoarea ei. *** A renunța la orgoliu înseamnă a conștientiza că ceea ce consideri ,,dreptatea ta" și o aperi este doar propria ta percepție particulară, nicidecum adevărul absolut. Cu cât mai mult consideri că ești suma opiniilor tale, cu atât mai mult trebuie să le aperi , în timp ce, pe de altă parte, cu cât ești mai detașat de propriile opinii, cu atât mai puțin dependent vei fi de a avea dreptateOpiniile despre orice, nu sunt decât vanități- dorința de a face impresie, ele sunt fundamentate pe dualitate și tind să o consolideze - întărească.Paradigma fundamentală a victimologiei este că egoul preferă să aibă dreptate, chiar dacă asta ne-ar costa viața, decât să renunțe la atitudinea că el este victima inocentă,iar răufăcătorul este ceva din afara saOrgoliul înăscut al esenței narcisiste a egoului are un interes legitim de a avea ,,dreptate", care poartă cu el un simț aferent al importanței. *** ”Orgolios înseamnă a fi îndrăgostit de ego. Pentru omul orgolios- îngămfat ,,învățătorul firesc" este întotdeauna suferința. Suferința apare atunci când înțelegerea noastră  diferă de realitate. Pentru o ,,minte îngustă" a ceda înseamnă slăbiciune. ,,Îngust la minte", înseamnă că o persoană a rămas blocat în tipare emoționale reactive și a construit un stil de viață din acestea. Omul care trăiește într-o zonă restrânsă de percepție și cunoaștere, nu are capacitatea de a înțelege ceea ce îi este superior, pentru că .nu are termen de comparatie. Orgoliul nu este decât un aspect al vanității- egocentrismului. Orgoliul este ,,rezultatul " unei conștiințe inferioare, fiindcă gândirea reflectă nivelul de evoluție al conștiinței. Omul îngămfat - extremist , fie își calcă propria Ființă în piciore , fie îi agresează pe alții. Îngâmfarea- mândria înseamnă pierderea liniștii sufletești. Cum așa? Mândria dă naștere vinovăției. Vinovătia dă naștere fricii. Atunci când mândria nu este prezentă, atacul este absent . Un ego ,,trufaș" înseamnă nu doar batjocură pentru oameni și impresia de superioritate, ci înseamnă și iluzia că deține adevărul absolut , incapacitatea de a ierta, impunerea propriei voințe altora , nemulțumirea de viață , inflexibilitate și lipsa bunăvoinței de a face pace . Cauzele bolilor autoimune sunt un regret puternic al trecutului, tristețe și neîncrederea  în sine în ceea ce privește viitorul, nemulțumirea față de prezent.  Omul care crede că le știe pe toate și trăiește cu iluzia că deține adevărul absolut, îi critică permanent pe cei din jur, regretă trecutul, se victimizează și nu este capabil să ierte. A crede că deții adevărul absolut reprezintă o greșeală delirantă. O astfel de personă nu va putea niciodată să se schimbe, să- și îmbunătățească personalitatea și să evolueze la nivelele superioare ale conștiinței. Iar atunci când omul nu vrea să se schimbe , el nu este capabil să se adapteze la o situație, la cei din jur, sau să facă pace cu oamenii. Asta înseammă că el vorbește cu cei apropiați pe limbajul ultimatumului, ceea ce reprezintă calea spre destrămarea relațiilor . Omul ,,fixist", care crede că deține adevarul absolut și este ATAȘAT de adevărul lui, este tot timpul agresiv, mai ales energetic. Mai întâi el este agresiv la exterior, apoi la interior, iar agresivitatea interioară, subconștientă șubrezește pe neobservate relațiile de familie și în general cu oamenii.  A renunța la orgoliu înseamnă a conștientiza că ceea ce consideri ,,dreptatea ta" și o aperi, este doar propria ta percepție particulară, nicidecum adevărul absolut. Cu cât mai mult consideri că ești suma opiniilor tale, cu atât mai mult trebuie să le aperi , în timp ce, pe de altă parte, cu cât ești mai detașat de propriile opinii, cu atât mai puțin dependent vei fi de a avea dreptate. Opiniile despre orice, nu sunt decât vanități- dorința de a face impresie, ele sunt fundamentate pe dualitate și tind să o consolideze- întărească. Paradigma fundamentală a victimologiei este că egoul preferă să aibă dreptate, chiar dacă asta ne-ar costa viața, decât să renunțe la atitudinea că el este victima inocentă,iar răufăcătorul este ceva din afara sa. Orgoliul înăscut al esenței narcisiste a egoului are un interes legitim de a avea ,,dreptate", care poartă cu el un simț aferent al importanței. Ce nu are nevoie de pază nu se apără. Tot ce apărăm este o iluzie, fiindcă tot ceea ce este real- ADEVĂRUL, nu are nevoie de apărare. Înțelepciunea înseamnă să consideri că întreaga cunoaștere este provizorie și pasibilă de schimbare, nu doar în ceea ce privește interpretarea, ci și semnificația și valoarea ei.

·         Talmud: ”Mândria este masca propriilor noastre cusururi.

·         Thomas Jeferrson: ”Mândria este mai rea decât foamea, setea şi frigul.

·         Thomas Merton: ”Mândria ne falsifică, umilința ne face adevărați.

·         Trilussa: ”Mandria, când gândește ”nu pot”, spune ”nu vreau”.

   V. Banaru: „Cum ar putea oare basarabeanul face ceva fără s-o ştie vecinul, fără să-l admire satul?”

·         Vauvenargues: „Cei care scapă de mizeriile sărăciei nu scapă de cele ale orgoliului.” *** „Orgoliul este consolatorul celor slabi.” *** „Ne plictisim cu mulţi oameni, şi nu ne amuzăm cu alţi câţiva, decât din vanitate.” *** „Oricât ne-ar învinui cineva de vanitate, avem nevoie să ni se vorbească despre meritele noastre.” ***„Suntem atât de înfumuraţi, încât credem că putem să despărţim interesul nostru personal de interesul omenirii şi să ponegrim seminţia omenească fără să ne compromitem.”

·         Victor Hugo: „Orgoliul se afla in noi ca o forta a raului.”

·         Voltaire: ”Orgoliul celor mici constă în a vorbi totdeauna despre persoana lor, și al celor mari, de a nu vorbi niciodată.” —

·         William Shakespeare: ”Orgolioşii nu lasă nici o urmă pe unde trec.

·         Zakani: „Dacă eşti mândru – vei suferi, iar dacă nu eşti -atunci nu preţuieşti nimic.”

·         Zoe Dantes: ”Mi-am câștigat libertatea de a trimite la dracu' pe oricine. Sunt liberă inclusiv de contractul cu statul român. Pe care nu-l recunosc sub nici o formă. Pentru mine nu există această clasă de năpârci care-și spun "oameni politici" sau o mare bucată urât mirositoare ce-și zice "presă"! Mufată la banul public. Nu! La fel ca și politica, marea majoritate din "presă" sunteți doar niște haznale pline de rahat authentic. Care mint frumos, pe față, cum vor salva lumea: cu un pic de război, deranj, petrol, interese, bani mulți și reașezare a frontierelor de inteligență. Și cu multe victime colaterale. In Circul lumii am devenit actori cu forța. Că nu ai pe ce alta planetă să te refugiezi. Si atunci ajungi refugiat în țara ta. Ca… atât s-a putut! De ce se sfâșie oamenii ideilor între ei? Din neputința de a schimba lucrurile sau din frustrarea că prostul e azi la putere si are cohorte de troli care raportează în haite? Ne mână în luptă ideea de schimbare autentică, de întoarcere la tradiție, la credință, la un trai decent. In picioare, nu în genunchi! De ce atâta mizerie?! E loc sub soare pentru toate opiniile argumentate. Căutați și aduceți la vedere oameni care au stat în umbră și au ales să "vorbească". Dar nu!  Oamenii din lumea ideilor au…  orgolii. Poți să alegi să fii lumânarea care luminează în întunericul cel mai adânc dinaintea zorilor, sau poți să alegi să fii întunericul care stinge lumânarea. Și împrăștie teama. Lumea ideilor este învinsă de emoția prostiei. Unită!”